BusinessMagazin

Tag: redeschidere

  • Paşii de business pe care trebuie să îi facă antreprenorii ca să îşi redeschidă afacerea, potrivit coach-ului de business Lorand Soares Szasz

    E ca şi cum ar fi pierdut semnalul la GPS şi nu reuşesc să reconfigureze traseul pentru a ajunge la destinaţie.
    Deşi, fiecare firmă este diferită şi are provocări diferite, putem să identificăm patru paşi pe care ar trebui să-i facă antreprenorii înainte să (re)deschidă afacerea.
    Este important de precizat că vom găsi mai uşor soluţii dacă identificăm anumite comportamente care ni se par normale în alte arii ale vieţii şi apoi, înţelegându-le, le putem aplica şi în afaceri.
    Dacă eşti şofer, cu siguranţă că ţi s-a întâmplat cel puţin o dată să intri într-o curbă cu viteză prea mare. Majoritatea şoferilor, într-o astfel de situaţie, fac patru paşi în mod inconştient. Din păcate sunt şi şoferi care ies de pe şosea sau se lovesc frontal de o altă maşină. La fel se va întâmpla şi în economie. Cu siguranţă, vom înregistra firme care vor falimenta şi angajaţi care îşi vor pierde locul de muncă.
    Primul pas pe care-l fac şoferii este să frâneze. Al doilea, este să ajusteze volanul pentru a nu ieşi de pe bandă. Al treilea este să se asigure că maşina îşi menţine aderenţa şi al patrulea este să accelereze, lucru care ajută maşina să se redreseze şi să iasă mai repede din curbă.
    Dialogând cu un prieten consultant, am aflat că la kart, dacă vrei să câştigi, nu contează atât de mult viteza cu care ai intrat în curbă, cât contează viteza cu care ieşi. Aşa este şi în antreprenoriat. Mulţi antreprenori au fost luaţi prin surprindere de pandemie, deşi, era de aşteptat o decelerare sau chiar recesiune în economie. Cum aplicăm acest comportament mecanic din condus, în afaceri?

    1. Reducere de costuri (= frânezi)
    Nu o să insist pe acest aspect, pentru că plecăm de la premisa că majoritatea antreprenorilor au făcut deja acest pas, obligaţi de circumstanţe. Iar cei care nu au făcut-o sau au fost optimişti când au făcut-o, crezând cu după ce ieşim din carantină, lucrurile vor reveni la normal, probabil că vor ieşi „în decor” cu afacerea lor sau se vor izbi frontal de realitate.

    2. Reajustarea planului de afaceri (= ajustezi volanul pentru a nu ieşi de pe banda ta)
    Din păcate, mulţi antreprenori îşi conduc afacerea fără un plan, dar pentru cei care au planificare anuală, trimestrială, lunară şi chiar săptămânală, a devenit destul de evident că planurile făcute în decembrie 2019 nu au cum să mai devină realitate. Ori va fi mai rău, ori va fi mai bine, dar probabilitatea să nu fii deloc influenţat de ce se întâmplă este spre zero.
    Aici sunt mai multe aspecte pe care merită să le luăm în considerare.
    Pentru unii, este vorba de o simplă schimbare a mesajelor de marketing. Pentru alţii, trece prin schimbarea canalului de vânzare, poate din offline în online. Pentru alte firme, este vorba de schimbarea totală a modelului de business sau chiar renunţarea la anumite linii de business sau produse/servicii.

    Totul trebuie să plece de la două aspecte importante:
    • Care sunt viziunea şi misiunea mea şi cum se manifestă acestea prin ce fac?
    • Cum s-a schimbat comportamentul clientului meu şi cum mă adaptez la el?

    Voi menţiona două exemple pentru a explica mai bine la ce mă refer.
    Mi-aş dori să văd restaurante care, după ce vor avea permisiunea să deschidă, sa aibă în loc de meniuri la mese, un QR code la intrare pe care-l sa il scanez şi să am automat acces la meniu. Să pot să comand de acolo, să pot să plătesc de acolo şi să pot să chem chelnerul pentru alte situaţii prin QR codul de la intrare.
    În acest fel ar reduce la maximum contactul uman şi s-ar îndrepta în zona de contactless. Companiile care vor implementa strategii de tip contactless vor avea de câştigat în următoarea perioadă, pentru că vor reduce frica clientului faţă de virus.
    Un alt exemplu, banal de altfel, este că la firmele unde traficul de clienţi este mai mare să existe uşi care se deschid automat, ca să evităm să punem mâna pe clanţă. Astfel de strategii până la altele mai complexe (cum ar fi schimbarea gamei de produse pentru a ne adapta la apetitul pentru a cheltui al clienţilor, din următoarea perioadă) ne vor ajuta să trecem de curbă.

    3. Testare (= verifică dacă maşina are aderenţă)
    Dacă în vremuri normale este recomandat să facem MVP-uri şi să testăm strategiile de marketing înainte să investim mulţi bani, acelaşi lucru e valabil şi acum, doar că trebuie să facem totul mult mai repede. Să testăm noul model de afacere, să testăm noul canal de vânzare, să testăm dacă produsul adus are tracţiune în piaţă.
    Tot aici intră şi analiza pe care o putem face pentru a afla care sunt acele lucruri pe care vrem să le păstrăm din această pandemie.
    Poate sunt antreprenori care, văzând că productivitatea angajaţilor nu a scăzut lucrând de acasă, vor propune angajaţilor şi această opţiune, economisind în acest fel bani.
    Poate sunt firme care în loc de team buildinguri scumpe şi cursuri de pregătire în săli de conferinţă vor rămâne la educaţia online pentru a câştiga timp şi bani.
    Poate sunt restaurante care nu au făcut delivery înainte de pandemie, dar vor să o facă de acum încolo sau firme care nu au vândut online şi vor să o facă în viitor.
    Analizează care sunt acele lucruri care au fost bune în această perioadă şi ai vrea să le păstrezi şi testează noua abordare cât mai repede pentru a vedea dacă ai aderenţă înainte să accelerezi.

    4. Relansează-ţi afacerea (= accelerează)
    E o perioadă oportună, înainte să deschizi, să dedici timp pentru planul de relansare.
    Cum o să deschizi? Vii pe 15 mai (sau în data în care îţi permite guvernul să-ţi deschizi afacerea) şi deschizi uşa ca şi cum ar fi o zi normală sau faci o deschidere oficială ca şi cum ai începe afacerea?
    O să faci „gălăgie” sau o să te comporţi ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic şi că perioada aceasta ar fi fost doar o glumă proastă?
    O să le vorbeşti clienţilor despre cum a fost perioada aceasta pentru tine şi echipa ta? O să le spui câte eforturi ai făcut ca să nu dai afară niciun om?
    Este o perioadă excelentă să planifici o deschidere care să atragă atenţia. Ca şi cum ai începe acum afacerea. Unii chiar o iau de la zero, deci am putea considera că încep din nou.
    Lucrează la planul de promovare. Stabiliţi mesajele pe care le veţi trimite la lansare. Programaţi postările pe social media.
    Trimiteţi comunicate de presă. Presa o să vrea să publice povestea celor care au supravieţuit!
    Este ca şi cum ai începe acum afacerea. Fă-o bine!
    Dacă eşti din industria de beauty, poate că nu o sa fie nevoie de prea multă gălăgie, pentru că oamenii s-au săturat deja să se tundă singuri, dar tu ai putea să vinzi deja primele programări de la deschidere, poate la un preţ un pic mai mare pentru clienţii VIP.
    Aceasta este perioada în care îţi focusezi atenţia şi asupra resurselor umane. Cine revine? Când revine? Cum revine? Cum le ridic moralul ca să mă ajute în relansare? Cum mă despart de cei pe care nu mai pot să îi aduc înapoi?

    Ai ocazia să faci lucrurile mult mai bine decât acum! Ai o „scuză” să schimbi orice şi să faci lucrurile la alt nivel.
    Ai ocazia să treci de la panică la planificare!
    Ai ocazia să ieşi din curbă cu viteză şi să câştigi cursa!
    Ai ocazia să fii unul dintre cei care ies mai puternici din această criză!

    Decizia e la tine!

  • Cum a ajuns după pandemie unul dintre cele mai bune restaurante din lume. Acesta a câştigat de patru ori titlul de „Cel mai bun restaurant al lumii”

    Restaurantul Noma din Copenhaga, care a câştigat de patru ori titlul de „Cel mai bun restaurant al lumii”, s-a redeschis. Dacă înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19 acesta era un restaurant de lux, acum acesta a renăscut sub forma unui wine bar care serveşte şi burgeri, potrivit bloomberg.com. 

    În mod normal, pentru a mânca la Noma, trebuie să rezervi o masă în avans. În prezent, restaurantul funcţionează fără rezervări. Preţurile sunt accesibile de asemenea: un burger costă 18,4 dolari. Wine bar-ul se află în grădina restaurantului şi are scopul de a ajuta la revenirea vieţii sociale în Copenhaga, potrivit Bloomberg.

    Noul spaţiu are 65 de locuri şi va fi deschis de joi până duminică, între 1 p.m. şi 9 p.m.  Restaurantul se va redeschide cu aproximativ jumătate din numărul normal de clienţi, cu scaune aşezate astfel încât să fie respectată distanţa fizică necesară pentru limitarea răspândirii coronavirusului. 

  • Şeful McDonald’s dezvăluie schimbările făcute în restaurante în perioada pandemiei:„Ne-am întâlnit de trei ori pe zi pentru ajustarea acestor planuri”

    Joe Erlinger, preşedintele McDonald’s SUA, a declarat că lanţul de restaurante se pregăteşte de redeschidere, potrivit foxbusiness.com.

    El a prezentat săptămâna trecută şi un plan detaliat de redeschidere.
    Potrivit acestuia, noile proceduri vor include câteva modificări de poziţionare a meselor pentru a permite distanţarea socială, o curăţare mai frecventă a suprafeţelor şi mănuşi şi măşti faciale pentru angajaţi. De asemenea, vor pune la dispoziţia clienţilor mijloace de protecţie a feţei şi mâinilor.

    Locurile de joacă vor rămâne închise, iar procedurile de dine-in vor fi modificate pentru minimizarea contactului direct.

    Alte măsuri se referă la controale ale tempereturii, bariere de protecţie, indicatoare pentru menţinerea distanţei sociale, cât şi training-uri pentru angajaţi.


    „De când a început această pandemie, echipa mea şi cu mine am început să ne întâlnim de trei pri pe zi pentru a evalua şi a ajusta planurile noastre pentru adoptarea celor mai bune practici pentru francizaţii noştri şi pentru pieţele globale”, a scris Erlinger.

    „Acestea vor deservi ca standarde naţionale pentru operaţiunile noastre din cele 14.000 de locaţii din Statele Unite. Toate restaurantele trebuie să implementeze aceste standarde, în plus faţă de legile fiecărui stat, înainte de redeschiderea unui restaurant.”

    Au existat aproximativ 50 de schimbări de procese implementate în restaurantele McDonalds’s până în prezent, potrivit lui Erlinger.

  • Când vom putea călători din nou peste hotare? Planurile pentru relansarea turismului apar peste tot în ţările emergente din Europa

    Relansarea turismului, lovit puternic de pandemia de coronavirus, reprezintă următoarea problemă cu care se vor confrunta guvernele de-a lungul regiunii în curs de dezvoltare din Europa, în special ţările a căror economie se bazează masiv pe turism, cum ar fi Croaţia, Muntenegru, Albania, Bulgaria şi Georgia, scrie Emerging Europe.

    Prima iniţiativă de reîncepere a turismului vine din zona baltică, unde prim-miniştrii Letoniei, Lituaniei şi Estoniei au decis săptămâna trecută că îşi vor redeschide frontierele începând cu 15 mai, creând o „bulă turistică” în interiorul Uniunii Europene.

    „Este un pas mare către normalitate”, a declarat premierul eston Jüri Ratas.

    Cetăţenii celor trei ţări vor putea călători în interiorul regiunii, însă persoanele care vin dinafară vor trebui să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile, a spus prim-ministrul lituanian Saulius Skvernelis.

    Până în prezent, Lituania a raportat 54 de decese cauzate de coronavirus. Între timp, Letonia şi Estonia au înregistrat 19 şi, respectiv, 63 de decese.

    Polonia şi Finlanda s-ar putea alătura în viitorul apropiat blocului format din cele trei ţări baltice, a adăugat Skvernelis.

    Comisia Europeană a recomandat ca măsurile de control în interiorul graniţelor Uniunii să fie ridicate treptat, odată ce numărul de cazuri cu coronavirus va ajunge la un nivel stabil.

    Există speculaţii conform cărora şi alte ţări vor crea iniţiative asemănătoare, cum ar fi Austria, Slovenia, Croaţia, Bosnia, Bulgaria, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Grecia. Guvernul grec este cât se poate de conştient că va pierde vara aceasta milioane de vizitatori din ţările vestice şi doreşte să atragă turişti din ale ţări din zona Balcanilor.

    Călătoriile între localităţi s-au reluat pe 13 mai în Bulgaria şi pe 15 mai în România, însă niciuna dintre cele două ţări nu a anunţat când va primi turişti străini.

    Între timp, Georgia plănuieşte să îşi redeschidă porţile turiştilor de pe 1 iulie, inventând până şi un slogan, Georgia: Destinaţia sigură, pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori străini.

    Georgia a raportat 671 de cazuri cu coronavirus şi 12 decese, înregistrând cea mai mică rată de mortalitate per capita dintre cele 23 de ţări emergente din Europa. La polul opus se află România, cu 50 de morţi per milion de locuitori.

    Belarus rămâne ţara cel mai mare număr de cazuri confirmate în Europa de Est, cu 27.730.

  • Ţara din Europa care nu mai are rabdare: deschide toate restaurantele şi frizeriile, în ciuda creşterii bruşte a numărului de cazuri

    Polonia le permite frizeriilor, saloanelor de coafură, restaurantelor, barurilor şi anumitor facilităţi sportive să se redeschidă săptămâna viitoare, în ciuda faptului că ţara a raportat marţi ziua cu cel mai mare număr de cazuri noi de la începutul pandemiei, potrivit FT.

    Premierul Mateusz Morawiecki a spus că şcolile se vor redeschide parţial pentru a oferi servicii de creşă pentru copii, ca parte a unui plan etapizat de eliminare a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea virusului.

    Regulile de distanţare socială şi cele de igienă se vor aplica în continuare, astfel încât oamenii pot intra în saloane sau restaurante în număr limitat, întrucât clienţii trebuie să stea la o distanţă de 2 metri unul de celălalt.

    Polonia a înregistrat până acum 17.062 cazuri şi 847 decese, mai puţine decât alte ţări din regiune.

    Cu toate acestea, regiunea Silesia, cunoscută pentru industria de minerit, a înregistrat în ultimele zile o creştere abruptă a numărului de cazuri. Marţi, Polonia a raportat 595 de cazuri noi, dintre care 492 au fost identificate în Silesia.

    Restricţiile ar putea fi reintroduse dacă numărul de cazuri noi creşte, a avertizat Lukasz Szumowski, ministrul Sănătăţii din Polonia.

  • Capitala Europei revine la viaţă: Din Bruxelles şi până în Antwerp, străzile Belgiei freamătă după ce autorităţile au decis redeschiderea magazinelor. GALERIE FOTO

    Belgia a intrat în ultima etapă de redeschidere a economiei, permiţându-le tuturor magazinelor non-esenţiale să se redeschidă luni, în contextul în care numărul pacienţilor noi internaţi în spitale din cauza virusului a scăzut, potrivit FT.

    Clienţii au format cozi în faţa unor magazine precum Ikea şi Primark, întrucât oamenii învaţă să se conformeze regulilor impuse, precum numărul limitat de persoane care pot intra în magazin în acelaşi timp.

    Printre măsurile luate de magazine se numără o limită de 30 de minute pe care o persoană o poate petrece în magazin, precum şi repetarea constantă a unui apel prin care oamenilor li se cere să nu atingă produsele pe care nu le cumpără.

    În fapt, autorităţile şi companiile apelează la simţul civic al cetăţenilor.

    „Dacă este prea aglomerat în magazin, mergeţi înapoi acasă. Trebuie să acordăm prioritate angajaţilor din sistemul medical, bătrânilor şi celor care se deplasează cu dificultăţi”, a spus premierul Sophie Wilmes, luni.

    Serviciile de transport ar fi trebui să reia orarul normal de funcţionare, dinaintea pandemiei, însă acest demers a fost întrerupt de o serie de proteste efectuate de angajaţii operatorului de transport public Stib.

  • Schimbare de paradigmă în ţara care a fost dată ca exemplu în pandemie: Şcolile rămân închise

    Coreea de Sud a fost forţată să amâne redeschiderea şcolilor, care era programată pentru săptămâna aceasta, întrucât decizia de a relaxa restricţiile de distanţare socială a adus o nouă serie de îmbolnăviri în Seul, potrivit FT.

    Decizia vine în contextul în care guvernul încearcă să clarifice situaţia celor 5.000 de persoane care ar fi fost expuse la virus săptămâna trecută în cluburile de noapte şi barurile din Itaewon – districtul care concentrează viaţa de noapte din capitala sud-coreeană.

    Park Baek-beom, adjunct în ministerul Educaţiei, a spus că decizia era „inevitabilă”, în contextul temerilor legate de un nou val de infecţii cu Covid-19.

    Reluarea activităţii şcolare va demara acum în etape, începând cu data de 20 mai.

    „Vom lua măsuri pentru a proteja studenţii, aceasta fiind prioritatea noastră principală. Cerem populaţiei să coopereze încă puţin pentru a ne asigura că studenţii pot învăţa într-un mediu sigur”, a spus Park Baek-boem.

    După mai multe zile fără cazuri noi raportate, Coreea de Sud a înregistrat 85 de îmbolnăviri noi, ceea ce evidenţiază provocările cu care se confruntă ţările care încearcă să scape de efectele economice devastatoare ale restricţiilor.

  • Redeschiderea treptată a economiei: Cum sună poveştile oamenilor din cinci oraşe chineze, primele metropole care au declarat starea de carantină

    Cum se redeschide o economie? Este o întrebare pe care şi-au pus-o multe ţări care au implementat starea totală sau parţială de carantină pe măsură ce numărul de infecţii cu coronavirus a continuat să crească de-a lungul planetei. În unele locuri, efectele psihologice ale pandemiei pare că au trecut – cel puţin pentru moment. Însă criza economică este o problemă mult prea mare pentru a fi ignorată pentru mult timp şi trebuie rezolvată cât mai repede, scrie Fortune.

    China, prima ţară care s-a confruntat cu COVID-19, a încercat să ofere un răspuns despre cum va arăta viaţa locuitorilor din marele oraşe europene şi americane după ce vor fi ridicate restricţiile de circulaţie. Marile oraşe chineze au fost primele care au aplicat măsurile de distanţare socială, punând în permanenţă în balanţă beneficiile medicale şi costurile economice.

    Wuhan

    Zhexuan Huang, în vârstă de 21 de ani, ar fi trebuit să îşi petreacă iarna şi primăvara într-un campus al Universităţii din Pennsylvania. În schimb, a trebuit să se închidă împreună cu părinţii şi bunica într-un apartament din Wuhan, primul epicentru al pandemiei şi unul dintre cele mai grav afectate oraşe. La o lună după ce a fost ridicată starea de carantină, perioada petrecută în izolare pare extrem de îndepărtată, însă anxietatea pare să fi rămas.

    Chengdu

    Jasmine Yang, cofondatorul de 37 de ani a unei companii de software din Chengdu, descrie starea de carantină în termeni apocaliptici. Redeschiderea oraşului nu a venit fără probleme, de vreme ce trebuie să îşi remodeleze locul de muncă într-o lume conturată de pandemie.

    Hangzhou

    Peter Zhou, un absolvent de 25 de ani al Universităţii Cornell care lucrează pentru un startup tech din Hangzhou, spune că ridicarea restricţiilor din oraş, cunoscut drept un hub tehnologic, a creat o serie de formalităţi. Codurile QR de monitorizare a sănătăţii, de exemplu, nu sunt verificare corect în permanenţă. Între timp, munca manuală – întreprinsă de oameni susceptibili de virus – este automatizată într-un ritm tot mai rapid.

    Beijing

    Cathy Fu, un expert în comunicaţii din Beijing, aproape a fost dată afară din restaurantul ei preferat după ce îşi terminase perioada obligatorie de carantină de 14 zile. Angajaţii au lăsat-o într-un final înăuntru, după ce le-a prezentat certificatul în care scria că şi-a petrecut ultimele două săptămâni în izolare. Deşi capitala nu a instituit o stare de carantină atât de strictă precum alte metropole, întâmplarea din restaurant subliniază faptul că oraşul preferă să implementeze în continuare măsuri de precauţie.

    Harbin

    La începutul lunii aprilie, situaţia din Harbin – un oraş de 10 milioane de locuitori – începea în sfârşit să îi surâdă lui Bill Bailey, un american de 60 de ani care predă limba engleză la nivel universitar. După 10 săptămâni pe care le-a petrecut în izolare, maşinile au început să circule din nou pe străzi şi oamenii s-au reîntors la muncă. Însă câteva zile mai târziu, un al doilea val de infecţii cu coronavirus a şters progresul, iar oraşul a relansat unele dintre măsurile de distanţare pe care tocmai ce le ridicase.

     

  • Orban, despre redeschiderea bisericilor: Cel mai probabil, slujbele se vor putea organiza afară

    Premierul Ludovic Orban a spus, joi, referitor la posibilitatea redeschiderii bisericilor, odată cu relaxarea restricţiilor, după 15 mai, că cel mai probabil oficierea slujbelor se va face în aer liber, cu respectarea măsurile sanitare, respectiv cu necesitatea purtării măştilor.

    „Cel mai probabil, când va fi permisă, oficierea slujbelor nu se va putea face în spaţii închise, ci în afara bisericilor. Vine vara şi se vor putea organiza în bune condiţii afară, cu respectarea măsurilor sanitare, cu portul măştii”, a spus, joi, Ludovic Orban.

    În data de 15 mai, România va ieşi din starea de urgenţă şi va intra în starea de alertă, din cauza epidemiei de COVID-19.

     

  • Diverta începe să redeschidă librăriile. Ieri a fost rândul unităţii de pe Lipscani, din centrul istoric, astăzi urmează alte trei spaţii stradale din provincie

    Reţeaua de librării Diverta, care numără 30 de unităţi, a deschis ieri magazinul de carte, jocuri şi produse de papetărie de pe strada Lipscani din centrul istoric al Capitalei. Astăzi vor urma alte trei librării strădale.

    Dintr-un total de 30 de unităţi, doar patru sunt stradale, pe când restul sunt în centre comerciale.

    “Aşteptăm să repornim businessul, mai exact să redeschidă mallurile, dat fiind că din 30 de librării doar patru sunt stradale”, spune Amalia Buliga, executivul care conduce businessul şi care este acţionar minoritar în business. Acţionarul majoritar este omul de afaceri Octavian Radu care a şi fondat businessul.

    Astfel, astăzi se redeschid unităţile din Cluj (Piaţa Unirii), Sibiu (Piaţa Mică) şi Câmpina.

    Pentru spaţiile din malluri executivii aşteaptă decizia autorităţilor de a redeschide centrele comerciale.
În această lună şi jumătate cât reţeaua a fost închisă, a funcţionat doar magazinul online al Diverta.

    Această afacere Octavian Radu a deschis-o în 1998 însă sub alt nume – Libra -, iar după ce a trecut printr-un rebranding a ajuns la Diverta în 2002. Prima unitate a fost deschisă în centrul comercial Bucureşti Mall în 1998 şi rezistă până astăzi, deşi sub noul nume, Diverta. Omul de afaceri spune că e singurul magazin care a rezistat în toţi aceşti ani în mallul care a schimbat mulţi chiriaşi. Bucureşti Mall e primul mall din România.