BusinessMagazin

Tag: retea

  • Subcarpaţi lansează o colecţie de 10.000 de NFT-uri în reţeaua Elrond. Trupa oferă beneficii pentru fanii care vor deţine un „Subcarpaţi OG”

    Trupa Subcarpaţi intră în piaţa NFT-urilor (Non-fungible token) şi lansează o primă colecţie pe reţeaua dezvoltată de sibienii de la Elrond Network, potrivit unui anunţ oficial.

    „Şi apropo de comunitate, punem circuitul #delaomlaom în mişcare pe 14 februarie, prin Subcarpati OGs, o colecţie PFP (n.red: Picture For Proof) de 10.000 de NFT-uri generate aleatoriu pe care o lansăm în reţeaua Elrond. Apoi, aşezăm cele 10,000 de NFT-uri la fundaţia centrului cultural pe care ne dorim să îl deschidem în 2022 şi să îl creştem cu sprijinul vostru, oamenii din comunitate”, au scris reprezentanţii trupei într-o postare pe Facebook, prin care anunţă şi lansarea unei noi piese.

    Ce înseamnă NFT: Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.

    NFT-urile nu au mai putut fi ignorate începând cu primăvara anului 2021, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie orgnaizată de celebra casă de licitaţii Christie’s – depăşind suma de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet.

    Una dintre dezbaterile din piaţa crypto este legată de NFT-uri şi de viitorul acestora. În timp ce ele se tranzacţionează pentru sume importante şi ar putea juca un rol în industria gamingului şi în sfera metaversului, nu toate NFT-urile au o utilitate reală. Unele dintre ele sunt doar colecţionabile.

    În timp ce multe proiecte nu promit o utilitate reală, trupa Subcarpaţi a anunţat o serie de beneficii pentru cei care deţin unul dintre cele 10.000 de NFT-uri, adică „holderi”, aşa cum îi numeşte în website-ul dedicat proiectului.

    Trupa anunţă că va organiza trei airdropuri în 2022, adică trei distribuiri de monede către cei care deţin un Subcarpaţi OG. Acestea vor avea şi funcţionalităţi, care vor fi dezvăluite ulterior.

    Totodată, o parte din drepturile de autor se vor întoarce către aceşti holderi sub formă de premii. Printre beneficii se numără participarea la un mini-joc pentru a câştiga premii în EGLD (moneda ecosistemului Elrond), reduceri la viitoare lansări de NFT-uri din partea Subcarpaţi sau un concert doar pentru holderi.

    Concomitent, trupa vrea să lanseze în perioada următoare şi un program de educaţie crypto pentru comunitate.

    Subcarpaţi este un proiect muzical lansat în 2010 de Alexe Marius Andrei, cunoscut drept Bean MC – solist al trupei Şuie Paparude. Subcarpaţi a devenit cunoscut prin faptul că a readus la viaţă multiple elemente din folclorul românesc, reinterpretându-le pentru noile generaţii.

    Primul artist muzical de renume din România care a vândut un NFT a fost Delia, în aprilie 2021.

    Ecosistemul Elrond este în expansiune şi găzduieşte şi un marketplace pentru NFT-uri. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte lansate până acum se numeşte „Strămoşi”.

  • Cine este omul din spatele celui mare lanţ de cafenele din România, care are sute de unităţi. Doar anul acesta au deschis aproape 100, deşi suntem în plină criză

    Lanţul de cafenele 5 to go a ajuns la aproape 300 de unităţi la nivel naţional după ce în 2021 au fost inaugurate 90 de puncte noi, alte 16 fiind în proces de amenajare pentru a fi deschise curând.

    ♦ Compania va încheia anul cu afaceri de 13,5 milioane de euro, peste aşteptări şi un nivel aproape dublu faţă de 2020.

    Lanţul de cafenele 5 to go a ajuns la aproape 300 de unităţi la nivel naţional după ce în 2021 au fost inaugurate 90 de puncte noi, alte 16 fiind în proces de amenajare pentru a fi deschise curând.

    „În 2021, am avut motoarele tu­rate mai mult ca niciodată. Se ştie cât de dificilă a fost perioada aceasta, iar efor­turile de a păstra cafenelele des­chise şi francizele active pentru par­te­nerii noştri au adus o presiune mare pentru echipa centrală. Tocmai de aceea, am investit în consolidarea echipei. Anul acesta aproape s-a dublat numărul colegilor, în special în departamentele care oferă sprijin în relaţia cu francizaţii, precum cel de business development, customer ser­vice şi retail“, a declarat Radu Savopol, cofondator, 5 to go.

    Lanţul accelerează expansiunea având ca ţintă 200 de unităţi noi în 2022, ceea ce înseamnă că va atinge borna de 500 de cafenele. În următorii cinci ani, compania vizează să ajungă la 1.000 de cafenele 5 to go operate în sistem de franciză, atât în România, cât şi peste hotare. Încă de anul acesta reţeaua a făcut primii paşi peste gra­niţă, cu un proiect la Paris, în par­teneriat cu alt brand local – Donuterie.

    La nivel naţional, lanţul se uită şi la urbele principale, dar şi la oraşele mai mici.

    „5 to go devine un liant pentru comunitatea din oraşele mici. Momentan, aproape 20% dintre cafenelele noastre sunt în oraşe cu mai puţin de 50.000 de locuitori. Dezvoltarea locală va rămâne o prioritate şi în 2022“, a declarat Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    Expansiunea a fost accelerată anul acesta la nivelul oraşelor mici şi mijlocii, reţeaua având în acest moment acoperire în 60 de localităţi. Pe lângă Bucureşti, oraşele în top cu cel mai mare număr de cafenele sunt Braşov, Constanţa, Ploieşti, Bacău şi Iaşi.

    În acest context, compania a obţinut o cifră de afaceri cumulată la nivel de reţea în valoare de peste 13,5 milioane de euro, peste aşteptări şi aproape dublă faţă de 2020. Mai exact, Radu Savopol declara la începutul anului că şi-a bugetat încasări cumulate de 10-12 mil. euro, faţă de 8 mil. euro în primul an de pandemie.

    Creşterea cifrei de afaceri în 2021, după un an de scădere, este rezultatul expansiunii, dar şi al creşterii mediei de bon, ca urmare a diversificării portofoliului de produse, prin introducerea de noi game premium.

    5 To Go a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică, urmând apoi o perioadă continuă de expansiune rapidă.

     

  • Care sunt noile tarife ale Transelectrica: Tariful de transport creşte la circa 24 lei/MWh, plus 16,6%. Scădere de 15% pentru preţurile privind serviciul de sistem

    Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa locală de energie electrică, a informat marţi, 7 decembrie la Bursa de Valori Bucureşti privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă.

    În consecinţă, tariful mediu pentru serviciul de transport va creşte de la 20,55 lei/MWh aplicabil de la 1 ianuarie/1 martie 2021 la 23,96 lei/MWh de la 1 ianuarie 2022, reprezentând un plus de circa 16,6%.

    Noul preţ este compus din componenta de introducere a energiei electrice şi de cea a extragerii energiei, adică din 1,49 lei/MWh, respectiv 22,47 lei/MWh. De asemenea, tarifele pentru serviciul de sistem vor scădea de la 10,83 lei la 9,22 lei/MWh, minus 14,9%. Tarifele menţionate nu includ TVA.

    „Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă, practicat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A.cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, aprobat de ANRE, este 0,0907 lei/kVArh (nu include acciza si TVA). Preţul are la bază preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, de 302,33 lei/MWh, aprobat de ANRE pentru anul 2021, exprimat in termenii anului 2022”, reiese din documentul publicat la BVB.

    Acţiunile TEL s-au depreciat cu 14,5% în 2021, pe fondul unui rulaj de 85 de milioane de lei. Compania afişează o capitalizare de 1,6 miliarde de lei.

     

  • Reţeaua de farmacii Napofarm din Cluj-Napoca ţinteşte afaceri de 30 mil. euro în 2021 şi continuă extinderea

    ♦ Napofarm numără 18 farmacii în Cluj-Napoca şi localităţile din jur, dar şi în Târgu-Mureş ♦ Reţeaua Napofarm este unul dintre cele mai puternice branduri regionale din retailul farma.

    Consolidarea şi extinderea sunt direcţiile de urmat pentru far­maciile Napofarm din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari jucători din retailul far­ma, o reţea de 18 uni­tăţi, cu prezenţă în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.

    Antreprenorul care deţine compania vizea­ză extinderea în alte ju­deţe şi aşteaptă afaceri de aproape 30 mil. euro cumulate în 2021, ceea ce înseamnă o creştere de circa 50% faţă de anul anterior, din calcu­lele ZF.

    „Suntem pe plus şi ca număr de farmacii, şi ca cifră de afaceri. Avem 18 farmacii. Cea mai mare provocare a fost să facem rost de medicamente, aceeaşi problemă. Au fost probleme pentru că pacienţii nu au mai ajuns în clinici din cauza temei de COVID-19 şi s-au repozi­ţionat spre alte medicamente pe care a trebuit să le găsim, aceasta a fost adap­­tarea“, a spus pentru ZF Richard Mihalache, fondatorul şi acţionarul companiei.

    El conduce businessul alături de Sebastian Bereş, iar din acţionariatul companiei mai face parte şi firma Rusav Farmacie, în care este asociat Mihalache. Ideea de la care a pornit înfiinţarea de farmacii a venit din faptul că antreprenorii şi-au dorit un business în retailul farmaceutic, domeniul lor de activitate. Cele 18 farmacii din grup funcţionează pe societăţi diferite.

    „Ne aşteptăm să încheiem anul 2021 cu circa 30 milioane de euro. În 2022 ne aşteptăm ca piaţa să crească, 1-2% evoluţie. Acum vrem să ne dez­voltăm, este loc în piaţă, vrem să mergem să ne extindem în alte judeţe, încercăm şi în altă parte“, a mai adăugat Richard Mihalache.

    El a precizat că a primit de-a lun­gul timpului oferte de preluare, însă în prezent scopul este extinderea re­ţelei de farmacii în alte judeţe şi nu îşi doreşte să vândă businessul. Cu un ritm mai lent faţă de efervescenţa de di­na­inte de pandemie, retailul farma­ce­utic a început să se mişte din perspec­tiva tranzacţiilor.

    Recent, Sensiblu a primit unda verde de la Concurenţă pentru a prelua 23 de farmacii Optifarm, cu prezenţă în zona de Sud a României, mai ales în judeţul Gorj.

    Piaţa farmaceutică din judeţul Cluj este una puternic concurenţială, în care activează atât antreprenori locali, cu câteva zeci de unităţ, dar şi marii jucători care s-au extins mai ales în oraşele mari.

    Cea mai mare reţea de farmacii este Catena, controlată de antreprenoarea Anca Vlad, care are peste 850 de farmacii. Al doilea jucător este Sensiblu, cu 710 de farmacii, urmat de Help Net, cu 413 unităţi. Clasamentul primilor cinci jucători este completat de Dona şi Ropharma, aceste cinci reţele dominând totodată piaţa.

    Piaţa retailului farmaceutic s-a contractat uşor în 2020, numărul de farmacii scăzând faţă de 2019, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică într-un raport care priveşte activitatea unităţilor sanitare din anul trecut. Este al doilea an consecutiv de scădere a numărului de unităţi din retailul farma. În total au funcţionat 8.045 de farmacii în 2020 la nivel naţional.

     

  • Sameday a ajuns la o reţea de 2.000 de easyboxuri. Ce inovaţie anunţă compania

    Sameday, unul dintre principalii jucători din piaţa locală de curierat, anunţă că reţeaua proprie de easyboxuri a ajuns la 2.000 de unităţi. În plus, potrivit reprezentanţilor companiei, easyboxul cu numărul 2.000 va fi alimentat în totalitate cu energie solară şi va fi dotat cu senzor de calitate a aerului.

    Noua unitate easybox, situată în sectorul 3 din Bucureşti, nu necesită branşament la reţeaua de electricitate. Lockerul autonom include panouri fotovoltaice, care permit alimentarea directă cu energie solară şi dispune de o baterie internă de capacitate ridicată, optimizată de specialiştii Sameday. Aceasta asigură funcţionarea dispozitivului, indiferent de condiţiile meteorologice. Tehnologia a fost dezvoltată de Sameday împreună cu Darcom Energy.

    Compania de curierat îşi propune extinderea proiectului în oraşele din România şi Ungaria, ţările în care Sameday îşi desfăşoară activitatea.

    În primele nouă luni ale anului, Sameday a înregistrat o creştere totală a volumelor de peste 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu peste 9 milioane colete livrate în easybox. Printre clienţii reţelei easybox, create şi operate de Sameday, se numără eMAG, Decathlon, evoMAG, Elefant.ro, Flanco, Oriflame, FashionDays, AVON etc.

  • Ce salariu are un vânzător de la Penny: Reţeaua de magazine de discount a majorat venitul minim net al angajaţilor la 2.275 de lei, sumă ce include şi bonurile de masă

    Reţeaua de discount PENNY a majorat venitul minim net disponibil pentru angajaţii din cele 288 de magazine şi cele trei centre logistice din ţară, la 2.275 de lei, sumă ce include şi bonurile de masă.

    „Succcesul porneşte de la oameni, iar angajaţii noştri sunt motorul schimbării zilnice de care avem nevoie pentru a ne îndeplini obiectivele. Ne dorim să rămânem competitivi pe piaţă şi să le oferim o paletă cât mai variată de beneficii care să vină în întâmpinarea nevoilor lor atât pe plan profesional, cât şi personal. Mărirea venitului face parte din strategia noastră de retenţie”, a declarat Raffaele Balestra, CFO PENNY România.

    Circa 92% dintre cei 5.300 angajaţi ai reţelei au beneficiat în 2020 de bonusuri suplimentare. Rata de fluctuaţie a personalului a ajuns la 24% în 2020, în scădere cu 10% faţă de anul 2019.

    În grila de beneficii, compania include asigurare privată de sănătate (folosită de peste 1.400 de angajaţi în 2020), rechizite şcolare ( 890 de angajaţi cu copii cu vârste cuprinse între 6 – 14 ani au beneficiat de rechizite în valoare de 178.000 lei), bonus pentru nou-născut ( 218 angajaţi au primit bonusuri cu o valoare totală de 940.016 lei) şi vouchere pentru scutece (acordate pentru 133 de copii sub trei luni).

    „Ne dorim ca angajaţii şi viitorii angajaţi să se simtă bineveniţi la PENNY. De aceea, facem constant eforturi pentru ca ei să aibă un loc de muncă sigur, aproape de casă şi să se simtă apreciaţi şi recompensaţi la adevărata lor valoare, chiar şi atunci când aceasta creşte în fiecare zi. Succesul PENNY porneşte de la oameni, iar noi ne mândrim cu echipa pe care am construit-o în 20 ani de când suntem prezenţi în România”, a spus Daniel Gross, CEO PENNY România.

    Brandul Penny aparţine grupului german Rewe şi este unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piaţa locală în anul 2005. Întreaga reţea este deservită de trei centre logistice situate în localităţile Ştefăneştii de Jos, Turda şi Bacău. În prezent, reţeaua PENNY în România este alcătuită din 288 de magazine la nivel naţional şi o echipă de 5.500 de angajaţi.

    În februarie, un alt retailer german, Lidl, a decis să majoreze salariile angajaţilor, astfel încât cel mai mic venit brut al unui vânzător să aibă de la 1 martie o medie lunară de peste 4.400 lei, respectiv 2700 lei net, sumă ce include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri.

    Potrivit unei analize ZF, jucătorii din comerţul modern local au plătit în 2020 un salariu mediu net de 2.976 de lei lunar, în urcare cu 7,6% faţă de anul anterior. Variaţiile sunt mari între retaileri, aproape de la simplu la dublu, în contextul în care cele mai mici salarii, plătite de Profi, au fost la 2.300 de lei, pe când în cadrul grupului german Metro câştigul mediu net lunar a fost de aproape 3.900 de lei.

    Calculele ZF privind salariul mediu net din comerţul modern local au fost realizate pornind de la cheltuielile cu personalul declarate de retaileri şi de la numărul mediu de salariaţi din 2020

  • Retailerul danez JYSK deschide un nou magazin la Sibiu şi ajunge la o reţea de 107 unităţi în România

    JYSK, retailerul scandinav de mobilier şi produse pentru casă, continuă expansiunea în România şi inaugurează joi, 7 octombrie, un nou magazin la Sibiu, ajungând astfel la o reţea de 107 unităţi pe piaţa locală. Este cel de-al treilea magazin deschis de JYSK în Sibiu şi are o suprafaţă totală de 1.250 mp. JYSK are în plan să inaugureze cel puţin 15 magazine noi în următoarele 12 luni, iar în următorii ani să reamenajeze toate unităţile deshise înainte de 2018.

    ’’Sibiu este un oraş cu un excelent potenţial. Suntem prezenţi aici încă din anul 2014, iar anul trecut am inaugurat cel de-al doilea magazin. Ne bucurăm că, la doar un an după deschiderea celui de-al doilea magazin, suntem pregătiţi să adăugăm pe harta noastră un al treilea. Următoarele luni vor fi pline pentru noi din punct de vedere al expansiunii, deoarece avem planificate mai multe deschideri, inclusiv în oraşe noi, în care nu avem o prezenţă fizică în acest moment”, spune Iraida Paiuc, Sales and Marketing Manager JYSK România şi Bulgaria.

    JYSK a deschis primul magazin din România în anul 2007, la Oradea, în sistem franciză. Procesul accelerat de expansiune a început însă în 2014, după ce franciza a fost preluată de JYSK Nordic. Iniţial, obiectivul companiei scandinave a fost de a atinge pragul de 100 de magazine în ţară.  JYSK România a înregistrat în anul financiar 2019-2020 o cifră de afaceri de 612,5 milioane lei, în creştere cu 5,3%, şi un profit brut înainte de taxe de 81,9 milioane lei, cu 8,4% mai mare decât în anul precedent. Primul magazin JYSK a fost deschis în Danemarca în anul 1979. În prezent, JYSK desfăşoară operaţiuni în 51 de ţări, are 26.500 de angajaţi şi peste 3.000 de magazine.

    În Germania şi Austria, grupul îşi desfăşoară activitatea sub denumirea de Dänisches Bettenlager – iar în restul ţărilor sub numele de JYSK. Compania este deţinută de familia fondatorului ei, omul de afaceri danez Lars Larsen, care are în portofoliu şi alte companii. Cifra de afaceri JYSK este de 4,1 miliarde euro. JYSK a intrat pe piaţa din România în 2007, odată cu inaugurarea primului magazin la Oradea.

     

     

     

  • Clinicile dentare Dr. Leahu au încheiat primul semestru cu venituri de 44,4 milioane lei, dublu faţă de nivelul din perioada similară de anul trecut, şi un profit net de 4,8 milioane lei, faţă de pierderi de 1,8 milioane lei în S1 2020

    Clinicile dentare Dr. Leahu au încheiat primul semestru cu venituri de 44,4 milioane lei, dublu faţă de nivelul din perioada similară de anul trecut, şi un profit net de 4,8 milioane lei, faţă de pierderi de 1,8 milioane lei în S1 2020, arată raportul financiar publicat la BVB.

    Din încasările totale, jumătate provin din serviciile de implantologie. Clinica Caramfil din Capitală a generat venituri de 12 milioane lei, iar cea de la Rin Grand Hotel 5,9 milioane lei.

    Rezultatul EBIDTA s-a majorat cu 9,9%, la 4,41 miliaone lei. Marja de profit a fost de 10%.

    Reţeaua  are în total 14 clinici, iar în primele şase luni  din 2021 a înregistrat 14.166 pacienţi unici, cu 48% mai mulţi decât anul trecut.

    Activitatea clinicilor se desfăşoară prin intermediul unui grup de 7 entităţi diferite, deţinute în mod direct sau indirect de Implant Expert DSO, controlat de Adrian-Ionuţ Leahu, fondatorul companiei.

    ”Principala direcţie din această perioadă a fost de pregătire şi finalizare a lucrărilor pentru clinicile noi planificate anul acesta. Astfel, în luna aprilie, ne-am extins prezenţa la Ploieşti, prin deschiderea, prin sistemul de parteneriere, a unei clinici care aduce pentru comunitatea locală standardul nostru de servicii, bazat pe rezolvarea rapidă a oricărei probleme stomatologice, dar şi oportunităţi de specializare pentru medicii din judeţ. În luna august, am inaugurat, de asemenea, tot în parteneriat, şi un prim centru în estul ţării, la Galaţi, ajungând la cea de-a 15 a clinică din reţea. Ne vom continua planurile de accesare a oraşelor-centre universitare, fiind în etapa de amenajare a locaţiei de la Cluj, care va fi cea mai mare clinică proprie cu 18 cabinete şi bloc operator, precum şi a celei din Craiova si Brasov”, a spus Adrian Leahu.

    În noiembrie 2020, Morphosis Capital Fund I, fond de private equity axat pe companii mici şi mijlocii româneşti, a cumpărat un pachet minoritar de acţiuni în clinicile dentare Dr. Leahu, infuzia de capital urmând să susţină extinderea reţelei în mai multe oraşe din România. Cele două entităţi şi-au propus ca în următorii cinci ani să inaugureze împreună 20 de noi unităţi medicale.

  • Românii au făcut în ultimul an plăţi de peste 13 miliarde lei prin intermediul PayPoint, respectiv 123 milioane de tranzacţii, cu o valoare medie de 105 lei

    Românii au făcut în ultimul an plăţi de peste 13 miliarde lei prin intermediul reţelei PayPoint, respectiv 123 milioane de tranzacţii, cu o valoare medie de 105 lei.

    În ultimii 14 ani, de la intrarea pe piaţa locală, PayPoint a înregistrat peste 820 de milioane de plăţi, în sumă totală de 69 de miliarde de lei, în timp ce valoarea medie a fost de 80 lei.

    „În 14 ani am dezvoltat parteneriate de lungă durată cu peste 210 furnizori de telecomunicaţii, utilităţi, transport şi servicii financiare, obiectivul fiind de a le oferi clienţilor soluţii sigure de plată, accesibile atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale. Strategia PayPoint a fost dintotdeauna una orientată spre consumator şi nevoile acestuia: am investit atât în infrastructură şi extinderea reţelei la nivel naţional, pentru a creşte accesibilitatea acesteia, dar şi în tehnologie, pentru a oferi soluţii de plată sigure şi eficiente oricărui client”, a spus Utku Ogrendil, CEO al PayPoint România.

    Compania vrea să dezvolte serviciile oferite, una dintre priorităţi fiind consolidarea şi modernizarea reţelei de terminale.

    În acest moment reţeaua PayPoint numără peste 19.000 de locaţii partenere, fiind extinsă în 5.520 de localităţi din mediul rural şi urban, unde clienţii pot plăti facturile pentru utilităţi, electricitate, gaze, apă, telefonie fixă şi mobilă, rate, asigurări, roviniete, bilete de avion, internet şi cablu sau servicii de securitate.

    Compania colectează peste 100 de milioane de plăţi de facturi pentru 85% din furnizorii români de utilităţi şi telecomunicaţii.

    Din decembrie 2020, PayPoint a lansat şi propria aplicaţie pentru telefonul mobil, care a ajuns la peste 50.000 utilizatori şi prin care oferă o alternativă digitală la plata facturilor şi a altor tipuri de servicii.

    Compania a intrat pe piaţă în mai 2007 prin achiziţia Paystore, furnizor local de servicii de încărcare electronică a cartelelor de telefonie mobilă. În 2008, PayPoint a intrat şi pe segmentul de retail de plată a facturilor. Din martie 2021 activele şi operaţiunile PayPoint Services SRL sunt deţinute integral de către fondul de private equity Innova Capital, cu cu sediul centra.l în Polonia

  • Transelectrica pune pe masă 20 de proiecte pentru reconfigurarea reţelei electrice de transport, care să asigure trecerea graduală la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon

    Transelectrica (simbol bursier TEL), compania naţională de transport al energiei electrice, a alcătuit o listă care cuprinde minimum 20 de proiecte strategice ce vor permite flexibilizarea Reţelei Electrice de Transport, în scopul asigurării trecerii graduale la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

    “Pentru a obţine o reconfigurare a sistemului energetic şi a reţelei de transport al energiei electrice în acord cu noile direcţii stabilite prin pachetele legislative europene Green Deal şi Fit for 55, ţintele de realizare a planurilor de investiţii implementate de CNTEE Transelectrica trebuie să le depăşească pe cele planificate deja”, spun reprezentanţii companiei.

    Tranziţia energetică impune o adaptare rapidă a reţelei electrice de transport şi intensificarea ritmului de extindere a acesteia prevăzut în Planul de Dezvoltare a RET 2020 – 2029.  În acest context, guvernul României a aprobat recent, la propunerea Secretariatului General al Guvernului – autoritatea publică tutelară a CNTEE Transelectrica SA, un memorandum cuprinzând un plan de acţiuni al companiei care prevede realizarea unor proiecte investiţionale esenţiale pentru consolidarea reţelei electrice de transport.

    În plus, în ultima perioadă au fost organizate mai multe întâlniri între reprezentanţi ai secretariatului general al guvernului, ministerului Energiei şi ai CNTEE Transelectrica, dicuţiile conducând la concluzia comună privind necesitatea simplificării procesului de implementare a unor proiecte de importanţă naţională în domeniul energiei electrice.

    În consecinţă, Transelectrica a elaborat o listă deschisă de proiecte strategice, unele dintre ele aflate deja în derulare, pentru care este necesară accelerarea ritmului de implementare.

    Principalele proiecte propuse de Transelectrica sunt:

    ► Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier – Reşiţa;

    ► LEA 400 kV dublu circuit Reşiţa – Timişoara – Săcălaz – Arad

    ► LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă – Stâlpu, cu un circuit de intrare / ieşitre în Staţia Gura Ialomiţei

    ► LEA 400 kV dublu circuit Smârdan – Gutinaş

    ► LEA 400 kV Gădălin – Suceava

    ► LEA 400 kV Suceava – Bălţi (Republica Moldova);

    ► LEA 400 kV Medgidia Sud – Constanţa Nord

    ► LEA 400 kV Isaccea – Tulcea Vest

    ► Linia Electrică Subterană (LES) Bucureşti Sud – Grozăveşti

    ► LES 400 kV Domneşti – Grozăveşti

    ► Staţia 400/110 kV Grozăveşti

    ►Închiderea Inelului de 400 kV Bucureşti – Ilfov, în zona de est;

    ► Reconductorarea LEA 400 kV Bucureşti Sud – Gura Ialomiţei;

    ► Reconductorarea Axului 400 kV Bucureşti Sud – Pelicanu – Cernavodă;

    ► Reconductorarea Axului 220 kV Gutinaş – Dumbrava – Stejaru – Gheorgheni – Fântânele – Ungheni; 

    ► Reconductorarea Axului 220 kV Urecheşti – Târgu Jiu Nord – Paroşeni – Baru Mare – Hăşdat; 

    ► Reconductorarea LEA 220 kV Porţile de Fier – Reşiţa circuitele 1 şi 2; 

    ►Trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu şi reconductorarea acestuia; 

    ► LEA 400 kV Stâlpu – Braşov; 

    ► Linii noi de curent alternativ şi de curent continuu de evacuare a producţiei eoliene on-shore şi off-shore din zona Dobrogea, respectiv a producţiei generate de Unitatea 3 şi de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla – Podişor şi Podişor – Corbu – Hurezani – Haţeg – Recaş – Horia – Nădlac.