La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.
Acum, locul „franzelei feliate” este înlocuit de segmentele alimentelor bio, hainele mass market cu cele făcute pe comandă, vacanţei de vară i se adaugă alte câteva city breakuri, maşinile din garaje devin verzi. Consumul populaţiei a crescut considerabil, cu peste 10% pe an la nivelul lunii ianuarie 2018, alimentat de creşterea salarială medie de 15% – formată dintr-o creştere salarială medie de peste 20% la stat şi 5% în sectorul privat. După aderarea României la UE, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat, de la 1.042 de lei net în 2007 la 2.384 lei anul trecut.
Totodată, aproape 283.000 de angajaţi români au salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, nu-mărul acestora fiind de peste două ori mai mare faţă de acum cinci ani (potrivit unor calcule ale ZF realizate pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii). Astfel, dacă în 2013 existau aproximativ 132.000 de români cu salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună (care reprezentau mai puţin de 3% din totalul angajaţilor din economie), în toamna anului trecut numărul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezentând aproape 6% din totalul salariaţilor. La veniturile în creştere se adaugă creşterea creditelor de nevoi personale contractate; un rol joacă şi dobânzile mici la împrumuturi. Ţinând cont de aceste cifre, ce îşi cumpără românii astăzi?
Spre rafturile superioare
Piaţa FMCG a înregistrat în 2017 o creştere semnificativă de 7% pentru bunurile de folosinţă curentă destinate consumului casnic; spre comparaţie, în 2016 creşterea înregistrată a fost de 3,4%. Raluca Răschip, consumer goods & retail director al companiei de cercetare de piaţă GfK România, observă însă că în spatele acestei evoluţii pozitive a pieţei a stat majorarea preţurilor ca urmare a inflaţiei şi nu creşterea volumelor cumpărate, aşa cum s-a întâmplat în 2016. Cu toate acestea, precizează ea, consumatorii români s-au orientat şi în acest an către produse superioare din punctul de vedere al preţului – fenomen numit uptrading.
„Deci, românii nu au cumpărat neapărat mai mult, ci mai «bine»”, subliniază ea. Potrivit Ralucăi Răschip, uptradingul este prezent în România de câţiva ani şi există categorii în toate segmentele de bunuri de larg consum unde observăm acest fenomen. Totuşi, trecerea de la un palier de preţ la altul se face în mod diferit – de exemplu, către premium în categoria băuturilor sau către mainstream în cazul alimentelor şi al produselor de îngrijire personală, explică Răschip. Ea oferă şi câteva exemple din rândul categoriilor cu uptrade semnificativ: tabletele de ciocolată, berea, băuturile calde, detergenţii de rufe, produsele de îngrijire orală sau cele de îngrijire a feţei. „Anul acesta, categoriile care vor creşte vor fi cu siguranţă mai puţin dintre produsele de bază şi mai mult din rândul celor cu nivelul de penetrare sau al consumului încă mult sub media ţărilor din regiune”, descrie Răschip evoluţia acestei tendinţe în continuare.
Ea menţionează categorii care înregistrează an de an creşteri de două cifre: snacksurile sărate, capsulele de cafea, preparatele congelate (de exemplu, pizza), specialităţile de brânză, pralinele, biscuiţii etc. „Pe de altă parte, în cazul unui context economic mai puţin favorabil, acest lucru se poate schimba, prin tăierea de pe lista de cumpărături a produselor neesenţiale, de răsfăţ.” În prezent, din punctul de vedere al importanţei principalelor categorii de bunuri de larg consum, cea mai mare pondere o deţin alimentele, atât cele proaspete (fructe, legume, carne, lactate etc.), cât şi cele ambalate. Urmează băuturile, produsele de îngrijire personală şi cele de îngrijire a casei. Componenţa coşului de cumpărături diferă însă foarte mult, în funcţie de misiunile de cumpărare.
În rândul alimentelor proaspete, cea mai mare dinamică au avut-o lactatele, iar dintre acestea cel mai mult au crescut în valoare în 2017 untul, brânza proaspătă şi specialităţile din brânză. Dintre băuturi, cel mai bine au evoluat vinurile, şampania şi spirtoasele. În zona de bunuri nonalimentare, produsele pentru îngrijirea locuinţei au avut cea mai bună performanţă, cu un plus de aproape 10% în valoare, dar şi cele pentru îngrijire personală s-au clasat bine, în special produsele pentru îngrijirea tenului. „Totuşi, impactul acestor categorii în dezvoltarea industriei FMCG rămâne unul limitat, din cauza ponderii mici a acestora în coşul de cumpărături”, explică Răschip.
