BusinessMagazin

Tag: reforma

  • Eliminarea tarifelor de roaming în UE, APROBATĂ de Comitetul ITRE al PE

     Potrivit unui comunicat al PE, propunerea Comisiei Europene de eliminare a tarifelor de roaming în UE a fost votată cu o largă majoritate.

    Tarifele de roaming nu vor fi eliminate însă de la 1 iulie 2014, aşa cum propusese Comisia Europeană, ci de la 15 decembrie 2015. Pentru a proteja companiile telecom faţă de “folosirea abuzivă” a serviciilor de roaming, membrii ITRE au solicitat CE să propună o serie de măsuri care să permită firmelor să aplice tarife în situaţii excepţionale. Aceste tarife vor fi însă sub nivelul celor aplicate în prezent.

    Totodată, Comitetul pentru Industrie, Cercetare şi Energie a decis interzicerea practicilor de blocare sau de încetinire a conţinutului de internet. Companiile vor putea, în continuare, să furnizeze “servicii specializate”: televiziunea prin internet (IPTV), video la cerere, anumite aplicaţii, precum imagistica medicală de înaltă rezoluţie, săli de operaţie virtuale, aplicaţii cloud care necesită prelucrarea unor cantităţi mari de date şi care sunt vitale pentru activitatea întreprinderilor, în măsura în care acest lucru nu afectează vitezele de internet promise altor clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrescu: Nu stric ce au început alţii. Continuăm reforma ANAF convenită cu BM şi plăţile în numerar

     “Nu sunt o persoană care să distrugă ce s-a făcut înainte, voi continua anumite proiecte. Cum este planul cu Banca Mondială, care a fost început la sfârşitul anului trecut, de restructurare a ANAF”, a spus Petrescu.

    Ea a dat ca exemplu şi plafonarea plăţilor în numerar, o altă măsură “foarte bună” pe care intenţioneză să o ducă până la capăt.

    “Se ştie că plafonarea plăţilor în numerar reduce evaziunea, reduce spălarea banilor şi toate operaţiunile negative corelate”, a explicat Petrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia: la vremuri noi, un guvern nou

    Renzi, fostul primar al Florenţei devenit acum cel mai tânăr premier italian (39 de ani), a promis să diminueze birocraţia administrativă, să combată şomajul (în special în rândul tinerilor, care a depăşit 41%, faţă de 12,9% pe ansamblul populaţiei) şi să revoluţioneze economia, reducând cu 10 mil. euro povara fiscală pe forţa de muncă şi deblocând fonduri de 60 mld. euro pentru plata arieratelor administraţiei publice.

    Planul premieruui este de a simplifica sistemul de angajări şi concedieri, inclusiv prin eliminarea unor părţi din contractele actuale de muncă şi legislaţia muncii, în special cele referitoare la condiţiile de concediere şi la condiţiile de acordare a ajutoarelor de şomaj. Renzi a spus că vrea să finalizeze documentul de reformă a pieţei muncii înainte de reuniunea bilaterală cu cancelarul german Angela Merkel, care va avea loc în aprilie.

    Renzi a fost ales preşedinte al PD în decembrie, iar ascensiunea sa rapidă în funcţia de premier a fost facilitată de multiplele frustrări în interiorul clasei politice referitoare la incapacitatea fostului premier Enrico Letta de a promova reformele necesare în administraţie şi în economie şi de a asigura un minim consens politic în acest sens.

    Cabinetul lui este restrâns, format din 16 miniştri, cu o medie de vârstă de numai 47 de ani, iar cei mai tineri miniştri, două femei, au 33 de ani. Ministrul de finanţe este însă un om cu experienţă – Pier Carlo Padoan, 63 de ani, economist senior la OECD din Paris. Ministrul de interne este, la fel ca şi în guvernul Letta, Angelino Alfano, fostul protejat al lui Silvio Berlusconi şi mâna dreaptă a acestuia pe lângă Letta.

    Pieţele financiare au salutat numirea noului premier, cu o scădere a randamentului obligaţiunilor italiene pe zece ani la cel mai mic nivel din 2006 în data de 17 februarie, când Renzi a fost însărcinat de preşedintele Giorgio Napolitano să formeze guvernul.

  • Rebeliunea de la Varşovia, taxată de presa financiară

    Titlurile vor fi apoi anulate, iar rezultatul va fi reducerea datoriei publice cu 8% din PIB, conform ministrului finanţelor de la Varşovia. Măsura a fost aprobată de parlament în decembrie şi urmează să fie evaluată de Curtea Constituţională a ţării. Procesul de preluare a titlurilor, programat să înceapă la 3 februarie, înseamnă transferul către guvern al unor titluri care reprezintă în total 51,5% din activele lor, iar până în 2016, fondurile private nu vor mai avea voie să investească în titluri de valoare emise de stat.

    Polonezii vor avea patru luni la dispoziţie să decidă dacă îşi vor muta toate contribuţiile de pensii la stat sau dacă vor continua să-şi împartă contribuţiile între stat şi fondurile private. Conform unui sondaj din decembrie citat de presa poloneză, 53% dintre cetăţeni se opun măsurii luate de guvern.

    Credibilitatea Poloniei în ochii investitorilor va scădea, apreciază ziarul britanic, pentru că, într-o perioadă când guvernele europene sunt în căutare de finanţare şi caută să ofere o imagine de predictibilitate şi solvabilitate, o astfel de decizie “nu poate trece neobservată” şi poate funcţiona ca un nou precedent periculos în domeniul reformei pensiilor, după cel creat nu cu mult timp în urmă de Ungaria.

    În plus, micii investitori în fondurile de pensii private au motive de îngrijorare, susţine ziarul, fiindcă dacă fondurile private nu mai pot investi în obligaţiuni şi titluri de stat, gradul lor de risc va creşte, iar siguranţa pensiilor pentru actualii investitori ar fi periclitată.

    Anul trecut, economia poloneză a crescut cu 1,6%, cea mai slabă creştere din 2009 până acum, după 1,9% în 2012, iar şomajul a ajuns aproape de maximul ultimilor şase ani, la 13,4%. Guvernul condus de Donald Tusk şi-a propus pentru acest an creşterea salariului minim în mai multe faze, introducerea unui salariu minim orar şi reducerea şomajului sub 13%.

  • Am scăpat cu bine şi de 2013

    Pentru anul curent, ţinta de deficit asumată cu FMI este de 2,5% din PIB. “Ne aşteptăm ca Guvernul să evite derapaje fiscale majore în 2014 şi să menţină deficitul sub 3% din PIB, conform cu angajamentele externe”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că e de aşteptat ca principalul punct de interes al investitorilor să se deplaseze însă acum spre aplicarea reformelor structurale şi folosirea fondurilor europene, factori de bază în ameliorarea potenţialului de creştere a economiei şi în menţinerea sănătăţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

    Analiştii Raiffeisen se aşteaptă ca exporturile, consumul privat, investiţiile private şi cele publice cu fonduri europene să fie mai mari în 2014, astfel încât creşterea economică ar urma să se situeze în jur de 2,4%.

  • MS: Nicolăescu şi reprezentanţii FMI, BM şi CE au agreat viitori paşi ai reformei în sănătate

     Nicolăescu a avut joi o “întâlnire planificată” cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), reprezentanţii Băncii Mondiale (BM) şi cei ai Comisiei Europene (CE), precizează Ministerul Sănătăţii.

    “Discuţiile dintre reprezentanţii MS şi ai FMI, BM si CE s-au axat pe evaluarea modului în care se derulează acordul cu cele trei instituţii internationale, în cadrul misiunii de revizuire a documentelor încheiate cu aceste instituţii internaţionale. În cadrul acestor discuţii s-au evidenţiat eforturile depuse de Ministerul Sănătăţii pe parcursul anului 2013 pentru îndeplinirea obiectivelor ce stau la baza reformei în sistemul de sănătate. Reprezentanţii FMI, CE şi ai BM au apreciat paşii făcuţi de Ministerul Sănătăţii şi faptul că toate proiectele se află în graficul asumat”, arată sursa citată.

    Potrivit MS, în cadrul discuţiilor, un accent important a fost pus pe introducerea pachetul de servicii medicale de bază. “Acesta va intrpaşi ai a în vigoare la 1 aprilie 2014 şi va însemna, totodată, si deschiderea discuţiilor pentru pachetul suplimentar de asigurări private de sănătate”, subliniază MS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie s-ar putea retrage din UE dacă aceasta nu se va reforma. Avertizarea ministrului britanic al Finanţelor

     “A venit vremea reformării Uniunii Europene şi relaţiei cu Marea Britanie, înaintea deciziei poporului britanic. Vrem să rămânem într-o Europă reformată sau preferăm să ieşim?”, a întrebat Osborne la Londra.

    “Europa are nevoie urgentă de reforme economice. Uniformizarea reglementărilor în zona euro este necesară pentru supravieţuirea monedei unice; protejarea drepturilor statelor UE care nu sunt în zona euro este necesară pentru păstrarea pieţei unice”, a insistat Osborne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul SUA a aprobat un buget de 1.000 de miliarde de dolari, dar nu şi majorarea capitalului FMI

     Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie, relatează Financial Times.

    Reducerea cheltuielilor în cazul multor programe şi refuzul Congresului de a ratifica reforma cotelor de contribuţie a statelor membre ale FMI arată că bugetul strict va limita spaţiul de manevră al preşedintelui Obama, în cel de-al doilea mandat.

    “Suntem mulţumiţi că am ajuns la un acord bipartizan referitor la finanţarea guvernului în 2014”, au declarat într-un comunicat liderii democrat şi republican ai comisiilor însărcinate cu negocierile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii Greciei laudă progresele ţării, dar “încep să-şi piardă răbdarea”

    Cancelarul german Angela Merkel a lăudat Grecia la Berlin, remarcând că nimeni nu s-ar fi gândit că ţara va reuşi anul acesta să ajungă la excedent bugetar (estimat la 812 mil. euro), însă şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că Atena trebuie să-şi îndeplinească de urgenţă angajamentele faţă de creditorii externi, spre a câştiga competitivitate şi a atrage investitorii, iar miniştrii de finanţe ai zonei euro “au început să-şi piardă răbdarea”.

    Mărul discordiei este legat de natura şi mărimea tăierilor bugetare care i se cer Greciei pentru a-şi îndeplini ţintele fiscale în 2014. Condiţiile vizează reducerea personalului bugetar, ca parte a unui program de 25.000 de concedieri până în 2015, permanentizarea unei taxe pe proprietăţi care ar fi urmat să fie aplicate doar în 2011, trecerea la executarea silită a celor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, dar şi reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor spre a ajuta mediul de afaceri, ceea ce va crea o gaură la buget de 1 mld. euro ce va trebui acoperită din alte surse.

    Reprezentantul FMI în Grecia, Poul Thomsen (unul dintre foştii şefi ai misiunii FMI în România), a declarat duminică pentru Kathimerini că “troica” creditorilor nu obligă Grecia la “măsuri orizontale”, ca tăieri de salarii şi pensii, ci la reforme structurale şi la reducerea cheltuielilor nenecesare. Thomsen a spus că înţelege faptul că “alte noi măsuri fiscale sunt dificile din punct de vedere politic şi social” şi că orice tăiere bugetară va trebui “atent ţintită astfel încât să-i protejeze pe cei mai vulnerabili”. Reformele structurale ar urma să încurajeze deschiderea de noi companii fără teama că nu pot concedia ulterior angajaţi dacă aceştia nu se dovedesc performanţi.

    Thomsen a lăudat însă Grecia pentru “progresele enorme în restabilirea sustenabilităţii fiscale” făcute până acum şi a precizat că băncile greceşti au fost “pe deplin recapitalizate”.

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.