BusinessMagazin

Tag: record

  • Bitcoin sparge toate recordurile: Criptomoneda a atins pragul de 72.881 de dolari pentru prima oară în istorie, pe măsură ce investitorii în crypto prind din nou curaj şi scot banii de la saltea

    Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

    Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

    Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

    Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

    În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

  • Bitcoin creşte din nou şi se îndreaptă spre un nou record

    Bitcoin a crescut din nou miercuri, în schimburi volatile, în timp ce etherul a urcat cu aproape 10%. Mania criptografică a continuat să cuprindă comunitatea investiţională, scrie Reuters.

    Bitcoin a crescut cu până la 6,8%, până la un maxim al sesiunii de 67.645 de dolari, după ce marţi a scăzut cu 6% de la un record anterior de peste 69.000 de dolari. Ultima dată a fost în creştere cu 5,7%, la 66.896 de dolari.

    Ether , între timp, a urcat cu 9,8% până la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2022. Ultima dată a fost în creştere cu 8,6% la 3.827 dolari.

    Bitcoin a crescut deja cu 55% în acest an până acum, alimentat de investitorii care au vărsat bani în produse cripto tranzacţionate la vedere în SUA şi de perspectiva că ratele dobânzilor la nivel mondial ar putea scădea.

    Miliarde de dolari au intrat în ETF-uri în ultimele săptămâni, iar piaţa primeşte un sprijin suplimentar de la o perspectivă care include o actualizare a ethereum şi „înjumătăţirea” bitcoin.

  • Piaţa chiriilor din Londra îşi revine la normal: După un an de oferte reduse şi de creşteri record ale chiriilor, majorările preţurilor au început să scadă treptat

    Piaţa londoneză a chiriilor a început să se „normalizeze” după un an de ofertă redusă şi de creşteri recente record ale chiriilor, potrivit Foxtons, cu mai puţini potenţiali chiriaşi care urmăresc fiecare anunţ, raportează Financial Times.

    Agentul imobiliar axat pe Londra a declarat că a văzut mai multe proprietăţi ieşite pe piaţă, cu mai puţini solicitanţi pentru fiecare anunţ, şi se aşteaptă ca majorările de chirii să încetinească în acest an – chiriile crescând mai lent faţă de actualele maxime istorice.

    Veniturile din închirieri, care au crescut cu 16% anul trecut, au ajutat Foxtons să compenseze o scădere de 14% a veniturilor din vânzarea de locuinţe. Compania şi-a majorat veniturile totale cu 5%, la 147 milioane de lire sterline, profitul operaţional fiind ajustat cu 2%, la 14 milioane de lire sterline.

  • LeBron James, primul jucător din NBA care depăşeşte pragul de 40.000 de puncte

    Jucătorul de 39 de ani a marcat 26 de puncte sâmbătă în meciul cu Denver Nuggets.

    El a descris performanţa ca fiind „dulce-amăruie”, după ce echipa sa, Los Angeles Lakers, a pierdut cu 124-114 în faţa campioanei en-titre a NBA.

    James a devenit cel mai mare marcator al NBA din toate timpurile în februarie 2023, depăşind recordul de lungă durată al lui Kareem Abdul-Jabbar de 38.387 de puncte.

  • Producţie record de maşini la Dacia şi Ford în ianuarie

    Conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în ianuarie 2024, producţia uzinelor Ford Otosan şi Dacia a urcat cu 26% faţă de ianuarie 2023, la 48.728 de maşini. Dintre acestea, 32.354 au fost produse la Mioveni, în creştere cu 23%, şi 16.374 la Craiova, în creştere cu 34%.

    În ultimii cinci ani, industria auto a fost lovită an de an de pandemie, criza materiilor prime şi a componentelor electronice, de războiul din Ucraina şi chiar de fenomene meteo extreme, care au lovit unele ţări vest-europene.

    La Dacia, ultima oară când producţia a fost peste acest nivel era ianuarie 2019, când volumele ajungeau la 32.807 unităţi, în creştere cu 14% faţă de 2018. Anul 2019 era primul an complet pentru Duster II lansat în UK şi produs în România. Generaţia anterioară pentru UK era produsă în India.

    La Craiova Ford Otosan a demarat la finalul anului trecut producţia noilor Transit şi Tourneo Courier, iar la începutul acestei luni a fost prezentat noul Puma facelift, iar la Mioveni Dacia se pregăteşte de noul Duster III.

  • Început-record pentru producţia auto în ianuarie: Dacia a produs maximul ultimilor 5 ani, producţia Ford Otosan a urcat cu 33%

    Producţia de automobile a revenit în ianuarie la valorile de dinainte de pandemie, pentru prima dată în ultmii cinci ani, conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    În ianuarie 2024 producţia uzinelor Ford Otosan şi Dacia a urcat cu 26% faţă de ianuarie 2023 la 48.728 de maşini faţă de ianuarie 2023. Dintre acestea, 32.354 au fost produse la Mioveni, în creştere cu 23%, lar 16.374 de unităţi la Craiova, în creştere cu 34%.

    La Dacia ultima oară când producţia a fost peste acest nivel, era ianuarie 2019, când vo­lumele ajungeau la 32.807 uni­tăţi, în creştere cu 14% faţă de 2018. 2019 era primul an complet pentru Duster II lansat în UK şi produs în România. Generaţia anterioară pentru UK era produsă în India.

    La Craiova Ford Otosan a demarat la finalul anului trecut pro­ducţia noilor Transit şi Tourneo Courier, iar la înce­putul acestei luni a fost pre­zentat noul Puma facelift, iar la Mioveni Dacia se pregăteşte de noul Duster III.

    Cifra de afaceri a sectorului auto în România continuă să creas­că, pe măsură ce în piaţa eu­ro­peană a revenit cererea pentru maşini, iar uzinele auto, dar şi marii producători de com­po­nente nu s-au mai lovit în 2023 la fel de puternic precum în 2022 de lipsa componentelor elec­tronice. „În 2023 ACAROM estimează estimăm o uşoară creştere a cifrei de afaceri a sectorului auto în România. primele date indică un nivel de 32-33 mld. Euro.

    Din total business auto, Dacia şi Ford reprezintă de obicei un sfert din total, adică în jur de 8 mld. euro, iar „grosul“ este reprezentat de marii pro­ducători de com­ponente auto.

    Din primele 20 de fabrici din România, 13 sunt legate de in­dustria auto, de la producţia de autovehicule (Dacia şi Ford) la componente electrice şi elec­tro­nice (Continental, Hella) şi până la fabricarea de anve­lope (Con­tinental, Michelin şi Pirelli).

    Sectorul auto din România, un business anual de peste 30 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care are în total peste 260.000 de angajaţi, se declară şocat de noile măsuri bugetar-fiscale care vizează programele Rabla şi Rabla Plus, anunţate în proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor în data de 13 decembrie 2023, iar primele reacţii au venit pe 14 decembrie.

    ZF a scris încă din 2 februarie 2023 despre intenţia coaliţiei de a introduce taxa de 1% cifră de afaceri, cu aproape 11 luni înainte ca asociaţiile din industria auto să reacţioneze la planurile guvernanţilor.

    Miza propunerii de a introduce o taxă de 1% din cifra de afaceri pentru companiile mari este 3,5 miliarde lei de la 260 de companii.

    Adrian Sandu declara înainte de anunţul cu privire la bugetul pe 2024 că România trebuie să rămână o ţară stabilă din punctul de vedere al regimului fiscal tocmai pentru a rămâne atractivă în ochii investiorilor.

    Dincolo de presiunea pe investiţii, a existat şi cea legată de lipsa angajaţilor.

     

     

  • Criza energetică din Europa ar putea lua sfârşit: Preţul gazului european a coborât la cel scăzut nivel din ultimii trei ani

    Preţul gazului european a scăzut la un nivel minim record comparativ cu perioada generată de războiul din Ucraina, oferind speranţa că o criză energetică care a cuprins regiunea în ultimii trei ani ar putea lua sfârşit, raportează Financial Times.

    Importurile puternice de gaze naturale lichefiate, vremea caldă şi reducerea cererii ca urmare a preţurilor ridicate din ultimii ani au contribuit la menţinerea gazului stocat în depozitele subterane ale UE la niveluri istorice ridicate în această iarnă, punând presiune asupra preţurilor.

    Vineri, preţul de referinţă la nivel european, Title Transfer Facility (TTF), a coborât până la 22,53 euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021, fiind pe cale să înregistreze a treia scădere săptămânală consecutivă.

    Criza energetică a Europei a început în 2021, când regiunea a ieşit dintr-o iarnă rece prelungită, cu niveluri scăzute de stocare a gazelor naturale. Îngrijorările legate de aprovizionarea redusă au fost exacerbate când Rusia a început să trimită mai puţin gaz în Europa, comercianţii speculând la acea vreme că aceasta a fost o tactică de presiune asupra guvernelor europene, inclusiv asupra Germaniei, pentru a aproba punerea în funcţiune a foarte controversatului gazoduct Nord Stream 2.

    Preţurile europene la gaze au atins un vârf în vara anului 2022, ajungând la un moment dat la peste 300 EUR/MWh, în condiţiile în care Rusia şi-a redus şi mai mult livrările în regiune în urma invaziei sale în Ucraina. 

    De atunci, eforturile concertate ale naţiunilor din UE de a reduce cererea, precum şi importurile puternice de GNL din ţări precum SUA şi iernile calde consecutive au contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare cu gaze a Europei.

    Gazul rusesc livrat prin conducte, care reprezenta 40% din aprovizionarea UE înainte de invazie, a scăzut la 8%, potrivit Comisiei Europene.

    Miercuri, instalaţiile de depozitare a gazelor din UE erau pline în proporţie de peste 64%, un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, un organism industrial.

  • Cea mai scumpă casă din America a ieşit la vânzare: Proprietatea se vinde pentru 295 milioane de dolari, doborând recordul pe care magnatul american Ken Griffin l-a stabilit în 2019. Complexul rezidenţial vine la pachet cu două case mai mici, un doc pentru iahturi şi trei piscine

    Cea mai scumpă casă din America se vinde pentru suma record de 295 milioane de dolari. Până acum, recordul pentru cea mai scumpă locuinţă vândută şi cumpărată vreodată în ţară a fost deţinut de magnatul american Ken Griffin, care în 2019 a dat aproximativ 240 de milioane de dolari pentru un penthouse de pe Aleea Miliardarilor din Manhattan, scrie The Wall Street Journal.

    Potrivit poveştii care circulă în familie, afaceristul John Donahue zbura deasupra oraşului Naples, Florida, în 1980, când a observat o bucată de pământ nelocuită de-a lungul Golfului Mexic. Acolo a decis să investească un milion de dolari şi a ridicat de la zero ceea ce în prezent este cea mai scumpă casă de pe piaţa imobiliară americană.

    Acum, după moartea lui John şi a Rhodora, familia a scos la vânzare bijuteria coroanei – un complex de aproximativ trei hectare în cartierul Port Royal din Naples, cu trei case şi un bazin privat pentru iahturi.

    În Gordon Pointe, aşa cum este cunoscută zona aleasă de John Donahue în 1980, familia sa a ales să continue proiectul imoibilar. Au început cu cu o casă principală de aproximativ 11.500 de metri pătraţi, cu şase dormitoare şi o piscină acoperită.

     O a doua casă, construită în jurul anului 1990, se întinde pe aproximativ 5.500 de metri pătraţi, cu cinci dormitoare şi o piscină în aer liber

    În jurul anului 2013 au construit o a treia şi ultima casă de aproximativ 5.800 de metri pătraţi, cu o piscină în aer liber şi un doc în formă de T care poate găzdui aproximativ şase bărci.

    Înainte să intre în afaceri, John Donahue a servit în Forţele Aeriene ale SUA, după război a ajutat la popularizarea fondurilor de investiţii în ţară, iar acum de numele său se leagă cea mai scumpă proprietate care a fost vreodată scoasă la vânzare pe piaţa imobiliară din America.

    Americanul a început să îşi construiască imperiul după 1950, atunci când a fondat Federated Investors, alături de doi foşti colegi de liceu.

    Businessul său s-a lansat la bursă în 1998, astăzi ajungând să valoreze 2,6 miliarde de dolari.

     Compania de investiţii gestionează în prezent un portofoliu de 360 de miliarde de deolari de la investitori din SUA, Canada, America Latină, Marea Britanie, Irlanda, Germania şi Asia.

     

  • Efectul Trump: Bugetul de apărare al NATO ar urma să atingă un nou record anul acesta, în condiţiile în care statele membre se pregătesc pentru alegerea lui Trump în SUA şi cresc masiv cheltuielile militare

    Majoritatea statelor membre NATO vor atinge ţinta de cheltuieli pentru apărare a alianţei, în timp ce aceasta se pregăteşte pentru o viitoare agresiune a Rusiei, alături de o potenţială alegere a lui Donald Trump, scrie Financial Times.

    Optsprezece dintre cei 31 de membri ai alianţei militare conduse de SUA vor îndeplini obiectivul de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare în acest an, a declarat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg. Printre aceştia se numără pentru prima dată Germania, cea mai mare economie a Europei.

    Aceasta înseamnă că membrii europeni ai NATO vor cheltui împreună 380 de miliarde de dolari pentru apărare, o sumă record. „Facem progrese reale… Partenerii europeni au ajuns să poată cheltui mai mult pentru scopurile alianţei”, a declarat Stoltenberg.

    Această cifră este posibil să crească pe măsură ce bugetele sunt ajustate, potrivit a trei diplomaţi ai alianţei. „NATO se aşteaptă ca aproximativ două treimi dintre aliaţi să atingă 2% în 2024″, a declarat un oficial al alianţei.

    Cheltuielile NATO au crescut semnificativ după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar mandatul lui Trump în perioada 2017-21 a adus, de asemenea, o creştere semnificativă, în timp ce preşedintele american i-a hărţuit pe aliaţii săi europeni pentru că nu cheltuiesc suficient.

    În 2016, doar cinci ţări au atins obiectivul. În prezent, Polonia cheltuieşte 3,9% din PIB pentru apărare, devansând chiar SUA, cu 3,5%. Alte ţări, cum ar fi Spania, sunt în urmă, cheltuind puţin peste 1%.

    „Trebuie să ascultăm şi să luăm notă de următorul lucru: criticile pe care le auzim [din partea lui Trump] nu se referă în primul rând la NATO. Acestea vizează aliaţii NATO care nu cheltuiesc suficient”, a declarat miercuri Stoltenberg. „Şi, în esenţă, aceste critici reprezintă un punct de vedere valabil”.

    Declarat sceptic faţă de NATO, Trump – prezumtivul candidat republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie – a ameninţat anterior că se va retrage din alianţa militară care garantează apărarea şi securitatea Europei.

    Retorica sa a continuat în actuala cursă pentru Casa Albă. Liderii europeni au fost şocaţi săptămâna trecută când Trump a declarat la un miting de campanie că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivul.

    În timp ce Trump are o performanţă puternică în sondajele de opinie împotriva preşedintelui în exerciţiu Joe Biden, el provoacă din nou nelinişte la sediul NATO din Bruxelles.

    Potrivit diplomaţilor şi oficialilor europeni, continuarea traiectoriei de creştere a cheltuielilor a reprezentat primul punct dintr-o strategie de reţinere a lui Trump pe trei planuri.

    În al doilea rând, NATO trebuie să se concentra mai mult pe problemele pe care fostul preşedinte Trump le-a semnalat în trecut, cum ar fi limitarea Chinei sau combaterea terorismului. În cele din urmă, aliaţii înţeleg că trebuie să recurgă la compromisuri diplomatice pentru a-i câştiga admiraţia.

  • Cheltuielile pentru apărare au crescut la un nivel record de 2.200 de miliarde de dolari pe an la nivel global. Ţările membre NATO sunt responsabile pentru jumătate din cheltuielile totale

    Cheltuelile pentru apărare au crescut cu 9% la nivel global în 2023, comparativ cu anul anterior, ajungând la un nivel record de 2.200 de trilioane de dolari din care cheltuielile ţărilor membre NATO reprezintă aproximativ jumătate, potrivit unui raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), citat de Bloomberg.

    Dintr-o altă perspectivă, bugetele de apărare ale NATO, China, Rusia şi India reprezintă mai mult de 70% din cheltuielile militare, conform raportului.

    Mai mult, cheltuielile de apărare ale statelor NATO, excluzând SUA, au crescut cu 32% după ce Putin a invadat Crimeea în 2014.

    Raportul mai arată că SUA şi Europa majorează producţia de rachete şi muniţie, alocând resurse în special către sisteme de artilerie şi sisteme anti-rachetă. Concomitent, ţări precum China şi Rusia investesc resurse în tehnologii precum rachetele hipersonice.

    În ceea ce priveşte anul 2024, raportul IISS estimează că vom vedea o nouă creştere a cheltuielilor de apărare la nivel global.

    Thinktank-ul crede că lumea „a intrat într-o perioadă mai periculoasă în ultimele 12 luni”.