“Suntem gata să interacţionăm cu toate forţele politice care gândesc constructiv şi lucid, inclusiv cu toate structurile de stat. Însă vom reacţiona în continuare dur şi adecvat la provocări similare cu cea recentă”, a avertizat oficialul rus într-un interviu acordat publicaţiei Izvestia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Suntem gata să interacţionăm cu toate forţele politice care gândesc constructiv şi lucid, inclusiv cu toate structurile de stat. Însă vom reacţiona în continuare dur şi adecvat la provocări similare cu cea recentă”, a avertizat oficialul rus într-un interviu acordat publicaţiei Izvestia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sediul Stefanini Moldova este situat în Centrul de Business Internaţional Le Roi. Subsidiara locală, are, în prezent, 65 de angajaţi care sunt specializaţi pe limbile rusă, engleză şi suedeză, dar este şi în căutarea de specialişti vorbitori de spaniolă, germană etc.
Multinaţionala braziliană este specializată pe furnizarea de servicii de suport IT şi dezvoltare software. Stefanini deserveşte sectoare precum E-Comerţ, telecomunicaţii, asigurări, infrastructură IT, turism, oferind suport pentru tehnologii precum Java, .NET, Javascript, PHP, C/C++, Mobile. Compania are în portofoliul de clienţi companii de top din întreaga lume: Heinz, Hilton Hotels and Resorts, Levi Strauss, Eurocontrol, Ford Motor Company etc.
Stefanini va organiza anual stagii de practică pentru tinerii specialişti din Republica Moldova, oferindu-le posibilitatea să îşi îmbunătăţească cunoştinţele de bază din domeniu şi să înveţe mai multe, ulterior având posibilitatea de a se alătura echipei.
“Le oferim tinerilor posibilitatea de a-şi dezvolta cariera într-o companie multinaţională. Fiind expuşi din start unui mediu internaţional, angajaţii Stefanini capătă experienţa necesară pentru a deveni specialişti foarte buni, într-o companie de top. Am identificat în Republica Moldova un potenţial foarte bun, pentru că aici se pune accent puternic pe educaţie iar tinerii îşi doresc să lucreze, să capete experienţă şi să îşi dezvolte cunoştinţele din domeniul IT”, spune Sabin Gîrlea, Operations Director pentru divizia de Application Development în cadrul Stefanini România.
Stefanini este o companie braziliană cu peste 30 de ani de experienţă în furnizarea de servicii IT la nivel mondial, de la externalizarea infrastructurii IT până la dezvoltarea aplicaţiilor software. Aceasta are o prezenţă directă în 39 de ţări, prin cele 88 de birouri din întreaga lume şi are un portofoliu de peste 500 de clienţi activi. Clienţii vin din sectoare precum servicii financiare, industria prelucrătoare, telecomunicaţii, industria chimică, servicii, tehnologii, sectorul public şi beneficiază de un set complet de servicii mature şi profesionale, care acoperă întregul ciclu de viaţă al unei aplicaţii.
„Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”
Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”
Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.
Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”
Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”
Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”
În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.
Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”
El a acumulat peste 18 ani de experienţă profesională în audit, servicii pentru tranzacţii şi servicii de consultanţă. Are o experienţă vastă în auditarea societăţilor multinaţionale din diverse sectoare industriale (petrol şi gaze, producţie, bunuri de larg consum) a unora dintre cele mai mari societăţi listate la bursă şi societăţi private din Europa de Sud-Est, spre exemplu grupul OMV Petrom, grupul Lafarge/CRH, grupul Lidl, grupul CEZ etc.
Bogdan Ion este licenţiat în Cibernetică şi Previziune Economică în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi are totodată un master în Microeconomie Aplicată în urma studiilor la Universitatea din Orleans, Franţa. Este membru al Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) din Marea Britanie, al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) şi al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor din România (CECCAR), cât şi al Consiliului de Directori al AmCham România.
Într-un interviu acordat anterior, Bogdan Ion a remarcat că nevoile clienţilor evoluează sub influenţa dezvoltărilor din domeniul digital, că piaţa devine din ce în ce mai sofisticată, iar creşterea competitivităţii este posibilă doar prin inovaţie şi cercetare.
Tânăra Iuliana Beregoi din Republica Moldova a participat la „Voice Kids Russia” şi a cântat o piesă în limba română. Interpretarea Iulianei, care a purtat un costum naţional modern, i-a bucurat pe ruşii prezenţi în sală, cât şi pe cei care au urmărit show-ul din faţa micilor ecrane. Moldoveanca a obţinut 33,6% dintre voturi, clasându-se pe locul al doilea. Deşi a obţinut un scor bun, aceasta nu a fost suficient pentru ca tânăra să acceadă în finala emisiunii.
Dar nu interpretarea tinerei a stârnit o adevărată furtună în social media, ci un alte detaliu.
Cu opt zile înainte de a împlini 27 de ani, pe 23 noiembrie 1987, Marco Stefanini a emis prima factură oficială a companiei care-i purta numele. Era vorba de un curs de programare pentru care fondatorul Marco Stefanini a fost plătit cu echivalentul a 110 dolari, puţin mai mult decât două salarii minime pe economie la vreme aceea. Pasajul a fost extras din cartea „Fiul crizei”, scrisă de Rogerio Godinho şi care spune povestea vieţei lui Marco Stefanini. El este numit aşa deoarece „din cei 30 de ani de existenţă ai companiei, cel puţin jumătate i-am petrecut în timp de criză. Am învăţat foarte multe despre cum trebuie administrată o companie în mijlocul unei crize. Drept urmare, acum suntem mai adaptabili, mai agili”, mărturiseşte brazilianul zâmbind. Marco Stefanini are o alură relaxată, vorbeşte blând şi zâmbeşte mult.
În prezent, Stefanini, furnizor de servicii IT, are afaceri de 1 miliard de dolari şi activităţi în 30 de ţări, inclusiv România. De fapt, ţara noastră este una dintre cele mai importante pieţe la nivelul regiunii pentru Stefanini, cu 1.400 de angajaţi în trei sedii din Bucureşti, Sibiu şi Târgu-Mureş. Tot de aici sunt coordonate şi birourile din Polonia şi Republica Moldova ale companiei. Angajaţii de pe plan local deservesc 70 de clienţi, dintre care 50 sunt companii internaţionale, iar 20 sunt firme cu activităţi pe plan local. Agregat, Stefanini furnizează servicii de suport IT în 15 limbi străine din centrele locale.
Compania braziliană a reuşit să crească cu 25% anual în ultimii trei ani în România, iar pentru 2017 are în plan să ajungă la o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro, creşterea bazându-se atât pe atragerea de clienţi noi, cât şi pe extinderea serviciilor oferite către baza de firme deservite deja. Majoritatea clienţilor Stefanini sunt din domenii precum financiar-bancar, producţie, telecom, servicii, tehnologie, utilităţi sau sectorul public.
„Businessul nostru din Europa este integrat şi se situează la circa 100 milioane de euro. În România am crescut constant în ultimii ani, cu peste 25%. Anul trecut am înregistrat o cifră de afaceri de peste 35 milioane de euro, iar pentru 2017 ţinta este de a ajunge la 45 milioane de euro”, spune Marco Stefanini.
Activitatea companiei se împarte în trei segmente: furnizarea de servicii pentru infrastructura IT în regim outsourcing (ITO), dezvoltare de software şi servicii de externalizare a diferitelor procese din cadrul multinaţionalelor (BPO). Serviciile IT de service-desk generează circa 70% din business la nivel local, dezvoltarea software 20%, iar restul serviciile de BPO.
Creşterea sustenabilă a sectorului de outsourcing este condusă de nevoia afacerilor de a reduce costurile şi pentru a eficientiza operaţiunile. Numai în India, cea mai mare piaţă de outsourcing din lume, peste trei milioane de oameni lucrează în acest sector, iar în Filipine peste un milion de persoane sunt angajate în acest domeniu. Iar previziunile se referă la creşterea industriei de BPO într-un ritm de 6% anual, timp de şase ani.
La acest capitol, România a depăşit stadiul de piaţă emergentă, ajungând la maturitate, potrivit raportului „Where in the world – Business process outsourcing and shared service location index 2016”, realizat de Cushman & Wakefield. Deşi salariile din ţară au început să crească, ceea ce înseamnă profit mai mic pentru companii şi scăderea competitivităţii, România este o ţară recomandată pentru activităţi de outsourcing, clasându-se pe primul loc la nivel global în acest clasament.
„România are un nivel al educaţiei foarte ridicat, precum şi foarte multe persoane care vorbesc multe limbi străine. Pe lângă vorbitori de limba engleză şi gemană, găsim cu uşurinţă foarte mulţi vorbitori de limbi latine – spaniolă, italiană, franceză. De asemenea, România este o ţară bine poziţionată în regiune ca mărime: este mai mică doar decât Polonia”, punctează şi Marco Stefanini avantajele României.
În jur de 90% dintre angajaţii din industria de outsourcing vorbesc două limbi şi în medie în call centeruri se vorbesc peste 10 limbi. Un alt plus este conectivitatea ţării, prin numărul tot mai mare de zboruri din şi spre capitală atât în interiorul României, cât şi în afara ei, se mai arată în raportul Cushman & Wakefield.
Aşadar, România a urcat un loc în clasament faţă de 2015, devenind lider. Pentru stabilirea acestui top au fost luate în considerare condiţiile operaţionale (România ocupă primul loc), riscul (locul 12, primul loc este ocupat de Canada) şi costurile (locul 6, primul loc fiind ocupat de Filipine).
Lucian Rădulescu, care deţine în prezent funcţia de Cluster Head şi care a condus activitatea Sony în România şi Republica Moldova în ultimii 5 ani, va ocupa poziţia de Country Head Sony Polonia, începând cu 1 mai 2017.
Gheorghe Mareş s-a alăturat echipei Sony România în anul 2000 şi a fost responsabil de coordonarea proceselor de business pentru Sony România şi Republica Moldova (2000-2010), dar şi de dezvoltarea canalelor locale de parteneri Sony (2010-2012). Din 2012, deţine funcţia de National Sales Manager în cadrul Sony România şi Republica Moldova.
Sony a înregistrat în anul fiscal încheiat la 31 martie 2016 vânzări consolidate de aproximativ 72 de miliarde de dolari.
„Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”
Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”
Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.
Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”
Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”
Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”
În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.
Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”