BusinessMagazin

Tag: romi

  • MESAJUL transmis de Papa Francisc ţiganilor: “Lăsaţi lupta şi escrocheriile. Trimiteţi copiii la şcoală” – VIDEO

    Papa Francisc a condamnat discriminarea “de secole” împotriva ţiganilor din Europa, dar a subliniat că reprezentanţii acestei etnii trebuie să respecte legea şi îşi trimită copiii la şcoală, relatează Daily Mail.
     
    “Nu daţi mass-media şi oamenilor motiv să gândescă rău despre voi”, a declarat Papa Francisc.
     
    El a atras atenţia că ţiganii care se consideră creştini trebuie să “evite tot ceea ce nu este vrednic: minciuna, frauda, escrocheriile, lupta”.
     
    Suveranul Pontif a explicat că în timp ce statul trebuie să garanteze educaţie, este “de datoria adulţilor să se asigure că cei mici merg la şcoală”.
     
    De la instalarea sa, în 2013, Papa Francisc a vizitat multe tabere de nomazi din Italia. 
     
    Romii trăiesc în Italia de şapte secole, dar sărăcia şi rezistenţa lor la integrare i-au expus discriminării. În ultimii ani, mai multe tabere de nomazi fiind atacate şi incendiate. 
     
    De altfel, Papa Francisc a subliniat faptul că ţiganii au suferit prea mult timp din cauza xenofobiei şi le-a transmis că este timpul să “întoarcă pagina”.
     

  • Sute de persoane din Cluj, majoritatea de etnie romă, au participat la un marş împotriva rasismului

    Aproximativ 350 de persoane, romi şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, au pornit, vineri dimineaţă, la ora 10.00, din zona Pata Rât, unde a funcţionat până la sfârşitul lunii iunie groapa de gunoi a oraşului, într-un marş împotriva rasismului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Prin această manifestare, protestatarii au dorit să atragă atenţia asupra modului cum au fost evacuate, în anul 2010, peste 300 de persoane de etnie romă de pe strada Coastei, din Cluj-Napoca, fiind mutate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

    La Pata Rât, înaintea începerii marşului, a fost prezent şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Andrei Andreicuţ, care le-a spus celor prezenţi la manifestaţie că “această comunitate aflată într-o situaţie materială dificilă trebuie ajutată” şi că “biserica ar dori ca acestor oameni să li se facă nişte case”.

    La rândul său, unul dintre organizatorii marşului, Adrian Dohotaru, a declarat că oamenii care trăiesc acolo “nu mai trebuie trataţi ca nişte gunoaie”.

    “Acţiunea noastră – Oraşul pentru oameni, nu pentru profit – este un marş împotriva rasismului şi împotriva nedreptăţilor locative suferite de oamenii deposedaţi de drepturile lor sociale şi economice”, a declarat Adrian Dohotaru.

    Participanţii la marş au urmat un traseu de circa 15 kilometri printre dealuri, iar după ce au ajuns în Cluj-Napoca s-au oprit câteva minute pe strada Coastei, de unde o parte dintre ei au fost evacuaţi în 2010. De acolo, au continuat marşul până în faţa Consiliului Judeţean Cluj, unde au depus un memoriu prin care revendică mai multe drepturi pentru romii care trăiesc la Pata Rât.

    “Prin Marşul de solidaritate al romilor, cei care am ajuns cu sau fără voia noastră să locuim în Pata Rât, împreună cu alţi cetăţeni ai oraşului Cluj-Napoca şi cu susţinătorii noştri din România şi alte ţări europene, revendicăm faţă de autorităţile locale, judeţene, naţionale şi europene următoarele: măsuri prin care să se dezvolte fondul locativ public, măsuri prin care să se garanteze accesul persoanelor marginalizate la locuinţe sociale adecvate, interzicerea evacuărilor forţate, măsuri de legalizare a locuirii informale, inclusiv de sprijinire financiară a eforturilor de legalizare a locuinţelor informale, măsuri de protecţie pentru persoanele care lucrează în regim informal în industria deşeurilor şi în alte domenii economice”, se arată în memoriul manifestanţilor.

    Pe toată durata marşului, participanţii au purtat pancarte inscripţionate cu mesaje precum: “Opriţi sclavia romilor”, “Opriţi evacuările forţate” sau “Spune NU rasismului” şi au scandat “Solidaritate” sau “Opriţi sclavia romilor”.

    Participanţii la marş au fost însoţiţi pe traseu de echipaje de jandarmi şi Poliţie.

    În 17 decembrie 2010, autorităţile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuinţe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziţii date de primarul de atunci Sorin Apostu.

    Cei peste 350 de romi au fost mutaţi pe motiv că trăiau în locuinţe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care însă nu a oferit detalii la acea vreme privind această decizie.

    Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului şi a fost începută construcţia Campusului Teologic “Nicolae Ivan”, care a fost inaugurat în 6 decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.

    În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraş lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

    Oamenii mutaţi lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari şi activişti pentru drepturile omului, au protestat faţă de evacuare în mai multe rânduri.

    Preşedintele interimar al Asociaţiei Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

    În februarie 2014, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, spunea că primăria a procedat corect în cazul romilor mutaţi în 2010 de pe o stradă din oraş lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, nefiind vorba despre o evacuare forţată, ci despre “o mutare cu acceptul oamenilor, care au semnat contracte de închiriere”.

    “Primăria a procedat corect în 2010 şi în continuare are în vedere îmbunătăţirea situaţiei romilor care locuiesc în Pata Rât prin asigurarea de locuinţe sociale şi depunerea unor proiecte europene prin care se încearcă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă de acolo. Strada Coastei, din centrul municipiului, avea construcţii neautorizate, ilegale, iar oamenii care aveau o formă de contract cu primăria au semnat în decembrie 2010 un contract pentru locuinţele din Pata Rât. Nu a fost o evacuare forţată, aşa cum se încearcă a se acredita ideea, ci de desfiinţare a unor construcţii ilegale din centrul Clujului, şi de mutarea cu acceptul oamenilor, care au semnat un contract de închiriere. Sunt 40 de locuinţe sociale în 10 module, pentru care plătesc o chirie modică, de 30 de lei pe lună. S-a indus în opinia publică că a fost o evacuare forţată, ceea ce nu corespunde adevărului”, spunea Emil Boc la acea vreme.

    Potrivit acestuia, romii de pe strada Coastei s-au mutat din locuinţe insalubre, improprii, în module care beneficiază de curent electric, apă şi căldură.

  • CoE: Imigranţii romi din România şi Bulgaria nu au invadat UE. Stigmatizarea trebuie să înceteze

    “Dezbaterile politice şi din presă privind migraţia romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 şi 2007 şi eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migraţia romilor au declanşat adesea discursuri neinformate şi inflamatorii”, a scris comisarul Nils Muiznieks, într-un comentariu publicat joi pe site-ul Consiliului Europei (CoE).

    Presa din Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia şi alte ţări a publicat adesea date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Totuşi, în unele locuri, numărul imigranţilor romi a rămas stabil de-a lungul anilor.

    Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinuite de fapte, notează comisarul pentru drepturile omului.

    Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie decât romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine în ţările-gazdă.

    Potrivit studiilor, motivele pentru care romii emigrează nu diferă fundamental de cele ale altor emigranţi: ei caută locuri de muncă, condiţii mai bune de trai şi o educaţie pentru copiii lor. Totuşi, ei sunt expuşi unui grad mai mare de sărăcie extremă, discriminare şi excluziune în ţările de origine. Din păcate, discriminarea şi respingerea nu se opresc la graniţe, romii fiind vizaţi de evacuări, violenţe şi segregare.

    Nicio invazie a imigranţilor romi din România şi Bulgaria nu a avut loc de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE, subliniază comisarul Consiliului Europei. Este vremea ca politicienii şi presa să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranţi şi stigmatizarea romilor. Ei ar trebui în schimb să folosească datele demografice şi economice obiective.

    Retorica rasistă ar trebui condamnată ferm la cel mai înalt nivel, iar jurnalismul etic ar trebui promovat. Jurnaliştii ar trebui să relateze şi exemple pozitive de integrare a imigranţilor romi, pentru a oferi o imagine echilibrată. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a le oferi romilor sprijin în vederea unor soluţii durabile, în loc de măsuri restrictive şi stigmatizare, mai scrie comisarul Nils Muiznieks.

  • Un oraş belgian de frontieră vrea să impună autorităţilor unei localităţi franceze să construiască un “zid împotriva romilor”

    Wattrelos, ca orice oraş francez cu peste 5.000 de locuitori, este obligat să prevadă o zonă de staţionare pentru nomazi. Municipalitatea intenţionează, astfel, să aloce un teren viran care să poată, după ce este amenajat, să găzduiască până la 24 de caravane.

    Problema este că oraşul Mouscron, de partea belgiană a frontierei, vrea să-i impună să construiască un zid care să garanteze liniştea locuitorilor săi.

    Terenul rezervat de către municipalitatea Wattrelos se află de-a lungul frontierei cu Belgia, iar municipalitatea din Mouscron, un oraş cu 56.000 de locuitori, vede cu ochi răi această nouă vecinătate.

    Alfred Gadenne, primarul (bourgmestre) din Mouscron îi cere lui Henri Gadaut, viceprimarul din Wattrelos, să construiască un zid de beton de 2,40 metri înălţime şi de peste 100 de metri lungime, astfel încât să “protejeze vederea şi tihna” belgienilor.

    Ridicarea zidului a provocat deja o polemică între susţinătorii construcţiei, opozanţii ei şi majoritatea – care nu s-a declarat împotrivă, dar care nu crede în eficienţa măsurii.

  • SCANDAL în Franţa în urma unor afirmaţii cu caracter rasist la adresa romilor: “Este o adevărată infecţie”

    Potrivit postului, declaraţia discriminatorie a delegatului Dominique Grenier, de la Sindicatul Forţa Muncitorească (FO) din cadrul companiei de transport a aglomeraţiei urbane, a provocat indignarea tuturor, inclusiv a sindicatelor. De asemenea, compania a luat unele măsuri în urma declaraţiei, precizează RTL.

    “Este o adevărată infecţie”, a declarat Dominique Grenier pe 2 aprilie pentru La Gazette de Montpellier, referindu-se la mirosul provocat de romi pe linia autobuzului 9. ca soluţie, reprezentantul FO propunea introducerea unor linii speciale pentru transportarea romilor de la o tabără din Gramont, un cartier din nordul oraşului, şi până la Odysseum, o zonă comercială de unde pleacă alte mijloace de transport în comun către centru.

    Propunerea a fost denunţată de către Confederaţia Generală a Muncii (CGT) din cadrul TaM, într-un mesaj postat pe Facebook. “Nu sunt nişte leproşi. Sunt supravegheaţi sanitar! Să luptăm împotriva sărăciei, nu a săracilor”, afirmă organizaţia. Sindicatul Sud a catalogat la rândul său afrmaţiile ca “rasiste şi discriminatorii”. Contactată de ziarul Le Monde, conducerea TaM a afirmat, prin directorul general Jean-Luc Frizot, că “această problematică între şoferi şi populaţiile de romi este veche şi foarte dificil de rezolvat”.

    Directorul a precizat că şoferilor le-au fost distribuite deodorante şi că autobuzele respective au fost înlocuite cu altele, pentru a fi curăţate. În afara acestora, nu au fost fost avute în vedere alte măsuri “cu caracter discriminatoriu menţionate în afirmaţiile unor organizaţii sindicale”, a dat asigurări Frizot.

    Sindicatul FO a catalogat ca “nefericite” afirmaţiile lui Granier, de care s-a delimitat. “FO nu a cerut niciodată crearea unei navete speciale pentru romi”, subliniază sindicatul, aruncând, la rândul său, vina asupra conducerii, despre care afirmă că ar fi propus subcontractarea unei navete în cadrul Comitetului pentru igienă, securitate şi condiţii de muncă. FO denunţă “afirmaţiile conducerii (drept) mincinoase şi incalificabile”.

  • Un bărbat susţine că şi-a construit o casă în România cu banii primiţi ca ajutor social în Marea Britanie – FOTO

    Un bărbat de etnie romă susţine că şi-a construit o casă în comuna Argetoaia din Dolj cu banii primiţi ca ajutor social în Marea Britanie, relatează Daily Mail, în ediţia electronică, citat de Mediafax. 

    Ion Lazăr, în vârstă de 36 de ani, care colectează fier vechi în Londra, nu plăteşte taxe deoarece câştigă prea puţin şi pretinde ajutoare sociale în valoare de 1.700 de lire sterline pe lună, potrivit Daily Mail, citat de Mediafax. Într-un documentar difuzat de Channel 5 în această săptămână, el afirmă că ajutoarele primite în Marea Britanie l-au ajutat să îşi îmbunătăţească viaţa în comuna Argetoaia.

    Lazăr a venit în Marea Britanie cu alţi cinci imigranţi în momentul în care au fost ridicate restricţiile privind piaţa muncii pentru România, în ianuarie 2014. În aprilie, el a apărut într-un alt documentar difuzat de Channel 5 care urmărea viaţa romilor din Marea Britanie. El dezvăluia atunci că intenţionează să strângă banii din ajutoarele sociale pentru a-i duce acasă la familia sa. “Ştiu că este foarte, foarte uşor să iei ajutoare în Anglia … Îmi dă o casă gratuit, îmi dă bani, îmi dă de toate”, declara el,  citat de Mediafax.

    “Sunt foarte fericit pentru că în Anglia am făcut aceşti bani. Ce poţi spune – mulţumesc Anglia, m-a ajutat. Am tot ce îmi trebuie acum. Cred că în doi sau trei ani voi face 60.000 de lire sterline, poate şi mai mult”, afirmă în prezent Lazăr, potrivit Daily Express, citat de Mediafax.

    “Toţi banii care vin din ajutoare şi din munca mea merg în România, pentru că am o familie”, explică el. În zece luni cât a stat în Marea Britanie, Lazăr a economisit 14.000 de lire sterline pentru a-şi face o casă cu trei dormitoare, baie şi pentru a cumpăra un televizor pentru soţia sa Maria şi cei trei copii.

    Potrivit Mediafax, David Cameron a anunţat săptămâna trecută că le va interzice imigranţilor accesul la beneficii sociale timp de patru ani după ce s-au mutat în Marea Britanie.

  • John Kerry comemorează genocidul romilor în timpul nazismului şi denunţă rasismul actual

    “Plângem şi ne amintim astăzi de sutele de mii de bărbaţi, femei şi copii romi care au fost asasinaţi sălbatic şi iraţional de către nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a scris John Kerry într-un comunicat, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la masacrul mai multor mii de romi în noaptea de 2 spre 3 august 1944 în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau.

    Potrivit şefului diplomaţiei americane, 2.879 de romi au fost ucişi în acea noapte în camerele de gazare şi 19.000 au murit în total în lagărul Auschwitz-Birkenau, din Polonia.

    Potrivit istoricilor, între 220.000 şi 500.000 de romi au fost asasinaţi de regimul nazist, o tragedie pe care comunităţile de romi o numesc Samudaripen sau Pharrajimos, în principal la Auschwitz, unde o treime dintre deţinuţi erau romi.

    Kerry a făcut apel la învăţarea lecţiilor istoriei.

    “Rasismul împotriva romilor încă persistă”, a afirmat el, fără să arate cu degetul vreo ţară anume.

    “Trebuie să condamnăm toate prejudiciile, acolo unde sunt, deoarece noi ştim bine că de prea multe ori cuvintele de ură sunt urmate de acte de ură”, a criticat secretarul american, un bun cunoscător al Europei şi al istoriei acesteia.

    Din acest punct de vedere, el a “salutat eforturile Germaniei de a comemora victimele rome ale naziştilor”.

    Uniunea Europeană apreciază că în prezent sunt 10-12 milioane de romi pe teritoriul său, ceea ce înseamnă cea mai mare minoritate etnică din Europa, victimă a discriminării în numeroase ţări, a unei sărăcii extreme şi accesului inegal la îngrijiri şi educaţie.

  • Primarii din Franţa, acuzaţi că refuză înscrierea la şcoală a copiilor romi

    Această excludere are loc în timp ce şcoala este obligatorie pentru toţi copiii cu vârste cuprinse între şase şi 16 ani şi este o “încălcare directă a obligaţiilor naţionale şi internaţionale ale Franţei”, apreciază Rob Kushen, preşedintele consiliului de administraţie al ERRC, relatează Liberation, în ediţia electronică.

    “Acest lucru pune (…) în pericol viitorul acestor copii, le diminuează posibilităţile de acces la locurile de muncă şi agravează excluderea socială acestor comunităţi de romi“, adaugă el.

    Organizaţia cere anchetarea tuturor acestor cazuri de refuz de înscriere a romilor la şcoală, sancţionarea primarilor şi furnizarea de informaţii comunităţilor de romi în beneficiul interesului superior al copilului.

    Studiul ERRC subliniază în plus că patru din cinci persoane intervievate au fost expulzate din taberele în care se instalaseră. Elle au suferit în medie şase expulzări şi deseori autorităţile nu respectă obligaţia de “a efectua diagnoze sociale” şi de a furniza “soluţii de relocare”.

  • Ponta: România are cea mai bună imagine la creşterea economică şi cea mai proastă la integrarea romilor

    “Una din cele mai mari provocări pentru perioada 2014-2020 este să folosim corect şi eficient fondurile europene, şi nu doar cele ale României, pentru a avea rezultate concrete în ceea ce priveşte integrarea tuturor comunităţilor defavorizate, în primul şi în primul rând mă refer aici la romi, pentru că în Europa, în acest moment, România are cea mai bună imagine în ceea ce priveşte creşterea economică şi are în continuare cea mai proastă imagine privind capacitatea de integrare a diverselor comunităţi defavorizate”, a spus Ponta, în cadrul unei conferinţe la Ministerul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România are cea mai bună imagine la creşterea economică şi cea mai proastă la integrarea romilor

    “Una din cele mai mari provocări pentru perioada 2014-2020 este să folosim corect şi eficient fondurile europene, şi nu doar cele ale României, pentru a avea rezultate concrete în ceea ce priveşte integrarea tuturor comunităţilor defavorizate, în primul şi în primul rând mă refer aici la romi, pentru că în Europa, în acest moment, România are cea mai bună imagine în ceea ce priveşte creşterea economică şi are în continuare cea mai proastă imagine privind capacitatea de integrare a diverselor comunităţi defavorizate”, a spus Ponta, în cadrul unei conferinţe la Ministerul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro