BusinessMagazin

Tag: refacere

  • Sindicatele şi patronatele cer refacerea politicilor privind energia electrică şi gazele naturale

     Scrisoarea deschisă, adresată preşedintelui Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, miniştrilor Economiei şi Energiei, şefului Misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter şi şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, este o “ultimă soluţie” în încercarea de a insista ca autorităţile să găsească, urgent, soluţii corecte pentru marile companii industriale din România, susţin semnatarii documentului.

    “Dacă România nu va implementa rapid măsuri substanţiale pentru rezolvarea situaţiei din domeniile de energie electrică şi de gaze naturale, riscul relocării se transformă în realitate, în scurt timp. Povara costurilor uriaşe şi artificiale care ameninţă industriile producătoare are, de asemenea, consecinţe potenţial ireparabile asupra economiei naţionale. În ciuda aşa-zisei strategii publice de axare pe industria naţională, ca motor al creşterii economice, ne aflăm, acum, într-o situaţie disperată.

    Distorsiunile provenite de la politicile privind electricitatea şi gazul natural, care au continuat în ultimul an, au avut un impact negativ semnificativ asupra competitivităţii industriilor energo-intensive din România şi, în cele din urmă, asupra sustenabilităţii şi a viitorului acestor industrii”, se arată în scrisoarea semnată de organizaţiile sindicale şi patronale.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Dosarul lui Liviu Dragnea privind fraude la referendum rămâne la ICCJ

     Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul “Fraudă la referendum”.

    Instanţa s-a pronunţat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.

    Judecătorii şi-au motivat pe scurt decizia şi au arătat că nu pot să analizeze probe şi alte chestiuni ce ţin de fondul dosarului la acest moment, pentru că nu se află în etapa procedurală. Potrivit instanţei, chestiuni referitoare la modul de lucru al procurorului nu se rezolvă în cadrul unui proces penal, ci prin sesizări ulterioare, la alte organe competente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croitoru, BNR: Reglementarea crescută a capitalului reface încrederea. Bancherii vor încerca să o evite

     “O cerinţă crescută de reglementare a capitalului duce la subestimarea riscurilor, pe de altă parte este şi altă tendinţă: această creştere a cerinţelor de capital duce la refacerea încrederii şi la menţinerea ei, într-o criză încrederea se distruge”, a declarat Croitoru la o conferinţă pe tema inovaţiei în domeniul bancar.

    Croitoru apreciază că bancherii percep creşterea cerinţelor de reglementare a capitalului ca pe o îngrărire a libertăţii şi vor începe o “luptă” pentru ocolirea acestor prevederi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tartei cu mere: de la aluat, la restaurantele de top ale lumii

    POVESTEA TARTEI TATIN, UNA DIN VERSIUNI.
    Mademoiselle Stephanie este grăbită. Are de pregătit cina pentru oaspeţii hotelului şi se plânge că nu are ajutor. Când e grăbită, rulează r-urile cu putere, ca şi cum ar râşni piper lung de Indonezia. Pentru seară a anunţat supă rrece de carrtofi şi prrrrrraz sotat în unt, fripturră de rraţă la cuptorrr cu purrre pufos şi prăjiturrră cu merre.

    Este trecut de patru după-amiază şi abia a reuşit să tranşeze raţa şi să cureţe mormanul de cartofi. O ajută un băiat, însă acela mai mult se zgâieşte la fustele slujnicei. La ora cinci şi jumătate friptura este condimentată în cuptor, iar prazul se desface leneş în tigaie, sfârâind uşor în unt.

    Cina se serveşte la ora 19:00 şi mai sunt atâtea de făcut… Ah, Caroline, sora ei de sânge, singurătate şi hotelărie tocmai acum şi-a găsit să stea la palavre cu vânzătorul de lapte!  Ca domnişoare respectabile ce ţin un hotel în Lamotte-Beuvron, la nici 160 kilometri de Paris, Stephanie şi Caroline Tatin fac piaţa, gătesc şi servesc singure oaspeţii, primind ajutor doar la menaj şi grădinărit. Nu se face ca nişte domnişoare, chiar dacă au împletit cosiţa dalbă, să se ocupe de lenjeria cavalerilor ce poposesc la hotelul lor.

    Stephanie a curăţat merele şi le-a pus la foc moale, scăldate în unt şi zahăr. Verifică apoi raţa în cuptor şi decide că îi mai trebuie puţină untură. Pasărea aceasta nu a fost îndopată bine, o să aibă grijă să-i transmită ea fermierului Philippe. Pe când acoperă copanele cu untură de la raţa de săptămâna trecută, nasul ei lung de fată bătrână îi spune că untul s-a caramelizat. Aleargă într-un suflet la maşina de gătit şi strigă încă înainte de a ajunge: „Mon Dieu! Am ars merele!„

    ARE DREPTATE, DAR NUMAI PE JUMĂTATE; MERELE S-AU RĂSCOPT ŞI-S RUMENE ŞI LIPICIOASE ÎN TIGAIE, bolborosind nervoase în suc propriu, îngroşat de unt şi zahăr. Ce să facă? E trecut de şase şi jumătate, nu mai are nici timp şi nici mere să refacă prăjitura. Acoperă dezastrul cu o păturică de aluat foetat şi răstoarnă prăjitura readusă la viaţă pe un platou. Feliile de mere se cuibăresc cuminţi în sosul ce se-ntăreşte uşor, păstrându-le în formă şi Stephanie continuă să o bombăne pe Caroline-flecara.

    Cu inima cât un purice, domnişoara Stephanie se înfăţişează oaspeţilor ţinând în mână platoul rotund şi îi serveşte cu gura strânsă, aruncând cu ochii săgeţi verzi către mademoiselle Caroline, ce tocmai a intrat în vorbă cu un domn care a cerut a doua porţie de desert. Se întâmpla pe la 1890, în Franţa, iar desertul ce a luat numele surorilor Tatin a devenit simbol al patiseriei franceze.
     


     

  • Lucrări la Parcul Operei – Oprescu: În zonă se reface Clubul de Tenis Bucureşti, nu s-au defrişat copaci

     Edilul Capitalei a precizat că municipalitatea a autorizat lucrările de refacere a Clubului de Tenis Bucureşti, cunoscut ca baza Doherty.

    “Autorizarea dată de Primăria Municipiului Bucureşti este de refacere a Clubului de Tenis Bucureşti, respectiv igienizarea zonelor respective şi de curăţire a tufişurilor pentru refacerea acelui club de tenis al Bucureştiului care a funcţionat odată acolo”, a spus Sorin Oprescu, arătând că locul este perfect pentru că se află la “intersecţia în care studenţii vin din campusurile lor”.

    Primarul Capitalei a precizat că a discutat cu Ion Ţiriac înainte de începerea lucrărilor, astfel încât să nu fie “carnagiu cu pomi acolo”.

    Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a arătat marţi, într-un comunicat de presă, că o treime din Parcul Operei, respectiv 1,6 hectare de spaţiu verde, a fost defrişat de Federaţia Română de Tenis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei vrea să demoleze Patinoarul Flamaropol pentru a-l reface la standardele secolului XXI

     În proiectul de hotărâre, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), se arată că municipalitatea cere Guvernului României emiterea unei hotărâri pentru trecerea imobilului Patinoarului “Mihai Flamaropol” şi a terenului aferent, în suprafaţă totală de 26.350,98 metri pătraţi, din Bulevardul Basarabiei nr. 35 din Sectorul 2 al Capitalei, din domeniul public al statului, în domeniul public al Municipiului Bucureşti şi în administrarea CGMB.

    Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Municipiul Bucureşti se obligă ca, după demolare, să refacă patinoarul artificial “la standardele secolului XXI, în condiţiile impuse de normativele şi standardele internaţionale în vigoare”, dar şi de a realiza spaţii adiacente necesare practicării activităţilor sportive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: Trebuie să refacem manualul de geografie economică, să ne ajute la dezvoltarea industriei

     “Hărţile economice ale României au dispărut din şcoli şi din birouri. A dispărut, de asemenea, manualul de geografie economică. Noi trebuie să refacem acest manual ca să ştim exact când vrem să dezvoltăm industria, de unde trebuie să plecăm. Industria românească nu este numai cazul Oltchim sau Mechel”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe tema reindustrializării României.

    El a menţionat că există companii puternice în România care constituie o bază promiţătoare pentru industrie, însă dintre cele 23 de mari domenii industriale, 17 se găsesc într-o proporţie ridicată într-un mare decalaj de competitiviate faţă de Uniunea Europeană.

    “Din fericire, avem investiţii străine în România. Din păcate, cea mai mare parte a lor înregistrază un decalaj de competitivitate faţă de unităţilor lor din alte ţări”, a mai spus Vosganian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro