Tag: refuz

  • Un deputat PSD aruncă în aer calculele: Moţiunea nu va trece. Mai mult de 220 – 222 de voturi nu vor avea

    Deputatul PSD de Sibiu, Ioan Terea, a declarat, vineri, că moţiunea va fi votată de 220 – 222 de parlamentari, iar după vot, Guvernul va veni în Parlament cu o remaniere.

    Deputatul PSD Ioan Terea a declarat, într-o conferinţă de presă, că miza este mare, însă moţiunea nu va trece, pentru că nu se vor găsi 233 de parlamentari care să o voteze.

    „Sunt 237 de semnături. Noi spunem că nu se vor aduna 233 de voturi cât trebuie ca să treacă moţiunea. Eu sunt mai puţin optimist decât colegii mei, dar tot credem că moţiunea nu va trece. Mai mult de 220 – 222 de voturi nu vor avea ei (PNL – n.r.)”, a spus Terea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Paradoxul miliardarilor: Mark Zuckerberg de la Facebook, cu o avere de 70 miliarde dolari, susţine impozitele masive pe averile bogaţilor. „Nimeni nu merită atât de mulţi bani”

    Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook şi al cincilea cel mai bogat om din lume, a luat decizia de a face public joi o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu un angajat, după ce înregistrări dintr-o sesiune similară din luna iulie au fost publicate online la începutul săptămânii.

    Potrivit CNBC, Zuckerberg a adresat o serie de subiecte şi chiar a comentat şi pe subiecte politice, înclinând spre platformele propuse de potenţialii candidaţi democraţi pentru alegerile prezidenţiale, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren – doi oameni care propun taxarea averilor bogaţilor astfel încât să amelioreze problema distribuţiei averii în populaţie.

    Întrebat care este punctul său de vedere referitor la comentariile lui Bernie Sanders potrivit cărora miliardarii nu ar trebui să existe, omul de 69,4 miliarde de dolari a dat un răspuns neaşteptat.

    „Înţeleg de unde vine această propunere. Nu cred că am un anumit prag în cap cu privire la câţi bani ar trebui să aibă o persoană, dar la un anumit nivel nimeni nu merită atât de mulţi bani”, spune Mark Zuckerberg.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Examenul de rezidenţiat care trebuia să aibă loc pe 17 noiembrie va fi amânat pentru că nu există ministru la Educaţiei

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat, vineri, că examenul de rezidenţiat, care ar fi trebuit să aibă loc pe data de 17 noiembrie, va fi amânat pentru 8 decembrie, din cauză că nu are cine semna cele şapte ordine de ministru necesare.

    Sorina Pintea a declarat, vineri, că motivul amânării constă în faptul că nu are cine să semneze ordinul de examen, în condiţiile în care nu există ministru la Educaţie.

    “Ne aflăm într-o situaţie fără precedent. Pentru prima oară, concursul de rezidenţiat este în pericol de a nu se mai desfăşura, iar 5.684 de absolvenţi ai promoţiei 2019 în medicină, medicină dentară şi farmacie riscă să nu poată continua pregătirea într-o specialitate. Conform ordonanţei Guvernului 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, ministerul Sănătăţii organizează concursul pentru admitere în rezidenţiat pe locuri şi posturi în sesiune unică, în trimestrul 4 al fiecărui an, iar conform calendarului stabilit anul trecut, în data de 17 noiembrie 2019 trebuia să se desfăţoare sesiunea din anul acesta.

    Ministerul Sănătăţii organizeqază această admitere în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii şi al Educaţiei Naţionale, care presupune elaborarea a şapte ordine de ministru, trei dintre acestea fiind comune, ministerul Sănătăţii – ministerul Educaţiei. Primul dintre aceste ordine comune vizează aprobarea metodologiei privind desfăşurarea concursului de rezidenţiat”, a declarat Sorina Pintea.

    Ministrul susţine că instituţia pe care o conduce a întocmit toate actele necesare, dar având în vedere că la ministerul Educaţiei Naţionale nu a fost numit un ministru sau un ministru interimar, “suntem în imposibilitatea de a emite aceste acte normative şi prin urmare, de a susţine acest concurs la data de 17 noiembrie”.

    “Deşi am sperat să nu ajungem în această situaţie şi am sperat că vom avea un ministru al Educaţiei în baza propunerii transmise de către premier preşedintelui României, iată că ne vedem nevoiţi să luăm o decizie de amânare a concursului, pentru binele celor care doresc să se specializeze pentru a-şi îngriji şi ajuta semenii. Această situaţie putea fi evitată dacă omul cu cea mai mare funcţie în stat ar fi înţeles sau măcar i-ar fi păsat. Jocurile politice nu trebuie să afecteze sănătatea. Sănătatea nu are culoare politică, domnule preşedinte!”, a completat Sorina Pintea, într-o conferinţă de presă la Ministerul Sănătăţii.

    Astfel, a fost luată decizia ca examenul de rezidenţiat să aibă loc în data de 8 decembrie 2019.

    Anunţul ministrului Sănătăţii vine în condiţiile în care, joi, viitorii medici au solicitat soluţionarea crizei examenului de rezidenţiat şi susţinerea sa la data anunţată iniţial, respectiv 17 noiembrie. Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină a avertizat că lipsa actuală a unui ministru al Educaţiei poate influenţa negativ desfăşura în condiţii optime a examenului.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • O nouă poartă către restul lumii s-a deschis pentru toţi europenii anul acesta. Cum arată cel mai scump aeroport din Europa şi ce puteţi face într-o escală mai lungă acolo

    Nu cred că au trecut mai mult de 2 minute din momentul în care am păşit în prăvălia lui până când proprietarul acesteia s-a întors cu o tavă plină cu pahare cu ceai roşu de rodie parfumat pentru fiecare dintre cei prezenţi în grupul de turişti din care făceam parte. De la rodie a trecut apoi la alte plante colorate, analizând, cu zâmbetul pe buze, nevoile fiecăruia din grup: „Aveţi probleme cu somnul?”, „Nu vă puteţi relaxa?”, „Vreţi să fiţi mai activ?”, „Sau să vă înţelegeţi mai bine cu soţia?”. Înconjuraţi de miresme şi aburi de ceai, fiecare dintre noi a început să scoată din buzunar suma potrivită pentru ceaiurile miraculoase, împachetate în poveştile negustorului turc.

    Iar preţul s-a dovedit a fi pe măsura poveştilor – spre exemplu, pentru şofran depăşeşte 1.000 de euro pentru un kilogram (unele sortimente ajung chiar la câteva mii de euro).

    Bazarul de mirodenii, cunoscut şi ca Bazarul Egiptean sau Misir Carsisi, este dominat de aromele şi culorile puternice ale mirodeniilor, dar este şi locul unde pot fi gustate numeroase delicatese culinare – brânză, fructe uscate, măsline, dulciuri. O vizită aici este ideală pentru o călătorie scurtă, sau poate cu prilejul unei escale spre o destinaţie mai lungă, în care să vă exersaţi rapid talentul de negociator, la care turcii şi-au adjudecat statutul de maeştri cu secole în urmă.

    Alegerile par nelimitate, la fel şi abilităţile negustorilor care îi atrag cu uşurinţă în discuţii pe turişti încercând să le ghicească naţionalitatea (dacă aveţi însă mai mult timp la dispoziţie, arta negocierii se poate întinde pe parcursul unei zile întregi în Marele Bazar din Istanbul, care se întinde pe 60 de străzi).

    Emimönü, locul în care se află piaţa de mirodenii, este şi locul de întâlnire a strâmtorii Bosfor şi golfului Cornul de Aur, care împarte oraşul Istanbul în două părţi. De aici, bărcile cu turişti pleacă zilnic dinspre Marea Marmara spre Marea Neagră. Spre deosebire de excursiile cu barca pe canale sau râuri care tranzitează oraşe europene, aici experienţa este diferită, din mai multe puncte de vedere: traseul prin Bosfor oferă şi posibilitatea de a trăi senzaţia că vă aflaţi între două lumi, la propriu, Istanbulul fiind singurul oraş aflat pe două continente, cu strâmtoarea care separă oraşul între partea sa asiatică şi cea europeană.

    Dacă alegeţi o barcă ce aparţine unei familii turceşti şi optaţi şi pentru varianta unei mese pe aceasta, veţi regăsi preparatele clasice turceşti, gătite după reţete tradiţionale, mai aproape de originile lor faţă de cele întâlnite la un restaurant. Priveliştea este direct proporţională cu abundenţa din farfurie: de pe barcă puteţi admira rapid minunile arhitecturale ale palatelor Dolmabahce, Beylerbeyi, Ciragan, precum şi fortăreaţa Rumeli, podul din Bosfor sau fortăreaţa Anadolu. La întoarcere, nu mai rămâne decât să savuraţi o şişa (narghilea) în preajma Bosforului, în murmurul oraşului aglomerat de turişti şi localnici.

    Vizitarea moscheilor nu poate să lipsească chiar şi din cea mai scurtă  călătorie în Istanbul – le veţi găsi la tot pasul, având în vedere faptul că aici se află mai mult de 3.100 de moschei dintr-un total de peste 82.600 în Turcia. De pe lista turistului care petrece doar câteva ore aici nu trebuie să lipsească însă câteva.

    Sfânta Sofia (Hagia Sofia) este un exemplu; aceasta era în secolul al VI-lea, o biserică ortodoxă a Constantinopolului. Se spune că atunci când împăratul bizantin Iustinian a intrat pentru prima dată în biserică (536 î.Hr.), a strigat: „Glorie Dumnezeului care m-a considerat demn de o astfel de lucrare. Oh, Solomon, te-am întrecut!”. Clădirea este considerată o demonstraţie adusă lumii referitoare la bogăţia şi abilităţile tehnice ale imperiului său. Tradiţia spune că zona care înconjoară tronul împăratului era centrul oficial al lumii. În secolul al XV-lea, odată cu cucerirea oraşului de către otomani, Mahomed al II-lea (Cuceritorul) a renovat biserica şi a transformat-o în moschee. Din anul 1934, a fost transformată în muzeu. Este celebră pentru domul uriaş, care are aproape 30 de metri, şi pentru stilul arhitectural bizantin. Timp de aproape 1.000 de ani, a fost cel mai mare sanctuar din lume şi este al patrulea cel mai mare în prezent. Nu doar dimensiunea clădirii este însă impresionantă: la interior sunt reunite mai multe mozaicuri din secole diferite care au fost conservate sau chiar şi ascunse în anumite perioade istorice.

    Moscheea Albastră se încadrează şi ea la categoria monumentelor istorice gigant: cu şase minarete, este una dintre cele mai mari moschee din Turcia. Iar denumirea vine de la gresia colorată, specific turcească (Iznik) din interior, care arată într-adevăr spectaculos – mai ales în pozele postate pe reţelele de socializare de majoritatea turiştilor care trec pe aici. Construită între 1609 şi 1616, moscheea a făcut furori în lumea bizantină atunci când a fost construită tocmai fiindcă are şase minarete – acelaşi număr ca Moscheea Sfântă din Mecca. Un cel de-al şaptelea minaret a fost oferit însă cadou celei din Mecca pentru a nu se crea conflicte la acea vreme. Pentru un efect de încântare maximă, recomand vizitarea grădinilor dintre Moscheea Albastră şi Hagia Sofia, mai ales la ora chemării la rugăciune din minaretele moscheii albastre.

    Palatul Topkapi (Topkapi Sarayi) este o altă demonstraţie de impozanţă arhitecturală şi bogăţie: construit mai întâi de Mahomed Cuceritorul în secolul al XV-lea, era locul din care sultanii Imperiului Otoman şi-au condus teritoriile până în secolul al XIX-lea. Artă islamică, grădini opulente, camere decorate somptuos şi poveşti despre sultani şi nevestele lor veţi întâlni aici la tot pasul.

    Dincolo de minunea arhitectonică, este probabil locul în care un ghid se dovedeşte a fi extrem de util. Al nostru nu s-a sfiit să ne povestească despre haremul sultanului Suliman Magnificul şi despre numeroasele sale soţii – una dintre ele, de exemplu, a fost răpită şi adusă aici şi, deşi tatăl său era dispus să plătească o răscumpărare, a decis să rămână alături de sultan şi de celelalte soţii ale acestuia. Locul în care se afla haremul sultanilor este primul dintre cele patru curţi în care este împărţită clădirea, în a doua parte veţi putea găsi bucătăriile palatului, camera consiliului (prevăzută cu o mică fereastră prin care sultanul putea asculta – cu voia sau nu a consilierilor săi – toate discuţiile din „board”), iar într-un alt spaţiu se află atât camerele private ale sultanului, cât şi o cameră ce face parte din Trezoreria Imperială  şi care include o colecţie impresionantă de relicve ale profetului Mahomed.

    Un loc în care imaginaţia e pusă la încercare este hipodromul turcesc: construcţia acestuia a început în 203 î.Hr, iniţiată de Septimius Severus, şi a fost terminată de Constantin cel Mare, în 330 î.Hr., după cum ne-a povestit ghidul. Era centrul vieţii publice bizantine, precum şi locul unor jocuri şi curse. Din păcate, în prezent nu au rămas prea multe din fostul hipodrom – doar câteva ziduri pe partea sudică. Este completat însă de câteva monumente: o fântână adusă sultanului otoman de împăratul german William al II-lea în 1898, un obelisc egiptean de 20 de metri, Coloana cu Şerpi, adusă din Delphi de Constantin.

    Atracţiile turistice principale ale oraşului sunt la distanţă mică una de cealaltă, în regiunea veche a oraşului, denumită Sultanahmet. Moscheea Albastră, Palatul Topkapi şi Hagia Sofia sunt la cinci minute distanţă una de cealaltă, la fel şi hotelurile. Există însă multe alte atracţii răspândite şi în cartierele mai puţin cunoscute ale oraşului

    Dincolo de monumentele istorice, Istanbulul este un oraş şi cât se poate de modern – cel mai bine reiese asta pe strada Pietenolstiklal Caddesi (Strada Independenţei), care este o arteră modernă de shopping, cu numeroase restaurante şi cafenele. La capătul străzii se poate ajunge cu cel mai vechi tramvai subteran, Tunelul, construit în 1875 şi care poate fi luat de la turnul genovez Galata. Acesta din urmă este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Turciei, iar dacă vă încumetaţi să urcaţi prin marea de turişti aflată de obicei aici, vă puteţi bucura de priveliştea asupra oraşului.

    În regiunea mai modernă a Istanbulului se află districtele Beyoglu şi Taksim, „centrele distracţiei”. Din Piaţa Taksim se desprinde şi strada Cumhuriyet Caddesi, unde se află laolaltă hoteluri, magazine şi restaurante.
    În apropiere de Istiklal Caddesi (care este şi casa a numeroase biserici şi clădiri consulare) se află Muzeul Inocenţei al lui Orhan Pamuk – unul dintre autorii celebri ai Turciei, care a câştigat premiul Nobel pentru literatură. Muzeul, de altfel, este construit în jurul temei romanului său „Muzeul Inocenţei“.

    La întoarcere (sau spre destinaţia mai lungă spre care porniţi), asiguraţi-vă că aveţi suficient de mult timp pentru experienţele pe care vi le poate oferi aeroportul – pe punctul de a se transforma şi acesta într-un oraş (descris în presa internaţională ca fiind mai mare decât Manhattanul). Aeroportul se pare că este la fel de grandios pe cum este trecutul istoric al oraşului. Chiar dacă în prezent este încheiată doar prima fază de construcţie a proiectului, este deja unul dintre cele mai mari şi moderne aeroporturi ale lumii, având o capacitate iniţială de 90 de milioane de pasageri (spre comparaţie, prin Atatürk, folosit în prezent doar de aeronavele cargo, au trecut în anul 2017 aproximativ 63,7 de milioane de pasageri, în timp ce prin aeroportul Sabiha Gokcen, aproximativ 31 de milioane).

    Noul aeroport se află în partea europeană a Istanbulului, în districtul Arnavutkoy. În prezent, se întinde pe 1,3 milioane de metri pătraţi, dar proiectul final, care ar urma să fie finalizat în anul 2028, ar trebui să aibă 76,5 de milioane de metri pătraţi. Aeroportul impresionează nu doar prin dimensiune, ci şi prin designul inspirat de moştenirea culturală a turcilor: turnul de control, de pildă, este în forma unei lalele, floarea naţională a Turciei, devenită populară în perioada domniei sultanului Suleiman. Contrar credinţei populare, lalelele au fost cultivate iniţial în imperiul otoman şi au fost importate în Olanda în secolul al XVI-lea. Principalul coridor de tranzit este inspirat de forma Strâmtorii Bosfor. Nici pasionaţii de cumpărături nu se vor plictisi aici: duty free-ul se va întinde pe o suprafaţă de nu mai puţin de 55.000 de metri pătraţi. Pentru cei care preferă mai degrabă odihna sau o continuare a călătoriei culinare începute în oraş, aeroportul are mai multe lounge-uri, printre care şi unele ale operatorului naţional de zbor, Turkish Airlines. La unele dintre acestea există posibilitatea intrării în lounge şi printr-o taxă plătită la intrare. 

    Din România, pe ruta Bucureşti – Istanbul există trei curse zilnice operate de Turkish Airlines; operatorul mai are însă curse zilnice de pe aeroportul din Cluj şi patru zboruri săptămânale din Constanţa. Operatorul naţional de stat TAROM operează şi acesta două curse zilnice pe ruta Bucureşti – Istanbul.

  • ANALIZĂ: De ce nu vorbesc candidaţii la prezidenţiale despre economie

    Dincolo de creşterea economică din ultimii ani, România este mai vulnerabilă ca oricând în faţa unei potenţiale crize, cu dezechilibre majore şi fără niciun fel de măsuri de protecţie, afirmă experţii de la compania de consultanţă Frames şi Agenţia de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor (ACDA). De ce nu vorbesc candidaţii la prezidenţiale despre economie?

    Măsurile protecţioniste luate de SUA şi China, Brexit-ul, problemele economice din Germania – principalul partener comercial al României, încetinirea ritmului de creştere al comerţului mondial, provocările din piaţa resurselor şi cea valutară, opiniile investitorilor – toate reprezintă semnalele unei potenţiale crize economice.

    În faţa acestor perspective nefavorabile, România se prezintă mai rău ca la precedenta criză, din 2010, cu o economie bazată în principal pe consum, cu dezechilibre majore, cu o datorie externă care creşte fulminant, cu firme slab capitalizate şi cu un cadru economic lipsit de atractivitate pentru investitorii interesaţi de business-uri de tip greenfield, cu dezvoltare pe orizontală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin nu mai este cea mai căutată criptomonedă. Ce unitate i-a luat locul

    Deşi Bitcoin este primul nume care vine în minte atunci când e vorba de criptomonede, cea mai populară astfel de monedă este, în realitate, alte.
     
    Datele de tranzacţionare ale CoinMarketCap.com arată că cele mai multe operaţiuni din ultima perioadă au fost realizate cu Tether, o criptomonedă cu o capitalizare de 30 de ori mai mică decât Bitcoin.
     
    Cu un volum de tranzacţionare cu 18% mai mare decât Bitcoin, Tether pare a fi, în prezent, cea mai importantă criptomonedă, scriu cei de la Bloomberg. Mai exact, tranzacţiile cu Tether însumează aproximativ 21 de miliarde de dolari pe zi, în vreme ce tranzacţiile bazate pe Bitcoin ajung la valoarea de 17,2 miliarde de dolari zilnic.
     
    Traderii din China generează în jur de 70% din totalul tranzacţiilor zilnice.
     
    Criptomoneda este o monedă virtuală (un bun) ce poate fi stocată în blockchain (registru). A fost creată şi utilizată ca o recompensă pentru oamenii care îşi pun calculatoarele să calculeze algoritmi complecşi şi astfel să menţină reţeaua în viaţă.
     
    Procesul de transfer de bitcoin este asemănător cu transferul bancar. Când vrei să trimiţi o sumă de bani prin transfer bancar, completezi datele destinatarului şi datele contului tău. Banca ia suma de bani de la tine din cont şi o trimite destinatarului. Utilizatorii trebuie să aibă încredere în bancă ca să ia banii din contul vostru şi să-l trimită la destinatar. Blockchainul de bitcoin este o bază de date (registru) care efectuează aceleaşi funcţii de urmărire a banilor, dar fără o bancă sau altă autoritate centrală.
     
    Tranzacţiile cu bitcoin sunt realizate prin consensul utilizatorilor reţelei descentralizate. Aceste tranzacţii pot fi realizate prin companii (exchange-uri) care oferă portofele electronice ce urcă datele în reţea. Toate tranzacţiile noi sunt trimise către reţea pentru verificare, operaţiune realizată de mineri.

     

  • Mesajul lui Biden către Trump: „Nu plec nicăieri. Nu mă vei distruge”

    Fostul vicepreşedinte a declarat în timpul unui discurs de 20 de minute la un miting că nu este surprins că Trump a cerut ajutor unui guvern străin pentru a-l învinge. Efortul lui Trump de a face presiuni asupra Ucrainei pentru investigarea lui Biden şi a fiului acestuia pentru corupţie a dus la deschiderea unei anchete împotriva sa.

    „Permiteţi-mi să clarific ceva pentru Trump şi pentru călăii săi şi pentru interesele speciale din spatele atacurilor sale împotriva mea. Nu mă duc nicaieri. Nu mă vei distruge. Şi nu o să-mi distrugi familia. Nu-mi pasă câţi bani cheltuiţi sau cât de murdare sunt atacurile”, a spus Biden, care conduce în majoritatea sondajelor de opinie dintre cei 19 democraţi care caută nominalizarea partidului pentru a se confrunta cu Trump în alegerile de anul viitor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ciolacu: PSD nu are 233 de parlamentari, dar nici opoziţia adunată nu face 233 voturi

    „Moţiunea trece cu 233 de voturi. PSD nu are această sumă de 233 de parlamentari, dar avem o veste bună, nici cele cinci partide adunate nu fac 233. Vom vedea joi la moţiunea de cenzură cine va avea câştig de cauză. (…) Ne vedem joi la moţiune, vedem dacă cele cinci partide fac numărul de 233 de voturi. Cred în continuare, şi după ce s-a citit astăzi moţiunea, mi s-a părut o moţiune în continuare neserioasă, nu văd nici un lider desprins pentru cele cinci partide, şi cred că este un handicap în acest moment pentru a trece această moţiune. Nici măcar nu ştiu sau să ne spună cineva cine va fi premierul, sau un program de guvernare schiţat”, a declarat Marcel Ciolacu, după plenul reunit al Parlamentului în care s-a citit moţiunea de cenzură.

    El a amintit de moţiunea de cenzură pentru demiterea guvernului Ungureanu, care a trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit un cuplu să faca dintr-o meserie o afacere de 2 milioane de euro şi să o extindă în toată ţara

    „Dacă în trecut ideea pacientului care vine din stradă era una viabilă, în prezent această practică este tot mai rar întâlnită. În prezent, domeniul stomatologiei înseamnă, pe lângă servicii medicale de înaltă calitate, şi marketing, comunicare şi o organizare de business care trebuie să fie ca la carte în condiţiile unei pieţe extrem de concurenţiale”, spune un antreprenor din Iaşi, care de 12 ani încearcă să construiască un business în piaţa de stomatologie şi tehnică dentară – în parte dominată de jucători mari, în parte fragmentată.

    Grupul de firme Drăghici Dental, fondat de Dan şi Raluca Drăghici din Iaşi, a înregistrat în 2018 afaceri de1,4 milioane de euro, după o creştere de 80%, şi se îndreaptă în 2019 la afaceri de 2 milioane de euro.

    Însă ce te motivează să porneşti din Moldova un business care solicită investiţii ridicate, într-o piaţă dominată de jucători mari precum Dent Estet, companie deţinută de MedLife, clinicile Dr. Leahu şi Dentalmed?

    „Lanţurile de clinici stomatologice reprezintă viitorul, ele se vor dezvolta în ritm accelerat în următorii ani şi anticipăm faptul că peste un deceniu piaţa serviciilor stomatologice din România va fi una care va gravita în jurul câtorva jucători mari. Acest fenomen este explicabil prin faptul că domeniul stomatologiei este 99% privat la noi în ţară şi el urmează modele de business care devin tot mai precise pentru a putea fi profitabile. De asemenea, graţie dezvoltării unor tehnologii revoluţionare în acest domeniu, businessul devine scalabil”, explică Dan Drăghici, care a lucrat ca director de vânzări în cadrul Rompetrol înainte de a construi un business de peste 100 de angajaţi.

    Iar datele susţin contextul, încât industria de medicină stomatologică din România are un ritm de creştere peste piaţa privată de sănătate, după ce în 2018 companiile care au activităţi de asistenţă stomatologică au raportat afaceri cumulate de 1,7 miliarde lei, faţă de doar 314 milioane lei în urmă cu zece ani.

    Deşi este în continuare o piaţă puternic fragmentată, cu peste 15.000 de cabinete medicale stomatologice, industria dentară privată începe să se dezvolte şi prin reţele de mai multe clinici deţinute de acelaşi antreprenor, de obicei medic stomatolog. Şi numărul de companii a crescut spectaculos într-un deceniu, aproape dublându-se, până la 6.000 de entităţi în 2018.

    Numărul de angajaţi a evoluat de asemenea, în industrie lucrând 12.700 de persoane, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, care au luat în considerare firmele care şi-au depus bilanţul financiar în perioada analizată pe codul Caen 8623 – activităţi de asistenţă stomatologică, potrivit unei analize efectuate de ZF.
    Antreprenorul ieşean spune că are drept atu procesul operaţional complet, cu toate elementele circuitului stomatologic in-house. Grupul de firme cuprinde laboratorul de tehnică dentară Drăghici Dental, lanţul de clinici stomatologice Junior & Family Dental Center, la care se adaugă Safra Dental – firmă specializată pe importul şi distribuţia de implanturi dentare elveţiene, materiale pentru laboratoarele de tehnică dentară, os artificial, precum şi pe consultanţă de specialitate în domeniul stomatologiei.

    La acest model de business, în timp s-a alăturat înţelegerea că pacientul nu mai intră din stradă, iar un business antreprenorial care voia să ţină pasul trebuia să se adapteze la noile canale prin care poţi dezvolta o bază de clienţi.

    „În cazul clinicilor noastre, creşte de la un an la altul ponderea pacienţilor corporate, care au aşteptări mari dincolo de actul medical propriu-zis, care trebuie să fie ireproşabil. Pentru acest tip de pacient contează experienţa per total pe care o are la Junior & Family. Felul în care comunicăm cu pacienţii astăzi a devenit vital şi cu toţii atunci când accesăm anumite servicii suntem atenţi la context, la tot ceea ce este în jur. În privinţa pacienţilor, legătura lor cu un laborator de tehnică dentară este una mediată de medicul stomatolog, nu există o legătură directă”, explică Dan Drăghici.

    El a construit acest business alături de soţia lui, Raluca Drăghici, ea fiind de formare medic stomatolog şi specialist în implantologie. Astfel, experienţa acumulată în vânzări de el este completată de componenta tehnică, de know-how-ul soţiei sale, pe care a încercat ulterior să îl aplice la nivelul serviciilor şi al produselor laboratorului.

    Laboratorul a înregistrat în 2018 afaceri de peste 800.000 de euro, după o creştere de 70%, la care a obţinut un profit net de circa 100.000 de euro. Printre motivele creşterii, reprezentanţii companiei citează consolidarea ehipelor de reprezentanţi şi investiţia în marketing, precum şi investiţia în apratură, în contextul în are livrează în 10 judeţe din estul ţării şi în Capitală.

    În ceea ce priveşte businessul de clinici de stomatologie în cadrul grupului, în 2018 Junior & Family avea trei unităţi, dintre care două în Iaşi şi una în Bucureşti, urmând ca în această toamnă să deschidă şi o clinică în centrul Timişoarei, pe un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Investiţia estimată pentru noua unitate se ridică la 200.000 de euro. Antreprenorul analizează în prezent şi alte zone din ţară, precum Cluj-Napoca sau Oradea. Acest business şi-a dublat cifra de afaceri în 2018, la 400.000 de euro, cu un profit de 50.000 de euro, o creştere alimentată în principal de extinderea în Bucureşti şi de investiţiile în marketing.

    Al treilea business din grup, Safra Dental, prin care importă şi distribuie implanturi dentare elveţiene, a înregistrat de asemenea o dublare a cifrei de afaceri n 2018, la 150.000 de euro, pe fondul extinderii portofoliului de produse.

    Pentru a putea susţine efortul de dezvoltare şi cu un plan de a se extinde curând în următorul oraş din ţară, familia Drăghici reinvesteşte cea mai mare parte a profitului în extindere şi în dezvoltarea tehnologică.

    „70-80% din profitul grupului nostru de firme este reinvestit atât în dezvoltarea tehnologică a laboratorului de tehnică dentară, cât şi în extinderea lanţului de clinici sau achiziţionării de echipament medical de ultimă generaţie”, explică Dan Drăghici. 

  • Răsturnare de situaţie în Parlament.Ce se intâmplă cu moţiunea de cenzură

    Moţiunea de cenzură nu va mai fi citită în plenul reunit de miercuri, după ce ordinea de zi a şedinţei a fost respinsă.
     
    Ordinea de zi a şedinţei a fost respinsă cu 194 împotrivă, 181 pentru, o abţinere, iar trei nu au votat. Urmează o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare şi posibil o nouă şedinţă a Birourilor reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a susţinut că, în aceste condiţii, moţiunea nu mai poate fi votată sâmbătă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro