BusinessMagazin

Tag: rezerva federala

  • Şi aşa au cântat la liră (turcească)

    Previzibil, primele afectate de decizia Fed au început să fie monedele economiilor emergente, întotdeauna vulnerabile la intrări şi ieşiri masive de capitaluri speculative, iar unda a început cu economiile deja devenite vulnerabile din cauza unor dezechilibre macro, în special legate de deficitele de cont curent, şi din cauza instabilităţii politice, ca Ucraina, Argentina şi Turcia.

    După revoltele violente din vara trecută contra regimului premierului Recep Tayyip Erdogan, Turcia continuă să se confrunte cu un şir de scandaluri de corupţie la nivel înalt, cu tot cu acuzaţii la adresa justiţiei care ar fi controlată de acelaşi premier Erdogan, astfel încât protestele violente au reînceput. Anul trecut, lira a pierdut 30% din valoare faţă de dolar, iar de la jumătatea lui decembrie până acum a mai pierdut încă 10%.

    Autoritarismul premierului s-a manifestat, mai nou, şi în cazul băncii centrale, a cărei decizie de a majora dobânzile a fost criticată puternic de Erdogan, pe motiv că destabilizează economia. Pentru orice eventualitate, Erdogan a anunţat însă că lucrează la un “plan B sau C” pentru economie şi susţinerea lirei, care va fi anunţat în curând. În acelaşi timp, banca centrală a majorat puternic estimarea de inflaţie pentru 2014, de la 5,3% la 6,6%.

    Analiştii financiari enumeră pe lista viitoarelor posibile victime ale ieşirilor masive de capital speculativ ţări ca India, Indonezia, Africa de Sud şi Thailanda.

  • Banca Centrală Europeană, pe urmele Rezervei Federale

    Toamna trecută, băncile au început să facă lobby pentru o nouă rundă de refinanţare pe termen lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), după cea iniţiată în februarie 2012, prin care 800 de bănci din zona euro au primit credite ieftine de aproape 530 mld. euro.

    Spre a linişti pieţele, Coeure a adăugat că BCE va oferi în continuare băncilor lichiditate pe termen scurt cel puţin până în 2015. Avertismentul lui privind oprirea conductei de bani ieftini pentru bănci a fost însă suficient pentru a provoca o depreciere a euro de la 1,364 la 1,3599 euro, ilustrând spaima pieţelor de un viitor în care băncile va trebui din nou să se descurce singure.

    Rezerva Federală a SUA, prima care a iniţiat operaţiuni de relaxare monetară după izbucnirea crizei financiare din 2008, a trecut deja din decembrie la reducerea cu aproape 11,7% a programului de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună. Fed a anunţat că în funcţie de îmbunătăţirea datelor privind şomajul şi evoluţia economiei reale în SUA, achiziţiile de obligaţiuni vor fi reduse în continuare, treptat, pe parcursul anului.

  • Rezerva Federală a deschis o anchetă privind manipularea pieţei valutare de către marile bănci

     Rezerva Federală se alătură astfel numărului tot mai mare de bănci centrale şi guverne care derulează investigaţii pentru suspiciuni de manipulare a pieţei de schimb valutar prin schimbul de informaţii confidenţiale între traderii celor mai mari bănci, cu scopul de a maximiza propriile profituri, a afirmat pentru Bloomberg o sursă apropiată situaţiei.

    Băncile riscă amenzi usturătoare.

    “Fed poate hotărî la discreţie dacă şi cât să amendeze băncile, dacă mecanismele deficitare de control intern sau lipsa unei supravegheri adecvate au rezultat în manipularea cursurilor de schimb valutar de către traderi”, comentează pentru Bloomberg un fost procuror federal din SUA, în prezent avocat.

    Fed a sancţionat anul trecut mai multe bănci pentru deficienţe în zona mecanismelor de control intern, inclusiv în ceea ce priveşte spargerea embargoului pe tranzacţii cu entităţi din Iran şi pariuri proaste pe piaţa derivatelor financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul american a aprobat nominalizarea lui Janet Yellen la conducerea FED

     Janet Yellen a fost aleasă la conducerea FED cu 56 de voturi pentru şi 26 împotrivă. Majoritatea republicanilor s-au opus nominalizării sale, criticând politica ultra-acomodantă a FED, susţinută de Janet Yellen.

    Ea a fost candidata favorită a numeroşi economişti, inclusiv a laureatului Premiului Nobel Paul Krugman, şi a aripii stângi a partidului democrat, care s-a mobilizat în această toamnă împotriva primei alegeri a lui Barack Obama, fostul său consilier economic Lawrence Summers. Potrivit criticilor săi, Summers a rămas asociat valului de dereglementare financiară din anii 2000, pe când era secretar al Trezoreriei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Votul Senatului SUA de învestire a lui Janet Yellen la conducerea FED a fost amânat

     Liderul majorităţii democrate în Senat Harry Reid a precizat că un vot va avea loc, aşa cum s-a prevăzut, vineri, în legătură cu Yellen, dar că va fi pur procedural şi că votul de învestire va avea loc după sărbători.

    O serie de alte nominalizări au fost amânate, se pare din cauza republicanilor, care ar dori să le contracareze.

    Actuala vicepreşedintă a FED, Janet Yellen, a fost nominalizată pe 9 octombrie de către preşedintele Barack Obama să îl înlocuiască pe Ben Bernanke, care părăseşte funcţia pe 31 ianuarie 2014. Mandatul este de patru ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducerea programului Fed de achiziţii de obligaţiuni nu a afectat marile burse emergente

     Fed a redus cu aproape 11,7% programul de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună, făcând astfel primul pas spre desfiinţarea pachetului neconvenţional, fără predecent, de stimulare a economiei. Lichidităţile masive introduse de banca centrală americană în sistemul financiar au susţinut în ultimii ani pieţele de capital la nivel global.

    Semnalele precedente că Fed ar putea începe să reducă programul au cauzat turbulenţe pe pieţele emergente. Calmul relativ de joi sugerează că Fed a pregătit bine terenul în ultima jumătate de an, scrie cotidianul britanic Financial Times.

    Analiştii avertizează, însă, că începutul sfârşitului pentru lichidităţile masive de la Fed ar putea cauza unele dificultăţi în viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezerva Federală a SUA a redus programul de achiziţii de obligaţiuni, la 75 miliarde dolari

     “Având în vedere progresele reuşite în ceea ce priveşte maximizarea numărului de angajaţi din economie şi îmbunătăţirea perspectivei privind condiţiile de pe piaţa forţei de muncă, comitetul (de politică monetară al Fed – n.r.) a decis o reducere modestă a ritmului achiziţiilor de obligaţiuni”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de banca centrală a SUA, citat de Bloomberg.

    Astfel, începând din ianuarie, programul de relaxare cantitativă se va cifra la 75 miliarde de dolari pe lună, constând în titluri de Trezorerie SUA în valoare de 40 miliarde de dolari, respectiv obligaţiuni ipotecare de 35 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două veşti bune de la Washington

    Băncile vor avea timp până în iulie 2015 să se conformeze regulii, însă autorităţile vor ca procesul să de desfăşoare mai rapid, pentru a evita noi cazuri de felul celui al fraudei de 6 mld. provocate în 2012 băncii JP Morgan de traderul poreclit “balena de la Londra”. Cele cinci autorităţi de reglementare implicate în conceperea şi adoptarea legii sunt Rezerva Federală, agenţia federală de garantare a depozitelor bancare şi agenţiile de reglementare a pieţei de capital şi a pieţei bancare.

    Aprobarea de către aceste instituţii a regulii Volcker, eveniment istoric pentru piaţa financiară a SUA, vine după mai mult de un an de când Congresul le-a cerut să o adopte pentru a limita, în sfârşit, riscurile transferate de Wall Street asupra economiei americane inclusiv după criza din 2008.

    În acelaşi timp, republicanii moderaţi au reuşit să impună, în ciuda colegilor conservatori, un acord modest cu democraţii în privinţa bugetului, care ar urma să permită continuarea operaţiunilor federale până în septembrie 2015. Liderul Camerei, republicanul John Boehner, a acuzat ONG-urile conservatoare că vor să folosească Partidul Republican şi poporul american pentru interesele lor, ignorând necesitatea unui acord asupra bugetului.

    Acordul fixează plafoane de cheltuieli pentru anii fiscali 2014 şi 2015, impunând niveluri uşor peste cele stabilite prin mecanismele de tăiere automată aflate în vigoare în prezent şi care au dus în toamnă la blocarea guvernului federal din lipsă de bani. Finanţarea pentru sumele suplimentare ar urma să provină dintr-o combinaţie de reforme, reduceri ale altor cheltuieli şi noi venituri de natură nefiscală.

  • Moneda digitală Bitcoin a trecut de pragul de 1.000 de dolari

    Mulţi analişti şi investitori au asociat avansul susţinut al Bitcoin cu o bulă speculativă, însă notorietatea tot mai mare şi semnalul Senatului SUA că ar putea accepta moneda ca alternativă de plată au deschis calea unor noi creşteri. Monedele virtuale au depăşit un obstacol important săptămâna trecută, când autorităţile americane au semnalat într-o audiere în Senat că sunt dispuse să le accepte ca alternative legitime de plată. Audierea din Senat a calmat temerile că SUA ar putea lua măsuri care ar reduce atractivitatea monedelor virtuale.

    Unele declaraţii ale preşedintelui Rezervei Federale a SUA (Fed), Ben Bernanke, au fost, de asemenea, considerate pozitive pentru perspectivele Bitcoin. Într-o scrisoare adresată Senatului înaintea audierii de săptămâna trecută, Bernanke a reluat comentarii ale fostului vicepreşedinte Fed Alan Blinder, care a răspuns la întrebări despre monedele virtuale într-o audiere în Camera Reprezentanţilor în 1995. “Depoziţia vicepreşedintelui Alan Blinder de la momentul respectiv a scos în evidenţă că aceste inovaţii, chiar dacă prezintă unele riscuri în privinţa supravgherii şi impunerii legii, oferă perspective pe termen lung în anumite zone, mai ales dacă inovaţiile promovează un sistem de plăţi mai rapid, mai sigur şi mai eficient”, a afirmat Bernanke.

    Întrucât o mare parte a noii cereri pentru Bitcoin vine din China, audierea din Senatul SUA a susţinut speranţele că autorităţile de la Beijing nu vor recurge la reglementarea prea strictă a monedelor digitale.

  • O fantomă umblă prin Europa: deflaţia

    Cum inflaţia eurozonei este departe de a depăşi ţinta (tocmai a atins un minim de 0,7% în octombrie, faţă de ţinta de cel mult 2%), e clar că declaraţia lui Asmussen a fost făcută nu pentru a potoli temerile cuiva de inflaţie, ci pentru a putea vorbi despre deflaţie fără să pară că ea e în centrul atenţiei. “Nu suntem la capătul resurselor noastre de politică monetară”, a afirmat Asmussen, referindu-se inclusiv la un instrument despre care admite că ar trebui folosit cu cea mai mare prudenţă: aşa-numita rată negativă la depozite, adică taxarea băncilor pentru depozitele pe termen foarte scurt (rata la depozite este deja în prezent aproape de zero).

    Exact aşa cum au fost, succesiv, ieşirea Greciei din zona euro, probabilitatea ca Germania să accepte împărţirea poverii datoriei cu restul zonei, probabilitatea ca BCE condusă de Trichet sau de Draghi să imite politica Fed de relaxare monetară cantitativă, problema şomajului din ţările periferice ale zonei euro sau problema excedentului comercial al Germaniei, deflaţia a devenit acum tema la modă în discuţiile legate de viitorul zonei euro şi în predicţiile pesimiste care influenţează pieţele financiare.

    Mai nou, în discuţie a intervenit şi OECD, care a cerut BCE să abordeze posibilitatea de a cumpăra active, adică a recurge la tiparniţă fără limite după modelul Fed, spre a stimula redresarea economică şi a evita căderea într-o spirală deflaţionistă prelungită de tip nipon. Vitor Constancio, vicepreşedinte ale BCE, a admis că problema unui program de cumpărare de active după modelul Fed a fost discutată în consiliul băncii, “dar numai la nivel de posibilitate”.