BusinessMagazin

Tag: refugiati

  • Merkel a afirmat că Guvernul german şi Viktor Orban au “perspective diferite” privind imigranţii

    Discutând cu reporterii în urma întrevederii cu Viktor Orban, Merkel a declarat că Budapesta “nu se simte deloc responsabilă pentru procesarea aplicaţilor de azil” şi consideră că refugiaţii trebuie să se oprească în ţările aflate la graniţele Uniunii Europene, acolo unde sunt înregistraţi iniţial.

    Orban a afirmat că este “nedrept ca oamenii din Germania să acuze Ungaria de lipsă de solidaritate”, deoarece controalele efectuate la frontiera de sud a Ungariei uşurează sarcinile Berlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel a afirmat că Guvernul german şi Viktor Orban au “perspective diferite” privind imigranţii

    Discutând cu reporterii în urma întrevederii cu Viktor Orban, Merkel a declarat că Budapesta “nu se simte deloc responsabilă pentru procesarea aplicaţilor de azil” şi consideră că refugiaţii trebuie să se oprească în ţările aflate la graniţele Uniunii Europene, acolo unde sunt înregistraţi iniţial.

    Orban a afirmat că este “nedrept ca oamenii din Germania să acuze Ungaria de lipsă de solidaritate”, deoarece controalele efectuate la frontiera de sud a Ungariei uşurează sarcinile Berlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atac tragic în Statele Unite. Bilaţul până la această oră se ridică la 9 victime care au fost rănite, inclusiv 6 copii

    Cel puţin nouă oameni, inclusiv 6 copii, au fost răniţi în urma unui atac cu cuţitul comis în timpul unei petreceri cu ocazia zilei de naştere a unui copil de trei ani, care se desfăşura într-un complex de locuinţe pentru persoane cu venituri reduse din localitatea Boise, statul american Idaho.

    În atac au fost răniţi membri ai unor familii de refugiaţi din Siria, Irak şi Etiopia, care locuiau în acest complex de locuinţe.

    Atacul, care s-a produs în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, ar fi fost comis de un individ în vârstă de 30 de ani, Timmy Kinner.

    Suspectul, care nu este refugiat, a fost arestat la scurt timp după atac, a declarat William Bones, şeful Poliţiei din Boise.

    Oficialul a adăugat că până în acest moment nu există indicii că ar fi fost vorba de o infracţiune motivată de ură, victimele aparent fiind vizate din simplul motiv că erau în zonă.

    Bones a precizat că a fost deschisă o anchetă pentru a stabili circumstanţele producerii incidentului.

    Victimele, printre care se numără şi copii cu vârste între 4 şi 12 ani, au fost spitalizate, unele fiind în stare gravă.

  • Erdogan: Turcia va continua să “elibereze teritoriile siriene”

    În primul său discurs după victoria în scrutinul prezidenţial de duminică, Erdogan a declarat că Turcia va acţiona mult mai decisiv împotriva organizaţiilor teroriste.

    Liderul de la Ankara a mai afirmat că “va continua lupta pentru a face mai libere teritoriile siriene” şi pentru a creşte “prestigiul internaţional” al Turciei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disputa politică internă din Germania pe problema refugiaţilor se adânceşte

    Disputa care a avut loc în cursul zilei de joi a subliniat declinul autorităţii Angelei Merkel, iar decizia acesteia de a permite ca mai mult de un milion de refugiaţi să intre în Germania în 2015-2016 continuă să destabilizeze situaţia politică.

    Acest lucru o plasează pe Merkel împotriva propriului său ministru de Interne, Horst Seehofer, liderul Uniunii Social-Creştine din Bavaria, care insistă asupra faptului ca poliţia ar trebui să poată refuza refugiaţii la graniţa Germaniei, dacă aceştia au aplicat deja pentru azil în alte ţări din Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea medicului român, voluntar în Irak, care la numai 27 de ani a ales să trateze răniţi de gloanţe şi explozii. ”Am fost primul medic din Europa de Est care a tratat acolo refugiaţi. Am avut parte de cazuri cu care nu te întâlneşti deloc acasă”

    Un medic rezident clujean, în vârstă de 27 de ani, a fost voluntar timp de trei săptămâni într-un spital din Irak, unde a tratat refugiaţii din Mossul, răniţi de gloanţe sau explozii. Experienţa l-a marcat şi l-a făcut să îşi schimbe percepţia asupra vieţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Andrei Abrudan a absolvit în 2015 Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca iar în prezent este medic rezident în anul III, specializarea chirurgie generală, la Spitalul Municipal „Clujana”. Face gărzi pe timp de zi, şi câte 7 pe lună, iar în timpul programului a luat parte şi a efectuat diverse intervenţii chirurgicale, legate de patologia abdominală – apendicite, colecist, patologie oncologică, dar şi de tiroidă.

    „A fost o tranziţie de pe băncile universităţii, unde înveţi multă teorie, direct în practică, unde, la început, eşti mai stângaci, dar te adaptezi, iar evoluţia este bună”, a povestit Andrei Abrudan, corespondentului MEDIAFAX.

    Acesta a prins, încă din liceu, de la tatăl său, medic veterinar care lucrează cu un ONG, gustul pentru voluntariat, astfel că anul trecut a plecat în Irak, pentru a trata refugiaţi din oraşul Mossul, unde a stat trei săptămâni.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro

  • Comisia Europeană oferă Greciei 180 de milioane de euro pentru asistenţă destinată refugiaţilor

    Anunţul a fost făcut de comisarul UE pentru Asistenţă Umanitară, Christos Stylianides, care s-a întâlnit la Atena cu premierul Greciei, Alexis Tsipras.

    Grecia va închiria 27.000 de locuinţe pentru găzduirea refugiaţilor extracomunitari.

    În total, 45.000 de imigranţi ar urma să beneficieze de măsuri de asistenţă finanţate de Uniunea Europeană.

  • Câţi bani le-au oferit ţările europene refugiaţilor să se întoarcă acasă

    Una dintre soluţiile Uniunii Europene privitoare la fenomenul politico-social reprezentat de criza refugiaţilor, a fost ofertarea acestora cu anumite sume de bani, pentru a se întoarce acasă.
    Un raport al Comisiei Europene din 2015 arată că ţara din Uniunea Europeană care a făcut cea mai generoasă ofertă a fost Suedia, care a oferit până la 3050 euro/persoană şi 7620 euro/familie, urmată de Spania şi Marea Britanie, cu 2000 euro, Finlanda – 1500 euro, şi Germania, cu 1000 de euro/persoană.

    România, şi alte ţări din Estul Europei – Bulgaria, Lituania sau Slovacia, au oferit printre cele mai mici sume, dar Portugalia a venit cu cea mai mică ofertă, adică 50 euro/persoană, destinaţi cheltuielilor minime din timpul călătoriei.

    Au fost însă şi ţări precum Cehia care, chiar dacă nu au oferit niciun fel de sprijin financiar în afară de costul călătoriei, au sprijinit refugiaţii prin diverse programe de asistenţă, implicând cazarea, educaţia, şi chiar împrumuturi pentru eventuale businessuri.

  • Franţa cere întrunirea Consiliului de Securitate al ONU în privinţa situaţiei imigranţilor din Libia

    Le Drian a făcut un apel la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi la Agenţia ONU pentru Refugiaţi să publice detalii despre traficul de imigranţi din Libia.

    “Autorităţile libiene, care au fost alertate de mai multe ori, inclusiv de către mine pentru că am fost acolo în luna septembrie, au decis să deschidă o anchetă în privinţa faptelor. Vrem să se desfăşoare rapid, iar dacă sistemul judiciar libian nu poate efectua această procedură până la capăt, ar trebui să discutăm despre sancţiuni internaţionale. Franţa a decis în această dimineaţă să ceară în mod expres o întrunire a Consiliului de Securitate … pentru abordarea problemei. Toată lumea poate observa că rezolvarea unei astfel de probleme poate fi obţinută doar prin intermediul unei soluţii politice”, a spus Le Drian.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia ONU pentru Refugiaţi: Cei zece milioane de apatrizi din lume merită o naţionalitate

    Musulmanii Rohingya din naţiunea budistă Myanmar formează cea mai mare minoritate apatridă din lume, în condiţiile în care aproximativ 600.000 de persoane au fugit din calea violenţelor şi a represiunii începând cu sfârşitul lunii august şi s-au refugiat în Bangladesh, potrivit raportului UNHCR.

    În raportul “Aceasta este casa noastră – Minorităţi apatride şi apelul lor la cetăţenie”, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi cere guvernelor să pună capăt practicii discriminatorii până în 2024.

    “Dacă locuiţi în această lume fără cetăţenie, nu aveţi o identitate, sunteţi fără documentaţie, fără drepturile şi libertăţile pe care le asumăm de la sine … având un loc de muncă şi o educaţie, iar copilul dumneavoastră aparţine unui loc anume. Trebuie să ne asigurăm că nu există o excludere deliberată, arbitrară sau o privare de naţionalitate. Nu putem decât să privim rezultatele … Myanmar are o lege a naţionalităţii. Aceasta descrie categoriile de persoane care sunt considerate a fi cetăţeni ai Myanmarului. Rohingya nu sunt pe această listă. Observăm luarea unor măsuri în Thailanda, Asia Centrală, Rusia, Africa de Vest. Cifrele nu sunt însă substanţiale pentru a fi siguri că punem capăt situaţiei de apatrid până în 2024“, a declarat Carol Batchelor, director în cadrul UNHCR.

    ONU recomandă tuturor ţărilor să acorde cetăţenie persoanelor născute pe teritoriul lor şi să faciliteze naturalizarea rezidenţilor de lungă durată.

    Deşi cifrele oficiale înregistrate de către guvernele lumii arată că sunt 3,2 milioane de apatrizi în 75 de state, Agenţia ONU pentru Refugiaţi estimează un total de 10 milioane, luând în calcul populaţia din ţări precum Indonezia, Coasta de Fildeş, Liban şi Republica Democratică Congo.

    Raportul Agenţiei ONU pentru Refugiaţi indică grupuri însemnate de apatrizi precum kurzii sirieni, populaţia karana din Madagascar, romii din Macedonia.