BusinessMagazin

Tag: reforme

  • Grecia a trimis creditorilor o nouă listă cu măsuri, care ar urma să aducă 6 miliarde de euro la buget

    Lista cu reformele propuse de guvernul grec a fost trimisă miercuri după-amiază către autorităţile din zona euro şi se bazează pe lupta împotriva evaziunii ficale, potrivit Financial Times, care a făcut rost de acest document.

    Guvernul de la Atena plănuieşte să obţină 875 de milioane de euro din auditarea transferurilor din conturi offshore şi 600 de milioane de euro din modificarea regulamentului loteriei naţionale astfel încât să-i determine pe consumatori să ceară bonuri fiscale.

    “Scopul acestui document este, în primul rând, deblocarea finanţării pe termen scurt, ceea ce va permite guvernului grec să-şi îndeplinească obligaţiile imediate. Grecia se consideră membru irevocabil al Uniunii Europene şi al zonei euro”, se arată în document.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010, însă creditorii internaţionali au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Potrivit documentului trimis către autorităţile din zona euro, guvernul de la Atena se angajează să “onoreze toate contractele şi procedurile care au început deja” în ceea ce priveşte privatizările incluse în programul iniţial de bailout. Celelalte privatizări vor fi analizate “fiecare în parte” şi ar urma să genereze 1,5 miliarde de euro la bugetul de stat, mai puţin decât prevedea acordul din 2010, şi anume 2,2 miliarde de euro.

    Propunerea Greciei include însă şi măsuri împotriva austerirăţii, cum ar fi creşterea graduală a salariului minim şi introducerea “celei de-a 13-a pensii” pentru pensionarii cu venituri mici.

    Grecia a trimis precedenta variantă a listei de reforme săptămâna trecută, vineri, însă autorităţile din zona euro au considerat că propunerile prezentate de guvernul de la Atena nu includ suficiente detalii. Negocierile dintre oficialii greci şi cei din zona euro s-au încheiat marţi fără succes, iar reprezentanţii creditorilor externi au cerut mai multă cooperare din partea Greciei.

    Mai mulţi oficiali UE au declarat că nu se aşteaptă să încheie o nouă înţelegere cu guvernul elen înainte de 24 aprilie, când are loc următoarea întâlnire a miniştrilor de finanţe ai statelor din blocul comunitar.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

    Problema finanţării sistemului bancar reprezintă un alt motiv de îngrijorare, pe fondul ieşirilor mari de capital. Depozitele bancare din Grecia au scăzut în februarie la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen şi creditorii ţării.

    Date publicate săptămâna trecută de banca centrală a Greciei au arătat că depozitele populaţiei şi companiilor au scăzut în februarie cu 5%, la 140,5 miliarde de euro, cel mai redus nivel atins după martie 2005.

    Astfel, Banca Centrală Europeană a decis miercuri să crească plafonul de finanţare al băncilor elene prin programul de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu 700 milioane de euro, la 71,8 miliarde de euro, potrivit Reuters.

    În aceste condiţii, agenţia de evaluare Fitch a retrogradat tot miercuri ratingul celor mai mari bănci din Grecia, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank cu o treaptă, de la B- la CCC.

  • Propunerile de reformă prezentate de Grecia nu includ suficiente detalii

    Autorităţile elene au anunţat săptămâna trecută, în urma unei întâlniri între premierul elen Alexis Tsipras şi cancelarul german Angela Merkel, că vor prezenta luni o listă de propuneri de reformă, iar oficialii europeni au sperat că discuţiile din timpul weekend-ului vor asigura că măsurile vor corespunde cererilor creditorilor, transmite MarketWatch.

    Discuţiile au început vineri seara şi au continuat pe parcursul zilelor de sâmbătă şi duminică, dar sursele au spus că încă lipsesc detalii cruciale.

    “Propunerile sunt parţiale, vagi, iar colegii eleni nu au putut să explice ce implică unele dintre acestea, din punct de vedere tehnic. Să sperăm că vor prezenta ceva mai competent săptămâna viitoare”, a spus unul dintre oficialii europeni implicaţi în discuţii.

    Sursele au precizat că în această săptămână vor continua discuţii tehnice, la Atena.

    Oficiali de rang înalt din zona euro vor organiza o teleconferinţă, miercuri, pentru a discuta situaţia, dar este extrem de improbabil ca miniştrii din zona euro să se întâlnească înainte de jumătatea lunii aprilie pentru a debloca fonduri pentru Grecia.

    Asta înseamnă că autorităţile de la Atena trebuie să facă rost de bani să plătească salariile şi pensiile la sfârşitul lunii aprilie şi să rambursele FMI o datorie de 460 de milioane de euro, pe 9 aprilie.

    Oficialii europeni au precizat că grecii sunt încrezători că pot face acele plăţi.

  • Creditorii Greciei analizează o nouă listă de reforme propusă de guvernul de la Atena

    Reformele propuse vineri, care vizează, printre altele, măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, accelerarea privatizărilor şi majorarea taxelor pentru băuturile alcoolice şi ţigări, sunt menite să crească veniturile la bugetul de stat cu 3 miliarde de euro, potrivit autorităţilor elene, relatează BBC.

    Aceasta este a doua listă de reforme pe care Grecia a prezentat-o principalilor creditori externi (Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) în decurs de o lună, după ce prima listă a fost aspru criticată de miniştrii de Finanţe din zona euro, din cauza lipsei unui plan detaliat pentru revitalizarea economiei elene.

    Noile măsuri vor fi analizate în acest weekend, o decizie în privinţa deblocării de noi fonduri pentru Grecia fiind aşteptată săptămâna viitoare.

    Între timp, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a coborât vineri calificativul acordat Greciei cu trei trepte, de la B la CCC, pe fondul temerilor că statul elen ar putea intra curând în incapacitate de plată.

    Grecia nu se poate finanţa pe pieţele externe din cauza costurilor mari, care reflectă lipsa de încredere din partea investitorilor în economia ţării, iar creditorii statului refuză să deblocheze ultima tranşă din împrumutul acordat în 2010 în lipsa unui plan solid de reforme din partea guvernului condus de Alexis Tsipras.

    Potrivit economiştilor, statul elen ar putea rămâne în doar câteva săptămâni fără bani pentru plata datoriilor.

     

  • BCE vrea să împiedice băncile din Grecia să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă

    Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.

    Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile 
la buget în acest an sunt cu peste 
1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.

    Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.

  • Ultimatum pentru Grecia: Are cinci zile să arate că respectă angajamentele de reformă

    Reprezentanţii ministerelor au cerut miercuri cu fermitate ca Grecia să prezinte în detaliu reformele, în schimbul deblocării fondurilor, iar premierul Alexis Tsipras trebuie să arate că Grecia poate recâştiga încrederea în promisiunile sale, au spus sursele, citate de Bloomberg.

    Oficialii au lăsat deschisă posibilitatea ca Grecia să primească 1,2 miliarde de euro care au fost alocate susţinerii sistemului bancar, ei arătând că statul elen nu poate accesa aceste fonduri din cauza unei piedici de natură tehnică. În consecinţă, Grecia trebuie să arate că va continua schimbările cerute de creditori, pentru a a obţine din nou sprijin financiar.

    Grecia a primit şi o veste bună miercuri, când Banca Centrală Europeană a majorat din nou plafonul pentru fondurile disponibile băncilor elene prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.

    Decizia BCE atenuează o parte din presiunea de finanţare a sistemului bancar, pe termen scurt, dar Tsipras trebuie să găsească o soluţie pe termen lung. Oficialii europeni au avertizat că Grecia poate rămân fără bani în următoarele câteva săptămâni, dacă nu ajunge la un acord cu creditorii instituţionali.

    “Grecia trebuie să acţioneze rapid pentru ca măsurile să fie mai eficiente. Princiala problemă este aceeaşi în toate ţările din Europa. Să facă ceea ce trebuie”, a declarat miercuri preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la Rotterdam.

    Ziua de luni va fi un test, dacă Grecia poate convinge că va îndeplini solicitările lor pentru reformarea economiei, au spus sursele.

    Reformele care vor fi prezentate trebuie analizate de creditorii instituţionali, iar apoi de reprezentanţii ministerelor de Finanţe, în primele zile ale săptămânii viitoare, a precizat una dintre surse.

    Un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena a declarat marţi că Grecia va prezenta până luni un pachet de reforme partenerilor din zona euro, în speranţa deblocării ajutorului financiar necesar evitării intrării în incapacitate de plată.

  • Grecia va prezenta până luni un pachet de reforme partenerilor din zona euro

    “Reformele vor fi transmise cel târziu luni”, a spus Sakellaridis la postul de televiziune Mega TV.

    Guvernul de stânga de la Atena şi creditorii din zona euro au convenit săptămâna trecută ca liderii eleni să prezinte o listă de reforme proprii care să aibă un efect similar cu măsurile convenite de fostul executiv.

    În lipsa deblocării fondurilor de susţinere din partea creditorilor internaţionali, Grecia va rămâne fără bani în câteva săptămâni.

    Premierul Alexis Tsipras s-a întâlnit luni, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, dar Sakellaridis a spus că cei doi au discutat în mare despre reforme, fără să intre în amănunte.

    “Cred că au fost găsite puncte de convergenţă”, a apreciat reprezentantul guvernului.

    Reformele sunt un subiect politic sensibil pentru Tsipras, care a venit la putere cu promisiunea de a renunţa la măsurile de austeritate, dar care a fost nevoit să accepte o prelungire a programului de bailout din cauza riscului de prăbuşire a sectorului bancar.

    Sakellaridis a precizat că reformele care vor fi propuse de guvern nu vor conţine măsuri care ar duce la recesiune ci schimbări structurale.

    Dacă creditorii Greciei vor considera că noile reforme pot avea un efect similar cu cele convenite anterior, atunci Atena va obţine finanţare din partea zonei euro şi FMI.

    Publicaţia Kathimerini a relatat marţi că guvernul elen va cere Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) să îi returneze 1,2 miliarde de euro din obligaţiunile de 10,9 miliarde de euro răscumpărate de fondul elen de salvare a băncilor, luna trecută.

    Potrivit autorităţilor elene, fondul de salvare a băncilor ar fi trebuit să returneze doar 9,7 milarde de euro, restul sumei fiind sub formă de numerar, nu de obligaţiuni.

    Rambursarea către EFSF a avut loc în cadrul acordului cu Eurogroup din 20 februarie, prin care programul de salvare a fost prelungit cu patru luni.

  • Aurescu: UE aşteaptă un efort al Republicii Moldova în direcţia întăririi instituţiilor statului de drept

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a co-prezidat, luni, alături de secretarul de stat pentru afaceri europene în MAE francez Harlem Desir, cea de-a zecea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM).

    La reuniune, organizată la Bruxelles, în marja Consiliului Afaceri Externe, a participat, în calitate de invitat principal, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman.

    Reuniunea a avut loc la mai puţin de o lună de la formarea noului Guvern de la Chişinău, “într-un moment de interes sporit al partenerilor europeni cu privire la priorităţile de acţiune ale Republicii Moldova în ceeea ce priveşte agenda europeană şi procesul de reforme”, precizează MAE.

    Discuţiile s-au axat pe analizarea stadiului de implementare a Acordului de Asociere UE – Republica Moldova, inclusiv a componentei de liber-schimb (DCFTA), la 6 luni de la lansarea acestui proces de către autorităţile de la Chişinău.

    Totodată, au fost exprimate aşteptările europene legate de necesitatea continuării în ritm susţinut, de către autorităţile Republicii Moldova, a procesului de reforme, pentru înregistrarea de progrese într-o serie de domenii-cheie: reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei sau îmbunătăţirea mediului de afaceri.

    “În perioada următoare, efortul principal va trebui să fie cel al implementării Acordului de Asociere, inclusiv a prevederilor referitoare la zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. Aceasta este de fapt condiţia de bază ca Republica Moldova, cetăţenii ei, să poată simţi din plin beneficiile aduse de procesul apropierii de Uniunea Europeană. Aşteptăm un efort consecvent al Chişinăului în direcţia consolidării concrete a parcursului pro-european, a aprofundării reformelor democratice şi întăririi instituţiilor statului de drept”, a declarat, la reuniune, şeful diplomaţiei române, citat în comunicat.

    Aurescu a subliniat că din partea UE există “toată determinarea politică” de a merge pe acest drum, “la capătul căruia se află împlinirea idealurilor europene ale cetăţenilor Republicii Moldova”.

    De asemenea, ministrul român s-a referit la perspectivele de soluţionare a dosarului transnistrean, inclusiv în contextul apropierii Republicii Moldova de UE.

    Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM) este un mecanism ministerial, cu caracter informal, lansat în ianuarie 2010 la iniţiativa României, cu sprijinul Franţei.

  • Comisia Europeană: Reformele propuse de Grecia sunt în linie cu cerinţele Eurogroup

    “În opinia Comisiei, lista de reforme este suficient de comprehensivă pentru a constitui un punct de plecare valid în vederea încheierii cu succes a evaluării (cererii Greciei pentru extinderea programului extern de asistenţă financiară – n.r.), conform cerinţelor Eurogroup. Suntem încurajaţi de angajamentul privind combaterea evaziunii fiscale şi a corupţiei”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene publicat marţi.

    Membrii Eurogroup se întâlnesc marţi de la ora 15:00 pentru a discuta reformele trimise de guvernul elen şi pentru a da acordul final privind prelungirea împrumutului de 240 miliarde de euro acordat Greciei în 2010 de UE, BCE şi FMI.

    Vineri, Grecia şi miniştrii Finanţelor din zona euro au ajuns la un acord pentru extinderea cu patru luni a programului de asistenţă financiară, iar Guvernul de la Atena a avut termen până luni la miezul nopţii pentru a trimite Comisiei o listă de măsuri pentru reformarea economiei, fără de care miniştrii Eurogroup au anunţat că nu vor aproba prelungirea acordului.

    Lista de reforme a fost transmisă Comisiei cu puţin înainte de expirarea termenului, deşi un reprezentant al guvernului elen afirmase luni seara că planul nu va fi trimis mai devreme de marţi dimineaţă.

     

  • Bundesbank: Zona euro se poate dezvolta doar cu reforme pe piaţa muncii şi cea financiară

    “Cea mai mare problemă a zonei euro este perspectiva întunecată de creştere. Cererea scăzută joacă un rol, acesta este motivul pentru care politica monetară este atât de relaxată, dar trebuie să confruntăm deficienţele structurale, pentru a debloca inovaţiile şi a susţine productivitatea”, a afirmat Weidmann într-o conferinţă la Madrid.

    Weidmann nu s-a referit şi la perspectivele politicii monetare europene.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a alimentat vineri speranţele pentru o suplimentare a lichidităţilor mai agresivă, dacă inflaţia nu va accelera în curând spre ţinta instituţiei, de aproape 2%.

    Inflaţia din zona euro a fost de numai 0,4% în octombrie, iar unii analişti anticipează că indicatorul a încetinit la 0,3% în noiembrie.

    Mulţi analişti au interpretat remarcile lui Draghi drept pregătirea terenului pentru posibile achiziţii de către BCE de obligaţiuni guvernamentale sau ale unor companii, în luniile următoare.

    În prezent, BCE cumpără obligaţiuni bancare garantate şi obligaţiuni garantate prin active, prin programe aprobate în septembrie, în pofida opoziţiei lui Weidmann.

    Şeful Bundesbank şi-a exprimat anterior scepticismul faţă de achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, cunoscute ca “relaxare cantitativă” (quantitative easing), parţial pentru că astfel de achiziţii ar putea slăbi eforturile în direcţia reformelor economice şi încuraja guvernele să acumuleze datorii.

    În discursul de luni, Weidmann a subliniat limitele politicii monetare.

    “În timp ce politica monetară poate influenţa cererea pe termen scurt, nu poate îmbunătăţi permanent perspectivele de creştere”, a spus el, adăugând că este nevoie de o accelerare sustenabilă a creşterii economice pe termen mediu.

    Şeful Bundesbank a menţionat mai multe domenii care au nevoie de reforme, precum finanţarea firmelor care fac inovaţii, aflată sub nivelul Statelor Unite, şi piaţa tehnologiei informaţionale, care este încă fragmentată în Europa.

    Weidmann a cerut şi rezolvarea problemei şomajului ridicat cronic, în special în cazul tinerilor, prin eliminarea unor avantaje acordate angajaţilor, asigurând în paralel protecţie pentru cei care îşi pierd locurile de muncă.

    Bancherul a insistat asupra faptului că dacă Europa vrea să ajungă la productivitatea din Statete Unite şi să reducă şomajul la un nivel acceptabil, atunci trebuie să modernizeze piaţa muncii.

  • Istoria banilor: Evul Mediu şi ascensiunea băncilor

    Evul Mediu a fost o perioadă în care moneda s-a diversificat, fiecare regat folosind propriul sistem monetar. Monedele bizantine şi-au păstrat puterea de circulaţie, cele create de Constantin cel Mare, milliarense, siliqua şi solidusul, la mijlocul secolului al IX-lea apărând, pe lângă monedele plane şi unele concave (skeyphate). Lumea medievală a folosit drept etalon, pe rând, dinarul, grosul şi talerul, dar statele germane au adoptat pfenigul, care în Anglia a devenit penny.

    Perperul a fost emis de împăratul Alexis I, în cadrul unei mari reforme monetare, în anii 1092 – 1093. Moneda a fost bătută până la finele domniei lui Andronic al III-lea, în 1328. În secolul XII statele germane scot piese noi, aşa numitele bactreate – bani de tinichea, foarte subţiri, care foşneau. În secolul XIII în Anglia apare sterlingul, monedă din argint, în Austria creiţarul (cu o cruce – kreutz – pe revers) iar la Florenţa florinul, de aur. Cruciadele şi sumele importante de bani necesare finanţării acestora au constituit un stimul pentru sistemul bancar european.

    În jurul anului 900 în China apar banii de hârtie, iar în 960 emisiunile de bancnote au devenit regulate. Rezultatul nu este greu de ghicit: inflaţie, cămătărie, dar şi primul tratat despre monetărie, al împăratului Hung Tsun (1149). Banii de hârtie sunt folosiţi şi de Imperiul Mongol, care după 1230 includea şi China. în următoarea sută de ani hârtia devine ban în India, Japonia şi Persia. După 1400 putem vorbi deja de hiperinflaţie – o bancnotă cu o valoare nominală de 1000 de monede ajunge să valoreze numai trei.

    Europenii află despre banii de hârtie de la Marco Polo, care a trăit în China între 1275 şi 1292.

    În 1355 Nicole Oresme, cel mai important economist al Evului Mediu publică De Origine Natura Jura et Mutationibus Monetrum, unde face conexiunea dintre cantitatea de metal preţios aflat în circulaţie şi valoarea banilor. În 1370 Oresme devine consilier al regelui Charles V al Franţei.

    Din 1400 încep să apară băncile, la Barcelona şi la Genoa în timp ce la Florenţa este legalizată modificarea dobânzilor.
    1440 însemnă inventarea tiparului, de către Gutenberg. Tiparniţa este modificată, printre alţii şi de Leonardo da Vinci, pentru a putea fi folosită la producerea banilor, cu 200 de ani înainte de apariţia primelor bancnote în lumea occidentală.

    Cincisprezece ani mai târziu chinezii renunţă la banii de hârtie, după 500 de ani de folosire a acestora. La baza deciziei pare a sta inflaţia.

    Pentru europeni urmează perioada marilor descoperiri geografice – America, drumul spre India, conchistadorii în America de Sud – iar dezvoltarea comercială care a urmat acestora a fost cât se poate de benefică dezvoltării sistemului financiar.