BusinessMagazin

Tag: retineri

  • Procurorii ifloveni cercetează 14 persoane suspectate de evaziune cu prejudiciu de peste 6 milioane de lei

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal Ilfov au pus, în 12 februarie, în mişcare acţiunea penală în acest dosar şi au reţinut 14 inculpaţi, acuzaţi de evaziune fiscală.

    Astfel, notează sursa citată, inculpaţii Gheorghe Grigoraş (administrator al S.C. A. F. S.R.L., administrator în fapt al SC U. Q. SRL), Murat Alic (asociat în cadrul SC A. F. SRL), Marilena Pestriţu, (director în cadrul SC A. F. SRL), Mariana Virginia Aduducesei (angajat în cadrul SC A. F. SRL) au fost prezentaţi judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Ilfov cu propunere de arestare preventivă, pentru evaziune fiscală.

    Cererea a fost admisă în parte, astfel că Gheorghe şi Murat au fost arestaţi, iar Pestriţu şi Aduducesei au fost puse sub control judiciar.

    Alături de cei patru mai sunt cercetaţi în dosar Hamit Uludag (administrator al societăţii U.Q.), Laura Bădescu (angajat în cadrul U.Q.), Eugen Bogdan Droc (administrator în fapt al Soltel Trust), Elena Droc (administrator în fapt al Soltel Trust ), Corina Ioana Droc (asociat în cadrul Soltel Trust), Constantin Iancu (administrator în cadrul Soltel Trust), Marilena Camelia Lişiţă (administrator al Liscam Impex), Florin Vişan (administrator în fapt al D.D., societate de la care Liscam Impex şi-a procurat un stoc fictiv de mărfuri), Florian Dona (administrator al Abstract Tehnique) şi Fuat Cakmak (administrator în fapt al Abstract Tehnique) pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada ianuarie – septembrie 2014, societatea A.F., prin intermediul unui mecanism infracţional ce avea la bază societatea U.Q. a efectuat un număr de 398 achiziţii intracomunitare de legume şi fructe în valoare de 21.765.007 lei, creând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în cuantum de 6.262.815 lei (aproximativ 1.300.000 euro), din care 3.757.689 TVA şi 2.505.126 impozit pe profit.

    În vederea eludării plăţilor aferente impozitului pe profit precum şi a TVA – ului, în circuitul evazionist au fost introduse trei societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă (societatea Abstract Tehnique, Soltel Trust şi Liscam Impex).

    În această perioadă, au fost înregistrate de la aceste trei societăţi comerciale achiziţii ce nu au la bază operaţiuni reale, în valoare totală de 15.657.038 de lei (920.728 de lei de la societatea Abstract Tehnique, 9.013.640 de lei de la societatea Liscam Impex şi 5.722.669 de lei de la Soltel Trust).

    Aceste înregistrări în contabilitate nu au avut la bază operaţiuni reale, fiind făcute exclusiv în scopul sustragerii de la plata TVA – ului şi impozitului pe profit obţinut ca urmare a comercializării mărfurilor provenite din achiziţiile intracomunitare efectuate în această perioadă.

    De asemenea, este de menţionat faptul că, despre A.F. se cunoaşte că rulează un volum important de legume şi fructe, oferind unul dintre cele mai mici preţuri pentru vânzarea acestora, această societate fiind unul dintre cei mai mari distribuitori de legume – fructe de pe piaţa autohtonă.

    Anchetatorii precizează că în cauză s-a dispus instituirea măsurii de siguranţă a sechestrului asigurător pe o serie de bunuri mobile şi imobile ale celor cercetaţi până la concurenţa sumei de 6.262.815 lei.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al ofiţerilor operativi de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Ilfov – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

  • Primarul şi trei angajate ale unei primării dâmboviţene, reţinuţi pentru abuz, delapidare şi fals

    Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Dâmboviţa, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, au probat activitatea infracţională a şase persoane, bănuite de abuz în serviciu, delapidare, complicitate la delapidare, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, anunţă IPJ Dâmboviţa într-un comunicat dat publicităţii luni seară.

    Principalii suspecţi din acest dosar sunt primarul comunei Butimanu, Marin Dragnea, contabila Primăriei, fosta contabilă şi casieriţa instituţiei, au declarat corespondentului MEDIAFAX surse apropiate anchetei.

    Cei patru au fost reţinuţi, luni, alături de alte două persoane, reprezentanţi ai unor firme care în ultimii ani au avut contracte cu primăria Butimanu.

    Marţi, cei şase vor fi prezentaţi instanţei de judecată cu propunerea de arestare preventivă.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2014, o parte angajaţii Primăriei Butimanu ar fi făcut în mod direct plăţi aferente unor cheltuieli, “sustrăgându-se astfel de la verificările privind respectarea limitelor creditelor bugetare deschise şi repartizate, precum şi a destinaţiei acestora”. Astfel, anchetatorii au indicii conform cărora din primăria Butimanu ar fi fost efectuate plăţi în cuantum de 589.157 lei către doi agenţi economici, pentru lucrări neexecutate sau datorii fictive.

    Totodată, angajaţii administraţiei locale nu au aplicat măsuri de executare silită pentru colectarea unor creanţe fiscale, în valoare de 117 923 lei.

    De asemenea, în perioada 2012-2014, una dintre angajatele primăriei ar fi încredinţat fără drept şi în mod repetat 115.804 lei din bugetul administraţiei locale unei alte femei care şi-ar fi însuşit ilegal această sumă.

    Potrivit anchetatorilor, prejudiciul cauzat în acest caz este de 885.550 lei.

    Marţi, judecătorii urmează să decidă dacă acceptă propunerea anchetatorilor de arestare a primarului, a celor trei funcţionare şi a celor doi oameni de afaceri care au avut contractele cu Primăria Butimanu.

  • Cei cinci reţinuţi în dosarul preşedintelui CJ Timiş au fost arestaţi

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În dosarul de corupţie privind atribuirea unor contracte, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au avut loc audieri maraton, începând de miercuri după-amiază, la finalul cărora procurorii au decis ca preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, să fie cercetat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând din 11 decembrie până în 8 februarie 2015 inclusiv, iar alte cinci persoane să fie reţinute.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în urma audierilor începute miercuri, procurorii au dispus reţinerea omului de afaceri George Didilă, care controlează mai multe societăţi, el fiind suspectat de instigare la abuz în serviciu, abuz în serviciu, dare de mită, instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii au emis ordonanţe de reţinere şi pe numele lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, precum şi pentru Alexandru Teodor Gavriş, director în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători. Arestat la domiciliu într-un alt dosar, Gavriş este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Gabriel Telu Protopopu, consilier în cadrul Corpului de Control al Directoratului de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, Daniel Ninel Cosmineanu, şef al Biroului Aprovizionare de la CFR Călători Cluj, pentru luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi de abuz în serviciu.

    Preşedintele CJ Timiş este obligat, ca în perioada controlului judiciar, să nu plece din ţară fără încuviinţarea procurorilor, să meargă la DNA central ori de câte ori este chemat, să se prezinte la Poliţia Remetea Mare în zilele stabilite cu poliţiştii, să anunţe anchetatorii dacă îşi schimbă locuinţa, să nu ia legătura cu celelalte persoane cercetate sau suspectate în cauză, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii, miercuri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ). De asemenea, au fost făcute percheziţii la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi,

    Preşedintele CJ Timiş a fost ridicat, miercuri dimineaţă, de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Astfel, au fost audiaţi primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Cei cinci reţinuţi în dosarul preşedintelui CJ Timiş au fost arestaţi

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În dosarul de corupţie privind atribuirea unor contracte, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au avut loc audieri maraton, începând de miercuri după-amiază, la finalul cărora procurorii au decis ca preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, să fie cercetat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând din 11 decembrie până în 8 februarie 2015 inclusiv, iar alte cinci persoane să fie reţinute.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în urma audierilor începute miercuri, procurorii au dispus reţinerea omului de afaceri George Didilă, care controlează mai multe societăţi, el fiind suspectat de instigare la abuz în serviciu, abuz în serviciu, dare de mită, instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii au emis ordonanţe de reţinere şi pe numele lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, precum şi pentru Alexandru Teodor Gavriş, director în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători. Arestat la domiciliu într-un alt dosar, Gavriş este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Gabriel Telu Protopopu, consilier în cadrul Corpului de Control al Directoratului de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, Daniel Ninel Cosmineanu, şef al Biroului Aprovizionare de la CFR Călători Cluj, pentru luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi de abuz în serviciu.

    Preşedintele CJ Timiş este obligat, ca în perioada controlului judiciar, să nu plece din ţară fără încuviinţarea procurorilor, să meargă la DNA central ori de câte ori este chemat, să se prezinte la Poliţia Remetea Mare în zilele stabilite cu poliţiştii, să anunţe anchetatorii dacă îşi schimbă locuinţa, să nu ia legătura cu celelalte persoane cercetate sau suspectate în cauză, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii, miercuri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ). De asemenea, au fost făcute percheziţii la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi,

    Preşedintele CJ Timiş a fost ridicat, miercuri dimineaţă, de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Astfel, au fost audiaţi primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Şeful SIF Banat-Crişana şi alte patru persoane, reţinuţi în dosarul de delapidare

    Surse judiciare au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că procurorii au emis cinci ordonanţe de reţinere, după ce au audiat 25 de persoane suspectate că ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4), de unde au transferat bani prin intermediul unor offshore-uri, dar şi că s-ar fi implicat în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.

    Potrivit surselor citate, anchetatorii i-au reţinut pe Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, Najib El Lakis – membru în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, Adrian Victor Prodan şi avocatul Nicolae Mergeani – membri în Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia şi Stere Gardan. Avocatul Nicolae Mergeani este cercetat pentru spălare de bani în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.

    Cele cinci persoane reţinute urmează să fie duse la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Cele 25 de persoane au fost audiate după ce procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut 31 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Arad.

    Printre cei audiaţi a fost şi tatăl lui Dragoş Bîlteanu, Gheorghe Bîlteanu, membru în Consiliul de Administraţie al SIF Muntenia. În timpul audierilor, lui Dragoş Bîlteanu i s-a făcut rău, la sediul DIICOT fiind chemată o ambulanţă pentru a-i acorda îngrijiri medicale.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2012-2014, membrii grupării au constituit un grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF Banat Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora (în modalitatea însuşirii/traficării). Ulterior, banii au fost transferaţi prin intermediul mai multor offshore-uri, controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde provenienţa acestora.

    “În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, a precizat DIICOT, într-un comunicat de presă.

    De asemenea, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti.

    Anchetatorii spun că mecanismele bursiere au fost grav afectate, întrucât operaţiunile au vizat majorarea artificială a preţului acţiunilor SIF Banat – Crişana SA până la un nivel semnificativ mai mare decât cel de pe piaţa principală, dând astfel semnale false cu privire la cererea şi preţul instrumentelor financiare, pentru ca, după operaţiunile de pe piaţa “deal”, preţul acţiunilor în cauză să revină la nivelurile iniţiale.

    Beneficiarii acestor operaţiuni ar fi fost liderii grupării, care şi-au consolidat poziţia în interiorul SIF Banat Crişana SA, prin deţinerile directe/indirecte peste limita impusă de art. 2861 din Legea 297/2004.

    Vicepreşedintele responsabil de piaţa de capital la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, a declarat pentru MEDIAFAX că ASF a sesizat autorităţile în legătură cu anumite tranzacţii derulate în septembrie 2013 cu acţiunile SIF Banat-Crişana.

    “ASF nu este abilitată să încadreze infracţiunea de abuz de piaţă şi manipulare. Doar face supravegherea şi sesizează organele competente”, a spue el.

    SIF Muntenia nu a fost implicată în tranzacţiile cu acţiuni din septembrie care au făcut obiectul sesizării siniţiate de ASF, însă acţiunile societăţi au fost suspendate de la tranzacţionare pentru că SAI Muntenia controlată de SIF Banat-Crişana, dar şi ca urmare a impactului mediatic al informaţiei, a adăugat Ursache.

    Acţiunile de delapidare investigate de DIICOT la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia au avut loc în 2012 şi nu au fost investigate de ASF, a menţionat Ursache.

    “Noi nu investigăm politica investiţională (a companiilor listate, n.r.)”, a mai spus vicepreşedintele ASF.

    În şedinţa de 13 septembrie 2013 (vineri) acţiunile SIF Banat-Crişana au sărit cu peste 12% chiar în ultimele secunde de tranzacţionare, pe cel mai mare rulaj din şase luni. În cea mai mare parte a şedinţei acţiunile SIF Banat-Crişana au fost pe creştere uşoară, iar volumele au fost reduse.

    În total, în şedinţa respectivă au fost realizate 316 operaţiuni cu acţiunile SIF Banat-Crişana, în valoare cumulată de 4,6 milioane lei. Volumul de titluri transferate reprezenta 0,78% din acţiunile SIF Banat-Crişana.

    În următoarea şedinţă, din 16 septembrie 2013 (luni) acţiunile SIF Banat-Crişana au scăzut cu 5%, iar prin două deal-uri au fost transferate peste 6% din titlurile societăţii de investiţii financiare.

    Cu puţin înainte de închiderea şedinţei, au fost realizate două deal-uri cu acţiuni reprezentând cumulat 6,27% din acţiunile SIF Banat-Crişana, pentru 45,4 milioane lei (10,2 milioane euro). Titlurile au fost transferate la 1,32 lei/acţiune, preţ cu 13,89% peste închiderea de vineri.

    Având în vedere preţul la care au fost realizate deal-urile luni şi creşterea de la finalul şedinţei de vineri, este posibil ca evoluţia din şedinţa de vineri să fi fost determinată de unul dintre investitorii implicaţi în deal-uri. Astfel, unul dintre aceşti investitori ar fi ridicat cotaţia vineri, întrucât preţul era prea mic faţă de cel la care urmau să fie realizate deal-urile.

    Preţul la care au fost efectuate deal-urile a fost cu 28% peste ultima cotaţie din şedinţa de joi, de 1,031 lei/unitate, iar pe piaţa tranzacţiilor negociate preţul nu poate varia mai mult cu 15% faţă de cotaţia anterioară din piaţa principală. Astfel, pentru a realiza deal-urile la 1,32 lei/acţiune, preţul din piaţa principală a fost ridicat vineri cu peste 12%, iar luni deal-urile au fost efectuate la un preţ cu aproape 14% peste cotaţia de vineri.

    ASF a stabilit la începutul lunii martie a acestui an că Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, omul de afaceri libanez Najib El Lakis şi Romenergo, acţionează concertat şi deţin 11,72% din acţiunile SIF Banat-Crişana şi i-a obligat să vândă 6,72% din titluri, pentru a nu depăşi pragul de deţinere de 5% prevăzut de legislaţia pieţei de capital.

    SIF Banat-Crişana a anunţat în luna octombrie că ASF a ridicat suspendarea unor drepturi de vot în cazul grupului format de Dragoş Bîlteanu, El Lakis Najib şi companiile Romenergo, Smalling şi Gardner (înregistrate în Cipru), prezumate că ar acţiona concertat.

    Ali H. Lakis, fiului lui El Lakis Najib, a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în Consiliului de Administraţie al SIF Banat-Crişana.

    Potrivit ASF, Ali H. Lakis ar fi fost implicat în acţiunea concertată de la SIF Banat-Crişana.

    Astfel, societăţile cipriote Smalling Limited şi Gardner Limited au cumpărat acţiuni SIF Banat-Crişana cu bani împrumutaţi de la firma Cahuita Limited. Beneficiarul real al firmei Cahuita Lmited era la momentul respectiv Ali H. Lakis.

    SIF Banat-Crişana controlează pachetul majoritar de acţiuni la SAI Muntenia, societatea care administrează SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă de Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general. Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ştefan Dumitru – vicepreşedinte, Ion Stancu, Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi Najib El Lakis.

    Conducerea executivă a SIF Banat-Crişana este asigurată tot de Bîlteanu, alături de Gabriela Grigore, director general adjunct – operaţiuni, şi de Teodora Sferdian, director general adjunct – dezvoltare.

    La SIF Muntenia, Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor este condus de Marius Pantea – preşedinte şi de Andrei Diaconescu – vicepreşedinte. Din Consiliu fac parte şi Iulian Aursulesei, Gheorghe Bîlteanu, Sergiu Buşilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SAI Muntenia, administratorul SIF Muntenia, este condusă de Gabriel Filimon – director general, Gheorghe Dănuţ Porumb – director şi Dănuţ Florin Buzatu – director.

    Consiliul de Administraţie al SAI Muntenia este format din Gheorghe-Dănuţ Porumb – preşedinte al Consiliului de Administraţie, Dănuţ Florin Buzatu – vicepresedinte al Consiliului de Administraţie, Florica Trandafir – membru, Mariana Dinu – membru şi Sorin Florian Boldi – membru.

  • Om de afaceri hunedorean, reţinut în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Hunedoara

    Potrivit unor surse judiciare, omul de afaceri hunedorean Vasile Axinte a fost reţinut, miercuri seară, la finalul audierilor făcute de DNA Alba în dosarul în care preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a fost şi el reţinut, fiind suspectat de fapte de corupţie.

    Conform surselor citate, în acest dosar au fost audiate alte două persoane, respectiv Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, şi reprezentanta unei firme de publicitate, însă pentru acestea procurorii DNA nu au dispus reţinerea, urmând a fi cercetate în libertate.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, şi vicepreşedintele Tiberiu Balint au fost reţinuţi, miercuri seară, de DNA Alba, după ce au fost audiaţi în dosarul în care Moloţ este suspectat de fapte de corupţie după ce au fost făcute percheziţii şi au fost ridicate documente.

    În acelaşi dosar au fost arestaţi şi ginerele lui Moloţ, Venter Roberto Patrik, dar şi omul de afaceri Pup Emanoil Milică, acesta din urmă fiind, în prezent, şi viceprimar al comunei Vorţa, din judeţul Hunedoara.

    Toate cele cinci persoane reţinute miercuri au fost duse în arestul Poliţiei Judeţene Alba, au precizat sursele citate.

    Mircea Moloţ (PNL) a fost audiat, miercuri, aproximativ şase ore, la DNA Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la Consiliul Judeţean Hunedoara, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Mircea Moloţ ar fi fost chemat la DNA pentru că ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de trafic de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    După ce preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a ajuns la DNA Alba, la sediul instituţiei au ajuns alte trei persoane, audiate în acelaşi caz, şi anume vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Ioan Balint, ginerele lui Mircea Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi omul de afaceri Pup Emanoil Milică.

    Potrivit unor documente obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Moloţ de la CJ Hunedoara un document clasificat ca secret de stat, nivel “secret”. Astfel, procurorii au extins urmărirea penală şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de deţinere fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, anchetatorii au date că, în perioada 2010-2014, Mircea Moloţ a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara privind reclama şi publicitatea, a dispus plăţi privind aceste servicii şi a semnat contracte de servicii de publicitate prin care firma administrată de fiica sa, Alexandra Moloţ, ar fi obţinut peste 990.000 de lei.

    În documentele anchetatorilor se mai arată că administratorul SC Fabimar Prestcom l-ar fi ajutat pe Mircea Moloţ să ascundă conflictul de interese în care se afla prin prestarea de servicii de publicitate în favoarea CJ Hunedoara de către SC Capital News Media SRL şi SC Alexandra Tour SRL, ambele administrate de fiica lui Moloţ. Potrivit procurorilor, SC Fabimar Prestcom era doar un intermediar al celor două firme.

    Procurorii DNA Alba, în baza probelor şi a documentelor de la dosar, au stabilit că poate fi pusă în mişcare acţiunea penală în cazul lui Mircea Moloţ, pentru trafic de influenţă, luare de mită, instigare la spălare de bani, conflict de interese, deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat şi fapta persoane care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Vicepreşedintele CJ Hunedoara Tiberiu Ioan Balint este suspectat de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare de bani, iar Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva la data faptelor, de abuz în serviciu.

    Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, este acuzat de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la spălare de bani, iar Mariana Frăţilescu, administrator al SC Fabimar Prestcom SRL, de complicitate la conflict de interese.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.

  • Oamenii de afaceri braşoveni şi angajaţii Ministerului Agriculturii, reţinuţi joi de DNA, au fost arestaţi

    Decizia a fost luată de magistraţii Tribunalului Bucureşti, putând fi contestată la Curtea de Apel.

    Oamenii de afaceri Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, Florin Brezeanu, însărcinat cu efectuarea controalelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Generală Control şi Antifraudă (MADR-DGCA), şi Gabriel Potcovaru, din cadrul OJPDRP Braşov, au fost reţinuţi joi de procurorii anticorupţie.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, miercuri, 27 de percheziţii în judeţul Braşov.

    Procurorii fac cercetări în această cauză pentru săvârşirea, în perioada 2011-2014, a unor presupuse infracţiuni de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene.

    Cei doi oameni de afaceri din Braşov sunt suspectaţi că au dat mită unor funcţionari, inspectori, experţi şi şefi din cadrul OJPDRP, oferindu-le bani, cadouri şi sejururi la pensiuni din zona Braşovului, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    În schimb, oamenii de afaceri ar fi fost ajutaţi să obţină finanţări europene nerambursabile, în baza unor documente false. Cei doi oameni de afaceri s-ar fi folosit de angajaţi ai OJPDRP pentru a dezvolta o fermă de găini şi pentru a extinde şi moderniza o fermă de curci.

    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost prejudiciat astfel cu peste 3 milioane de euro, au mai arătat sursele judiciare citate.

    DNA a anunţat joi că Gheorghe Dudu şi Florin Macovei sunt cercetaţi pentru dare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru sunt cercetaţi, la rândul lor, pentru luare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, sub forma complicităţii.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2011 – 2014, Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, oameni de afaceri din judeţul Braşov, au urmărit obţinerea de finanţare comunitară nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu depăşirea plafoanelor legale maxime. Cei doi sunt prieteni foarte apropiaţi, astfel că au folosit acelaşi plan infracţional.

    În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) se prevede că, în cadrul măsurii “Modernizarea exploataţiilor agricole”, în sectorul zootehnic valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% (maxim 800.000 euro). În acelaşi timp, prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 65/2011 (document cu aplicabilitate directă în statele membre), se prevede că nu se efectuează nici o plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

    Pentru a eluda aceste prevederi şi pentru a beneficia de fonduri nerambursabile în valoare mai mare decât plafonul legal (adică de aproape dublu faţă de valoarea maximă de 800.000 de euro), cei doi oameni de afaceri au folosit societăţi pe care le controlau prin faptul că, în cadrul acestora, aveau calitatea de administrator şi reprezentant, iar asociaţi erau diverse persoane interpuse, membri ai familiilor celor doi.

    Gheorghe Dudu a folosit SC Romagrafeed 2009 SRL şi SC Romagra Otis SRL, iar Florin Macovei – Andrasel Spaco 2011 SRL şi Casiopeia Spaco SRL. Folosindu-se de aceste societăţi, cei doi au divizat artificial proiectele lor de afaceri şi au formulat câte o cerere de finanţare în numele fiecărei societăţi, pentru a se situa, formal, sub plafonul impus de PNDR.

    Pentru a stabili aceste bugete estimative pentru cele patru societăţi, cei doi oameni de afaceri au folosit o serie de oferte falsificate, provenite de la aceiaşi producători/furnizori. În aceste oferte preţurile au fost stabilite în aşa fel încât valoarea totală a cheltuielilor eligibile astfel rezultată să se situeze cât mai aproape de limita maximă şi să permită o valoare cât mai mare a fondurilor nerambursabile accesate (de aproape 800.000 de euro în fiecare caz).

    Întrucât, potrivit PNDR şi Ghidului solicitantului, beneficiarii proiectelor sunt obligaţi să asigure cofinanţarea, cei doi oameni de afaceri au depus extrase de cont emise de unităţi bancare din care rezultă că au împrumutat cele patru societăţi (fiecare om de afaceri pentru societăţile controlate de el) cu sumele corespunzătoare. În realitate, din datele existente în cauză, a rezultat că aceste documente nu sunt corespunzătoare adevărului, întrucât aceeaşi sumă de bani a fost depusă consecutiv în numele fiecărei societăţi comerciale, la cele două unităţi bancare, suma staţionând în acel cont doar până la primirea extrasului de cont necesar dovedirii disponibilului, după care era retrasă şi virată în numele altei societăţi.

    Ulterior, după încheierea contractelor de finanţare, în faza de implementare a proiectelor, Gheorghe Dudu Gheorghe şi Florin Macovei au beneficiat de ajutorul acordat de Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru, persoanele însărcinate cu efectuarea controalelor din cadrul MADR – DGCA şi, respectiv, din cadrul OJPDRP Braşov. Acest ajutor a avut la bază relaţia de prietenie existentă între cei doi oameni de afaceri şi reprezentanţii organelor de control, precum şi diverse avantaje materiale obţinute de aceştia din urmă. În consecinţă, în cadrul controalelor efectuate de cei doi funcţionari, nu au fost evidenţiate nici elementele din care rezulta divizarea artificială a proiectelor de afaceri şi nici suspiciunile de fals privind documentele folosite pentru accesarea fondurilor europene.

    Ajutorul dat de Florin Brezeanu celor doi oameni de afaceri a constat în: furnizarea de informaţii în legătură cu stadiul cererilor formulate de cei doi, “consultanţă” cu privire la neregulile existente în cadrul proiectelor celor doi şi cu privire la modul în care aceste nereguli puteau fi acoperite. În schimbul acestui ajutor, Dudu şi Macovei i-au asigurat lui Brezeanu cazare în cadrul deplasărilor lui în zona Braşovului, i-au dat produse alimentare şi sume de bani.

    Ajutorul dat de Gabriel Potcovaru celor doi a constat în crearea condiţiilor artificiale de eligibilitate pentru două proiecte. În acest scop, în cadrul verificărilor preliminare aferente cererilor de plată solicitate de cei doi titulari de proiecte, a consemnat în date nereale, pentru deblocarea tranşelor de plată în favoarea acestora. În schimbul sprijinului acordat Potcovaru a fost recompensat de Gheorghe Dudu cu o sumă de bani disimulată într-un plic. Există indicii rezonabile conform cărora Potcovaru percepea un “tarif” de circa 300 de euro.

  • Administratorii gropii de gunoi Glina, reţinuţi pentru legături cu mafia italiană. Cei doi ar face parte din Cosa Nostra

     Conform surselor citate, cei doi au fost ridicaţi concomitent cu mai mulţi presupuşi complici ai acestora, reţinuţi în urma unor descinderi care au avut loc în Italia.

    Dombrovschi şi Pileri urmează să fie extrădaţi în Italia, au precizat sursele citate.

    Cei doi ar face parte din gruparea Cosa Nostra, care se presupune că este coordonată de Massimo Ciancimino, fiul fostului primar din Palermo, cel care s-ar afla şi în spatele firmelor care administrează groapa de gunoi Glina, de la periferia Bucureştiului.

    Potrivit presei italiene, în octombrie 2012, procurorii au făcut o anchetă ce a vizat persoane şi companii suspectate de implicare în vânzarea gropii de gunoi Glina, cea mai mare din Europa, tranzacţie evaluată la circa 100 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase persoane, între care mătuşa lui Leo de la Strehaia, reţinute pentru evaziune de 3,3 mil. euro

     “În urma cercetărilor, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor au emis ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore faţă de R.I., de 36 ani, M.S., de 52 ani, M.L., de 34 ani, M.M., de 33 ani, şi M.I., de 27 ani, toţi din localitatea Strehaia, judeţul Mehedinţi, aceştia având calitatea de împuterniciţi şi administratori de societăţi comerciale cu sediul pe raza localităţii de domiciliu”, se arată într-un comunicat remis corespondentului MEDIAFAX de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mehedinţi.

    Cei cinci au fost reţinuţi miercuri seară, între aceştia regăsindu-se mătuşa lui Leo de la Strehaia, Stela Mihai, autoproclamata preşedintă a romilor din Strehaia, precum şi fiica şi fiul acesteia.

    Ulterior, în noaptea de miercuri spre joi, la sediul IPJ Mehedinţi a ajuns, pentru audieri, administratorul unei alte societăţi din Strehaia, care nu a fost găsit la domiciliu în timpul percheziţiilor de miercuri dimineaţă, în urma audierii acesta fiind, de asemenea, reţinut pe bază de ordonanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fratele lui Bercea Mondial şi un primar doljean bănuiţi că au înşelat statul cu 360.000 lei, reţinuţi

    Potrivit unor surse judiciare, marţi dimineaţă, ofiţeri ai Serviciului de Investigare a Fraudelor au descins în cinci locaţii, patru în judeţul Dolj şi una în judeţul Olt, aceasta din urmă la Drăgăneşti, la locuinţa lui Vasile Anghel, fratele lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial.

    În urma acestor descinderi, trei persoane, respectiv primarul comunei Daneţi, Constantin Spiridon, Vasile Anghel şi o altă persoană din cadrul Primăriei Daneţi, au fost duse la audieri, fiind suspectate că prin afacerile pe care le-au derulat împreună au înşelat statul cu suma de 361.627 lei.

    Primarul comunei doljene Daneţi, Constantin Spiridon, a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals, dar şi complicitate la abuz în serviciu.

    Constantin Spiridon a candidat la alegerile locale din 2012 din parta Partidului Democrat Liberal.

    De asemenea, fratele lui Bercea Mondial, Vasile Anghel, a fost reţinut pentru 24 de ore şi este acuzat de fals intelectual şi uz de fals, şi cea de-a treia persoană audiată în acest caz fiind reţinută.

    Cele trei persoane vor fi prezentate, miercuri, instanţei, cu propunerea de arestare preventivă.