Tag: rock

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 18-31 august

    21.08
    DG-ECFIN difuzează indicele încrederii consumatorilor din UE pe luna august

    21-23.08
    Festivalul internaţional Bucovina Rock Castle (Cetatea de Scaun, Suceava)

    până la 27.08
    Festivalul Internaţional “Vară magică” (Ateneul Român, Bucureşti)

    28.08
    INS comunică datele privind autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în primele 7 luni

    28.08
    INS comunică tendinţele în evolutia activitatii economice pentru T3

    29.08
    Eurostat anunţă rata şomajului în iulie pentru UE şi zona euro şi rata inflaţiei în august în zona euro

    29-30.08
    Reuniunea Consiliului de politică monetară al Rezervei Federale a SUA

    29-31.08
    Festivalul Internaţional “Jazz at Bran Castle” (Bran, Râşnov)

    până la 31.08
    Expoziţia “Călători prin manuscris”, în cadrul Anului Brâncoveanu (MNAR, Bucureşti)

    30.08 – 4.09
    Festivalul internaţional Clara Haskil (Sala Thalia, Sibiu)

    până la 31.12.2014
    Expoziţia “Marele Război. Neutralitatea” (MNIR, Bucureşti)

  • Cele mai profitabile concerte ale anului 2013

    Dar pe locul doi nu se află Pink, ci Cirque du Soleil’s Immortal, spectacolul de circ bazat pe muzica lui MIchael Jackson, care a vândut 1,4 milioane de bilete în 2015 spectacole, adunând 157,2 milioane dolari. Pink este urmată în top de Bruce Springsteen şi Rihanna.

    Mai trebuie spus că nimeni nu a egalat recordul Madonnei din 2012, care a ajuns la 228 milioane de dolari în doar 72 de spectacole. În 2013 Madonna a susţinut doar 16 concerte solo, care au generat 77 de milioane de dolari, care o situează pe locul 14 în top.

    1. Bon Jovi
    Venituri: $205,158,370
    Spectatori: 2,178,170
    Spectacole: 90

    2. Michael Jackson The Immortal World Tour, by Cirque Du Soleil
    Venituri: $157,299,100
    Spectatori: 1,425,442
    Spectacole: 205

    3. P!nk
    Venituri: $147,947,543
    Spectatori: 1,581,939
    Spectacole: 114

    4. Bruce Springsteen & The E Street Band

    Venituri: $147,608,938
    Spectatori: 1,389,778
    Spectacv: 53

    5. Rihanna
    Venituri: $137,982,530
    Spectatori: 1,595,161
    Spectacole: 87

    6. The Rolling Stones
    Venituri: $126,182,391
    Spectatori: 326,998
    Spectacole: 23

    7. Taylor Swift
    Venituri: $115,379,331
    Spectatori: 1,363,510
    Spectacole: 66

    8. Beyoncé
    Venituri: $104,358,899
    Spectatori: 883,062
    Spectacole: 59

    9. Depeche Mode
    Venituri: $99,972,733
    Spectatori: 1,390,141
    Spectacole: 54

    10. Kenny Chesney
    Venituri: $90,932,957
    Spectatori: 1,186,925
    Spectacole: 44

    11. Rogers Waters
    Venituri: $81,305,650
    Spectatori: 830,123
    Spectacole: 27

    12. One Direction
    Venituri: $78,311,383
    Spectatori: 1,223,144
    Spectacole: 81

    13. Justin Bieber
    Venituri: $77,423,264
    Spectatori: 959,886
    Spectacole: 65

    14. Madonna
    Venituri: $76,752,277
    Spectatori: 577,169
    Spectacole: 16

    15. Jay Z & Justin Timberlake
    Venituri: $69,753,905
    Spectatori: 622,559
    Spectacole: 14
     

  • Cel mai agresiv avocat din lume

    “Este o clădire dezvoltată de un client de-al nostru şi ne-am mutat aici de mai bine de trei ani”, îi povesteşte Marian Dinu lui Sir Nigel Knowles, curios să afle mai multe despre clădirea cu aspect istoric în care se află sediul DLA Piper Dinu. Metropolis Center, dezvoltată de austriecii de la Soravia în zona Dorobanţi, a fost construită pe structura tipografiei Casa Românească, deschisă în Bucureşti în 1919 şi construită din cărămidă roşie, care există încă pe faţada clădirii, ducând cu gândul la arhitectura britanică.

    Marian Dinu şi Sir Nigel Knowles dau primul interviu împreună la aniversarea a cinci ani de prezenţă a DLA Piper în România. Marian Dinu, fondatorul DLA Piper Dinu, a lucrat mai mult de şase ani în cadrul biroului deschis în România de firma britanică Linklaters, iar între anii 2005 şi 2007 a fost coordonatorul departamentului juridic al OMV Petrom. După plecarea din Petrom, Dinu şi-a deschis propriul birou şi la scurt timp s-a afiliat la reţeaua DLA Piper. Prima discuţie a lui Marian Dinu la DLA a fost cu unul dintre directorii operaţionali, care i-a spus lui Sir Nigel Knowles că a găsit „a great guy” pentru prezenţa companiei în Bucureşti. „Nu este suficient să vrem să ne extindem într-o ţară dacă nu găsim persoana potrivită pentru parteneriat”, explică Sir Knowles, care povesteşte că în 2004 DLA a vrut să se extindă în Germania şi le-a luat mult timp să găsească un avocat alături de care să deschidă biroul.

    Intrarea DLA în Germania în 2004 a fost doar începutul dezvoltării agresive a casei de avocatură britanice. În 2005, DLA a fuzionat cu Piper Rudnick şi Gray Cary (ambele companii de avocatură americane) şi a dat startul unei strategii de acoperire teritorială în CIS, Germania, Spania, Asia, Orientul Mijlociu şi Statele Unite. În 2013, DLA Piper a devenit cea mai mare casă de avocatură din lume în funcţie de venituri, reuşind să îl întreacă pe rivalul său Baker & McKenzie. DLA Piper a avut în ultimul an venituri în creştere cu 9%, ajungând până la 2,4 miliarde de dolari (profitul mediu per partener, un instrument utilizat în lumea avocaturii pentru a stabili sănătatea financiară a firmei, a crescut cu 6%, ajungând la 1,3 milioane de dolari).

    Sir Nigel Knowles spune că, într-un fel, se bucură că a fost o criză economică, deoarece „DLA Piper a ieşit foarte bine din criză şi acum am ajuns la noul normal, în care suntem bine poziţionaţi„: „Când intri într-o perioadă de turbulenţe, are loc o reorganizare a pieţei. Când criza a lovit, cele mai expuse au fost firmele din Magic Circle. Noi am încercat atunci să dezvoltăm cât mai multe arii de practică şi să fim prezenţi în cât mai multe pieţe. Am văzut imediat un impact pozitiv la multinaţionale, care au văzut DLA ca un agregator de soluţii pentru a le rezolva toate problemele. Criza a avut şi efectul acesta, concentrarea serviciilor de suport. Vrem şi încercăm să fim şi consultanţii de business ai clienţilor noştri, nu numai avocaţi”. 

    Singura variantă de creştere a fost să luăm cotă de piaţă de la concurenţă, spune clar şi ridicând din umeri Sir Nigel Knowles, deoarece „în Europa de Vest, creşterea PIB în ultimul an a fost zero”. „Nu am avut încotro”, explică fondatorul DLA Piper, deoarece compania s-a extins foarte agresiv înainte de criză, iar o scădere a businessului ar fi afectat afacerile globale. 

    Birourile locale ale DLA nu comunică separat date financiare, dar pot vorbi despre evoluţia businessului. DLA Piper Dinu SCA a înregistrat o creştere de 18% a cifrei de afaceri în primele nouă luni ale anului şi este în grafic pentru realizarea unui avans de 20% pentru întregul an, conform cu bugetul estimat la începutul lui 2013, potrivit datelor lui Marian Dinu, cel care a înfiinţat biroul local în urmă cu cinci ani. În 2012, piaţa a fost în stagnare, la o valoare de sub 200 milioane de euro, iar Marian Dinu crede că tot câştigarea de cotă de piaţă a fost şansa companiei: „Este un mediu dificil, în sensul că nu există o creştere perceptibilă a pieţei în ansamblul său şi atunci, în momentul când creşti, e probabil că alţii nu cresc sau chiar regresează”.

  • Este profesor si castiga 4 mil. dolari/an in tara in care parintii cheltuiesc 17 mld. dolari anual pentru educatia copiilor

     Spre deosebire de alti profesori, el este platit pentru cererea pentru abilitatile sale, iar aceasta este mare, scrie cotidianul financiar Wall Street Journal (WSJ).

    Kim Ki-Hoon, care acum preda intr-o academie after-school privata, castiga majoritatea banilor din cursurile pe care le tine online. „Cu cat muncesc mai mult, cu atat castig mai mult. Imi place asta”, spune el.

    Kim munceste in jur de 60 de ore pe saptamana, invatandu-i pe altii engleza, desi petrece doar trei din acest ore predand efectiv.

    Cursurile sale sunt inregistrari video, pe care internetul le-a transformat intr-o marfa pe care o vinde cu 4 dolari/ora. Isi petrece majoritatea timpului raspunzand studentilor care ii cer ajutorul online, dezvoltand metode de predare si scriind texte – in jur de 200 pana in prezent.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Trista moştenire

    Nu vorbesc aici de gusturi muzicale, ci de generaţia care a zdruncinat traiul tihnit din suburbii, a creat lideri de imagine, a dat jos preşedinţi, a purtat războaie, a creat companii şi a dărâmat cortina de fier. Indiferent de cum a fost clasificată de sociologi, tânăra generaţie a anilor ‘50 – ‘60 a iscat lumea modernă, a dus omul pe Lună, a creat calculatorul şi internetul, apus bazele lumii moderne, tehnologizate.

    Acum tânăra generaţie care foloseşte din plin, nativ şi natural, puterea comunicării şi a internetului, care vorbeşte o limbă nouă, poate lipsită de acorduri gramaticale sau de semne de punctuaţie, dar care are, trebuie să recunoaştem, eficienţa ei, nu-şi găseşte, cumva, locul în societate.

    Din cauza crizei, a lipsei locurilor de muncă, a manevrelor politicianiste, a obtuzităţii politice şi a lăcomiei instituţionalizate. Trebuie să meargă Papa Francisc tocmai în Brazilia pentru ca ziarele să acorde o oarecare atenţie subiectului; asta pentru că ştirile breaking sunt regele cel mic din Marea Britanie (întrebare: peste ce lume va domni?) sau veşnicul conflict dintre palatele din Bucureşti, purtat acum între tampoane de vagoane.

    Cifrele sunt uriaşe: între 73 de milioane de tineri, conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi 290 de milioane, conform The Economist, caută un loc de muncă în lume.
    Nu aş fi scris toate astea dacă nu aş fi citit un sondaj legat de opţiunile de angajare ale tinerilor absolvenţi români, sondaj realizat de institutul de cercetare Trendence şi la care au răspuns 11.600 de tineri absolvenţi de facultate.

    Aceştia au indicat compania la care ar vrea să lucreze: cei cu studii economice vor în bănci, dar şi în mari companii, în ordine descrescătoare BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, ING, Google, Coca-Cola, Orange, PwC şi Procter & Gamble, iar cei cu studii tehnice şi IT vor la Continental, Microsoft, Dacia, VW, BMW, Hidroelectrica, Siemens, Orange, IBM. Realizatorii studiului spun că, în comparaţie cu anii trecuţi, Apple şi Microsoft sunt perdanţii anului, cu mai mult de şase puncte procentuale, în timp ce Hidroelectrica urcă de pe locul 16 pe 7, iar Enel face un salt de 47 de locuri, pe poziţia 21.

    Alte date care mi se par interesante sunt faptul că economiştii sunt mai puţin dispuşi să emigreze, că 35% dintre absolvenţii români au aplicat deja pe reţelele de socializare pentru un loc de muncă, dublu faţă de media europeană, că urcă retailerii, că 23% dintre ingineri şi IT-işti ar accepta să lucreze pentru o companie cu probleme de imagine (media europeană este 35%) şi că 80% aşteaptă de la angajatori un tratament egal îndiferent de poziţia socială, de etnie, naţionalitate sau religie.
    Regăsesc în toate acestea un pragmatism interesat, cu care nu sunt obişnuit; sondajul arată că este ceva, mult mai mult, dincolo de imaginea TineriGălăgioşiCareÎşiFreacă-EcraneleTelefoanelorCuReligiozitateVirgulăCareNuÎnvaţăŞiNuLePasăDeNimic. Poate că ei au soluţia depăşirii actualei stări de criză, poate că pentru ei „too big to fail„ înseamnă cu totul altceva decât pentru Angela Merkel sau François Hollande. Nu-i pomenesc degeaba pe cei doi lideri europeni, care se numără printre părinţii programelor New Deal for Europe, în valoare de şase miliarde de euro, şi Youth Guarantee, de 21 de miliarde de euro, menite să-i ajute pe tinerii şomeri.  Sumele par impresionante, dar îşi pierd impactul şi devin sforăială politică fără sens dacă ţinem cont de unu, obsesia europeană cu austeritatea şi doi, de costurile asociate cu şomajul, de 153 de miliarde de euro. Nu am nimic de spus despre liderii români, pentru că pentru ei subiectul nu există.
    O lucrare a spaniolului Joaquin Sorolla (1863 – 1923), un spaniol de obicei lumions, solar, care vă poate bucura ochii; aceasta e mai tristă, se numeşte „Trista Moştenire„, prezintă ravagiile pe care le făcea poliomielita la începutul secolului trecut şi este o ilustrare plină de sensibilitate a compasiunii, un sentiment de care uităm din ce în ce mai des.
    Şi mi se pare că un soi de tristă moştenire le lăsăm şi noi TinerilorGălăgioşiCareÎşiFreacăEcraneleTelefoanelorCuReligiozitate.

  • Cântecul zilei: Kaiser Chiefs – Ruby

    De atunci, membrii formaţiei au scos patru albume: Employment(2005), Yours Truly, Angry Mob(2007), Off with Their Heads(2008) şi The Future is Medieval(2011). “Ruby”, extras de pe cel de-al doilea album este cel mai popular single al acestora, fiind în 2007 al zecelea cel mai bine vândut single din Anglia.

     

  • Ce CV trebuie să ai ca să ajungi director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe



    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System. Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
     

  • Cine este noul director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe în România



    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System.
    Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.