BusinessMagazin

Tag: reparatii

  • Antreprenoriatul nu are vârstă: a început o afacere de succes la doar 9 ani

    Vârsta nu este un impediment pentru antreprenoriat, atunci când afacerea ia naştere dintr-o pasiune, aşa cum o demonstrează o fetiţă de nouă ani din Washington. După ce a învăţat să coasă, fetiţa, pe numele său Amalia Kenny, s-a apucat de reparat jucăriile de pluş ale familiei şi chiar piese de mobilier, iar mamei sale i-a venit ideea să o ajute să-şi ofere serviciile şi altora.

    Cererile de la copii şi adulţi cu jucării în suferinţă nu au întârziat să apară, aşa că pasiunea Amaliei s-a transformat într-o afacere pe care aceasta are de gând să o continue în timpul liber de-a lungul anilor de şcoală şi pentru care va lansa un site de prezentare ca să-şi extindă baza de clienţi. 

    Reparaţiile minore costă 3 dolari şi acţiunile mai complexe pot să coste până la 10 dolari. “Lucrez după ce vin de la şcoală”, spune fata. “Îmi place să cos şi îmi place să “reîntregesc” jucăriile. În schimb, nu-mi place când mă înţep cu acul”, mărturiseşte fetiţa.

  • Drumurile din România făcute de mântuială. Şoferi sunt în pericol chiar daca ele abia ce au fost terminate şi sunt încă în garanţie

    Viaductul de un kilometru de la Aciliu, parte din autostrada  Sebeş-Sibiu, a intrat în reparaţii la mai puţin de un an de la inaugurare. Nu este vorba de o simplă întâmplare. În România, există nenumărate cazuri în care drumuri noi sunt închise ori intră într-un regim de trafic restricţionat când sunt încă în perioada de garanţie, potrivit TirMagazin

    Trebuie spus că autostrăzile au termene de garanţie care variază între 2 şi 4 ani, potrivit contractelor existente la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

    Sursa citată a realizat clasamentul celor mai de mântuială lucrări din infrastructura rutieră a României. 

    1. Autostada Sebeş-Sibiu, unde  lucrările de consolidare au început la 9 luni de la inaugurare. Lucrările sunt estimate să dureze 60 de zile, iar măsura a fost luată după ce, luni de zile, presa şi specialiştii au arătat că bucata de autostradă este un pericol pentru şoferi, având numeroase probleme de construcţie.

    2. Podul Calafat–Vidin, unde s-au făcut lucrări de consolidare după doar 15 luni de la inaugurare. La doar un an şi trei luni de la inaugurarea podului Calafat-Vidin, suprafaţa de asfalt de pe o parte a podului a trebuit să fie înlocuită în întregime

    3. Autostrada Arad-Timişoara, lucrări de reabilitare, cu un an înainte de finalizarea lucrărilor.  În stilul pompieristic foarte cunoscut, cei 32 de kilometri de autostradă au fost daţi în folosinţă în luna decembrie a anului 2011. Din lipsă de parapeţi, spaţii parcare, garduri etc, autostrada nu a putut fi recepţionată decât în luna august 2013.

    Citiţi mai multe pe www.tirmagazin.ro

  • Povestea omului care a revoluţionat designul bijuteriilor

    Numele ”Harry Winston„ este cunoscut ca fiind al uneia dintre cele mai prestigioase companii de bijuterii: Harry Winston şi-a deschis porţile în New York în 1932 şi a început un proces de transformare a diamantelor în artă, revoluţionând designul bijuteriilor.

    Compania poartă numele fondatorului acesteia, Harry Winston, care şi-a început afacerea într-un mic magazin din Manhattan. Harry Winston se afla la a doua generaţie de imigranţi în Statele Unite ale Americii. Tatăl său, Jacob, emigrase din Ucraina în 1890, iar în acelaşi an a pus bazele unui mic atelier de reparaţii de bijuterii împreună cu soţia sa. Harry Winston s-a născut şase ani mai târziu. A crescut sub ghidarea tatălui său, învăţând detalii despre pietrele preţioase şi despre tainele bijuteriilor.

    Când a împlinit 7 ani, familia sa s-a mutat în California şi a stabilit o sucursală în Hollywood. În 1911, a absolvit liceul şi s-a alăturat tatălui său în afacere, începând să călătorească în vest. În 1914 s-a întors în Manhattan şi a deschis un atelier de reparaţii. Doi ani mai târziu, la 19 ani, a folosit 2.000 de dolari din propriile economii pentru a deschide compania Premier Diamond. Winston şi-a folosit cunoştinţele şi talentul de a aprecia calitatea în scopul cumpărării şi vânzării pe bursa de diamante din New York.

    A câştigat rapid reputaţia de a face deciziile potrivite la timpul potrivit. În doi ani, compania sa a crescut de la 2.000 de dolari la venituri de 30.000 de dolari. Norocul său nu a ţinut mult şi a ajuns aproape falimentar după ce unul dintre angajaţii săi a fugit cu toţii banii. Winston a început să cumpere bijuterii de la vânzările realizate pe anumite proprietăţi, unde bijuteriile preţioase erau disponibile la preţuri mici, datorită monturilor învechite. Winston a rearanjat pietrele în noi monturi şi le-a vândut la profit mai mare. În 1925, a cumpărat o colecţie de bijuterii a unei moşteniroare din Pittsburgh pentru 1 milion de dolari, iar anul următor a achiziţionat colecţia celebră Arabella Huntington, pentru 2 milioane de dolari. În 1930, a câştigat faimă la nivel naţional odată cu achiziţia colecţiei Baldwin, ce includea un diamant de 39 de carate cu tăietură de smarald.

    În 1932, Winston a închis compania Premier Diamond şi a deschis Harry Winston, în care s-a concentrat pe remontarea pietrelor preţioase pe care le cumpărase în designuri minimaliste. Winston a continuat să vândă şi să cumpere pietre preţioase cunoscute şi a devenit şi colecţionar. În 1949 a organizat şi o expoziţie,  din care a făcut parte şi diamantul Hope, estimat atunci la 1 milion de dolari.
    În 1958 a donat diamantul Hope instituţiei Smithsonian, alături de alte pietre preţioase. În ce priveşte apariţiile sale publice, era foarte discret. S-a mutat într-o casă în New York City în 1960, dar s-a ferit de apariţiile în ziare. A murit în 1978, la vârsta de 82 de ani. Soţia sa, Edna, a preluat controlul companiei, iar opt ani mai târziu, după moartea sa, cei doi fii ai lui Winston, Ronald şi Bruce, s-au certat asupra controlului companiei. În cele din urmă, Ronald a plătit 54,1 milioane de dolari pentru a cumpăra şi partea lui Bruce.
     

  • Ministrul Transporturilor convoacă la Bucureşti constructorii autostrăzii Sibiu-Orăştie şi cere termene pentru lucrări

    “Am vrut să văd personal cum stau lucrurile pe Sibiu-Orăştie. Sper ca, aşa cum a anunţat şi CNADNR, să fie vorba de greşeli de execuţie care să fie remediate cât mai repede şi cât mai responsabil, de data aceasta. Ştiu că demolarea nu este ce ne doream, însă pentru siguranţa autostrăzii, pentru siguranţa oamenilor, trebuie să ştim exact ce este acolo, avem nevoie de expertize serioase, de studii geologice, şi vreau ca de data aceasta să avem o soluţie corectă şi definitivă. Am convocat proiectantul autostrăzii, luni, la Bucureşti. Vreau o analiză a situaţiei şi vreau soluţii. După adoptarea soluţiilor, vreau un calendar care să fie respectat cu stricteţe pentru că şi aşa am pierdut deja mult. Asta din punct de vedere tehnic. În acelaşi timp, am dispus un control, dupa cum cunoaşteţi. Aştept raportul Corpului de Control, urmând să luăm măsurile care se impun şi vom merge cu acestea până la capăt”, a declarat într-un comunicat ministrul Transporturilor.

    El recunoaşte că sunt probleme şi la celelelalte proiecte/şantiere.

    “Lucrând strict pe acest domeniu, am constatat deficienţe, neconcordanţe, termene nejustificat de lungi, proceduri şi normative greoaie care nu se mai adaptează la situaţia actuală. Toate acestea au îngreunat obţinerea avizelor, autorizaţiilor necesare unui proiect. Absorbţia fondurilor europene pe POS T nu a fost de 100% şi din acest motiv. Ca să nu ma avem aceste probleme pentru POIM voi propune în Guvern un Memorandum prin care, împreună cu toate ministerele implicate, să reuşim o revizuire şi o corelare a pachetului legislativ necesar desfăşurarii în bune condiţii a proiectelor de infrastructură”, a spus Matache.

    O porţiune de 200 de metri din Autostrada Sibiu-Orăştie, aflată în zona kilometrului 60 şi deschisă în noiembrie 2014, va fi demolată şi refăcută complet pe cheltuiala antreprenorului, compania italiană Salini Impregilo, din cauza unor probleme la fundaţie cauzate de infiltraţii, estimâdu-se că lucrările vor fi gata în decembrie.

    Lotul trei al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, inaugurat în noiembrie 2014, a fost închis la începutul lunii septembrie, între Sălişte şi Cunţa, din cauza unor crăpături în asfalt, reprezentanţii CNADNR spunând că problemele au apăraut din cauza “execuţiei necorespunzătoare a lucrărilor”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Autoeconom.ro

    Elementul de noutate:

    Platforma a fost inspirată de un model similar din Danemarca şi reprezintă locul de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de criterii ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi.

    Efectele inovaţiei:

    La un an după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul Autoeconom.ro centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi  va genera până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor fondatorilor acestuia.

    Până în prezent, în jur de 1.350 de utilizatori au folosit platforma, iar ţinta propusă până la sfârşitul anului este de 5.000 de utilizatori.

    Descriere:

    Dezvoltarea platformei Autoeconom.ro a fost inspirată de experienţa unuia dintre fondatori într-o perioadă în care studia în Danemarca. Tudor Costel Cioltea a preluat  ideea unui site danez şi a aplicat-o pe piaţa autohtonă, fiind ajutat în realizarea proiectului de foştii săi colegi de liceu Cristina Pop, Norbert Kolozsvari, Marius Crişan, Ioana Pop.

    Investiţia iniţială – economiile celor cinci tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10 şi 15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce s-a întâmplat în construcţii în primele nouă luni

    Ca serie brută, pe primele nouă luni s-au înregistrat scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi cele de construcţii noi cu 7,8%.

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor s-a redus cu 26% la construcţiile inginereşti, în timp ce clădirile rezidenţiale şi cele nerezidenţiale au consemnat un plus de 31,2%, respectiv 10,3%.

  • Cinci tineri din Baia Mare câştigă 20.000 de euro pentru că rezolvă problema pe care şoferii din România o urăsc

    “ÎŢI FACI UN CONT, DESCRII PROBLEMELE MAŞINII ÎNTR-UN FORMULAR, DATELE TEHNICE ALE ACESTEIA, ORAŞUL ŞI PERIOADA ÎN CARE DOREŞTI SĂ REPARI MAŞINA, IAR APOI AŞTEPŢI OFERTELE DE LA SERVICE-URI“, descrie băimăreanul Tudor Cioltea modul cum funcţionează platforma Autoeconom.ro, subiectul tezei sale de licenţă şi al primei afaceri în care s-a lansat, alături de patru colegi de liceu.

    Potrivit antreprenorului, acesta este un loc de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de argumente ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi. La un după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul lor centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi le va aduce tinerilor până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor lui Cioltea, care conduce afacerea împreună cu prietenii săi. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit în perioada când era student în Danemarca.

    După absolvirea liceului, a plecat împreună cu Cristina Pop, în prezent una dintre colegele sale de afaceri, să studieze marketingul la Lillebaelt Academy din oraşul danez Odense. Au ales academia pe seama recomandărilor colegilor care plecaseră în anii anteriori, pentru varietatea de studii de business, dar şi pentru posibilitatea de a lucra în paralel cu acestea. Costurile de întreţinere i-au determinat pe el şi pe colega sa să îşi caute un loc de muncă imediat ce au ajuns acolo. Astfel, prima experienţă de muncă pe care au avut-o a fost înfiinţarea unei firme de curăţenie. ”Am învăţat să ne organizăm, să găsim nişte clienţi şi să furnizăm servicii de calitate„, îşi aminteşte el.

    După doi ani de studiu în marketing management, li s-a oferit posibilitatea de a intra într-un program pilot de un an şi jumătate pe specializarea ”Inovaţia în afaceri şi educaţia antreprenorială„. ”Era o consecinţă a perioadei de după criză, când toată lumea voia să facă ceva diferit„, explică Cioltea motivul danezilor de a lansa un astfel de program. În cadrul acestuia, au avut posibilitatea de a lucra cu profesori ce veneau din mediul de afaceri şi care nu aveau neapărat foarte multă experienţă în a preda. Iar modul cum se desfăşurau cursurile era, de cele mai multe ori, inedit.

    ”Am ajuns într-o clasă goală, în care nu se aflau mese sau scaune, ci doar o tablă interactivă foarte mare. Ni s-a spus să luăm loc şi să fim creativi în găsirea acestuia„, explică Tudor Cioltea modul cum a decurs primul curs de inovaţie în afaceri. Ultimul an de studiu avea ca obiectiv realizarea unei lucrări practice de licenţă, iar programul de inovaţie şi educaţie antreprenorială le oferea posibilitatea de a-şi face firma fie virtual, fie să se lanseze în afaceri în mod real.

    Au început Autoeconom.ro, ca urmare a unei experienţe pe care au avut-o la danezi. ”Aveam o maşină şi, fiind într-o ţară străină, orice vizită la service era foarte scumpă. Dat fiind că, spre deosebire de România, nu aveam niciun prieten care să îmi recomande service-ul potrivit, am găsit o platformă online care să ne ofere acest lucru.„ Site-ul danez centraliza o serie de service-uri şi furniza oferte utilizatorilor în funcţie de nevoile acestora.

    Pentru că o astfel de platformă nu exista în România, tinerii au preluat ideea şi au aplicat-o pe piaţa autohtonă, având astfel şi pretextul pentru a se întoarce în oraşul de origine, aşa cum îşi doreau de la început. ”Ştiam că nu putem să ne întoarcem şi să ne luăm un job obişnuit, cel puţin în Maramureş, aşa că trebuia să facem ceva pe cont propriu.„

    Li s-au alăturat Norbert Kolozsvari, care a studiat programare, Marius Crişan, specializat în web design tot în Danemarca, şi o altă colegă de liceu, Ioana Pop, care a studiat tehnologia informaţiei la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi-au împărţit responsabilităţile în funcţie de competenţe: Marius se ocupă de partea tehnică şi de modul cum arată platforma, Cristina, de partea de promovare şi de marketing online, Ioana, de project management, iar Tudor, de partea de service-uri partenere şi relaţii cu media.

    Investiţia iniţială – economiile celor patru tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10-15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini. 

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Redresare de vară pentru lucrările de construcţii

    Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi, cu 10,8%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 8,1%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 11,4%.

    În date pe serie brută, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna iulie cu 9,5%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de reparaţii capitale – 15,4%, respectiv 12,8%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 6,4%.

  • Evaziune fiscală de 60 mil. euro din cauza service-urilor auto clandestine?

    “În timp ce statul român a pierdut taxe şi impozite în valoare de peste 57 de milioane de euro în ultimul an, prin acest mod de acordare a despăgubirii, (…) societăţile de asigurări care practică acest sistem au înregistrat «salvări de la plata daunei» în valoare de peste 68,7 milioane de euro/an”, se arată într-un comunicat al ASSAI.

    Potrivit asociaţiei, evaziunea fiscală din domeniul reparaţiilor auto este un fenomen în creştere în ultimii doi ani şi jumătate. Mai multe societăţi de asigurări, cu o cotă de piaţă importantă pe segmentul RCA, au decis să achite aproximativ 35% din valoarea reală a costurilor de reparaţie sub denumirea de “regie proprie”. În realitate, sistemul presupune plata subevaluată a daunelor, achitată direct către păgubitul RCA, potrivit ASSAI.

    În replică, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a contestat estimarea ASSAI, considerând datele prezentate de aceasta drept “nefondate şi defăimătoare” la adresa societăţilor de asigurare din România.

    Afirmaţia ASSAI conform căreia “sistemul de despagubire în regie proprie presupune în realitate plata subevaluată a daunelor” este falsă, explică UNSAR, amintind că sistemul de despăgubire “în regie proprie” este legal şi reglementat prin norme în vigoare (Ordinul 14/2011, pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule) şi că acest mod de despăgubire funcţionează şi pe pieţele europene dezvoltate, el fiind considerat un drept al păgubitului.

    Mai mult, precizează UNSAR, legislaţia îi garantează păgubitului dreptul de a solicita suplimentarea sumei acordate de către asigurător dacă în final costurile cu reparaţia se dovedesc mai mari decât cele estimate iniţial. Suplimentarea se acordă în baza devizului şi a facturilor eliberate de firma de service.

    Prin urmare, fenomenul sesizat de ASSAI drept evaziune fiscală nu este o consecinţă a despăgubirilor acordate în “regie proprie”, iar faptul că anumite unităţi service nu emit factură pentru serviciile prestate reprezintă o practică asumată de acestea şi nu poate fi asociat cu politica de despăgubire a companiilor de asigurări, conchide UNSAR.

  • Lucrări de reabilitare la nouă şcoli din Capitală. Reparaţiile vor fi finalizate la toate unităţile de învăţământ până la începutul anului şcolar

    Primăria Sectorului 1 are în administrare 79 de unităţi de învăţământ preuniversitar: 20 de grădiniţe, 28 de şcoli gimnaziale, 26 de licee şi colegii şi cinci şcoli gimnazile speciale.

    În acest an, au fost efectuate lucrări de reparaţii curente la toate unităţile, acestea fiind finalizate în proporţie de 100 la sută.

    Tot în acest an au fost demarate lucrări de investiţii care urmează să fie finalizate în cursul anului 2015, la Şcoala Gimnazială nr. 162, Grădiniţa nr 162, unde se mansardeză clădirea existentă şi se construieşte un corp nou, la Colegiul Tehnic “Ion Mihalache”, la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, unde se construieşte un corp nou de clădire, şi la Liceul Teoretic “Alexandru Vlahuţă”, unde se extinde sala de sport.

    De asemenea va rămâne în şantier şi Colegiul Tehnic “Dinicu Golescu”, unde au fost continuate în 2014 lucrările de consolidare şi reabilitare funcţională a căminului de băieţi, urmând ca acestea să fie terminate în primăvară.

    Toate unităţile de învăţământ aflate în administrarea Primăriei Sectorului 1 sunt dotate cu butoane de panică conectate la dispeceratul Poliţiei Locale, timpul de răspuns al echipelor de intervenţie fiind de maxim 7 minute.

    De asemenea, administraţia locală a montat zeci de camere de supraveghere în aproape jumătate din şcolile şi liceele din sectorul 1 care asigură monitorizare permanentă. Camerele supraveghează permanent accesul, zonele de recreere şi perimetrul exterior al unităţilor de învăţământ şi sunt racordate la dispeceratul central al Poliţiei Locale.

    Pentru anul şcolar 2014 – 2015, în grădiniţele din sectorul 1 sunt 1.174 de locuri la program normal şi 4.537 de locuri la program prelungit, numai în acest an fiind create peste 400 de locuri noi.

    Reţeaua de învăţământ din sectorul 2 cuprinde 85 de unităţi din care 20 de grădiniţe, 23 de licee, colegii şi grupuri şcolare, 32 de şcoli generale, două şcoli de muzică şi artă şi opt şcoli speciale.

    În această vară, toate unităţile de învăţământ au beneficiat de lucrări de igienizări şi reparaţii, care au fost finalizate în 10 septembrie.

    În schimb, va rămâne în şantier Colegiul Naţional “Iulia Haşdeu”, pentru lucrări de consolidare şi reabilitare realizate din fonduri europene, un proiect iniţiat şi implementat de Primăria Sectorului 2.

    Alte două unităţi de învăţământ din sectorul 2, Şcoala Generală nr. 173 şi Centrul Special nr. 3, sunt ultimele la care încă se efectuează lucrări în programul de reabilitare al Primăriei Municipiului Bucureşti, derulat cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

    În sectorul 3, se află în administrarea autorităţii locale 71 de unităţi şcolare, dintre care 29 de şcoli generale, o şcoală specială, o şcoală gimnazială de arte, 14 licee şi 26 de grădiniţe.

    Pe tot parcursul verii s-a făcut igienizare în toate unităţile de învăţământ.

    De asemenea, în cinci şcoli şi în două licee au fost executate lucrări de modernizare care au constat în zugrăvire, înlocuirea pardoselii vechi şi a lemnăriei, precum şi refacerea grupurilor sanitare prin schimbarea instalaţiilor sanitare, a gresiei şi a faianţei şi a obiectelor sanitare. Tot în aceste unităţi de învăţământ au fost schimbate mobilierul şi corpurile de iluminat şi au fost înlocuite tablele clasice, pe care se scria cu cretă, cu cele din sticlă.

    Toate contractele de execuţie a reparaţiilor de la unităţile de învăţământ preuniversitar din acest sector au termen de finalizare înainte de 15 septembrie, au mai precizat reprezentanţii primăriei.

    Pe teritoriul sectorului 4 se află 72 de unităţi de învăţământ. Dintre acestea, pentru 50 s-au contractat lucrări de reabilitare şi igienizare în valoare de 4.308.000 de lei. Lucrările au fost finalizate la 40 de unităţi, la celelalte 10 având termenul de finalizare în 13 septembrie ora 24.00.

    Lucrările au inclus reabilitarea clădirilor, reparaţii la branşamente, înlocuirea a acoperişului şi a tâmplăriei acolo unde a fost cazul, înlocuirea instalaţiilor sanitare şi a pardoselilor precum şi instalarea de centrale termice. Totodată, acolo unde situaţia a impus, mobilierul deteriorat a fost înlocuit cu unul nou.

    Potrivit primăriei, în toate unităţile de învăţământ de pe raza sectorului 4, bibliotecile vor fi dotate cu televizoare, urmare a unui protocol încheiat cu un operator de telefonie.

    Şi în sectorul 5, reprezentanţii primăriei spun că niciuna dintre cele 57 de unităţi de învăţământ nu va intra în noul an şcolar cu lucrări în curs, precizând că la cele 23 de grădiniţe, 24 de şcoli, nouă licee şi o şcoală specială au fost desfăşurate lucrări de salubrizare, reparaţii şi întreţinere pe parcursul ultimelor două luni.

    În Sectorul 6 sunt 66 de unităţi de învăţământ, dintre care 14 licee, 27 de şcoli generale şi 25 de grădiniţe.

    Potrivit reprezentanţilor primăriei, imediat după aprobarea bugetului şi după ce condiţiile atmosferice au devenit favorabile, au fost începute lucrări de reparaţii şi igenizări în unităţile de învăţământ de pe raza sectorului. Aceştia au mai precizat că toate unităţile de învăţământ vor avea lucrările terminate în interior, putând să mai rămână eventual la exterior.

    În luna octombrie, se va deschide o nouă grădiniţă în cartierul Militari, care va găzdui opt grupe de copii şi va funcţiona cu program prelungit. Pentru realizarea clădirii acesteia, în incinta Şcolii Gimnaziale nr.142, Consiliul Local Sector 6 a alocat, anul trecut, suma de 4.400.000 de lei.

    În grădiniţele din acest sector există în prezent aproximativ 7.725 de locuri pentru preşcolari.

    În programul de reabilitare cu finanţare BEI a şcolilor şi grădiniţelor din Capitală, sunt incluse 100 de unităţi, la 98 dintre ele lucrările fiind finalizate. Acestea includ consolidarea clădirilor şi noi dotări, printre care sisteme de monitorizare video în interior şi exterior.

    Totodată, au fost modernizate şi reechipate laboratoarele IT, în 86 de unităţi au fost reechipate şi laboratoarele de fizică, biologie şi chimie, iar în 35 de şcoli au fost amenajate cantine şi semiinternate.

    Programul de reabilitare derulat de Primăria Municipiului Bucureşti cu Banca Europeană de Investiţii are o valoare de 233,58 milioane de euro, din care 112,2 milioane de euro sunt bani proveniţi prin finanţarea BEI, iar 121,38 milioane de euro provin din surse locale.