BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Recesiunea cuprinde încet şi sigur Europa: După ce economia Germaniei a călcat pedala de frână, urmează rândul Marii Britanii să se confrunte cu o încetinire a activităţii economice, iar investitorii nu sunt deloc mulţumiţi

    Marea Britanie se îndreaptă cu paşi rapizi către recesiune dacă Banca Angliei va majora rata dobânzii de referinţă cu 6%, potrivit ultimelor analize, iar investitorii nu sunt mulţumiţi. Recent, economia Germană a intrat oficial în recesiune după ce cele mai recente date au indicat o contracţie economică care s-a întins pe două trimestre consecutiv, scrie Bloomberg.

    PIB-ul s-ar putea contracta cu 0,3% în 2023 şi cu 1,4% în 2024 conform ultimelor prognoze care presupun că banca centrală va veni cu o nouă majorare a ratei de 1,5%, în ceea ce este catalogat drept cel mai agresiv ciclu de înăsprire a politicii monetare din ultimele patru decenii.

    Perspectivele economice ale Marii Britanii sunt din ce în ce mai sumbre, în contextul în care inflaţia continuă să rămâna ridicată, iar pe piaţa muncii sunt aşteptat turbulenţe, care alimentează zvonurile privind apariţia unei spirale inflaţioniste.

    Guvernatorul Bank of England , Andrew Bailey, a declarat că inflaţiei îi ia mai mult timp decât se aştepta să scadă.

    În ultimele săptămâni, investitorii s-au grăbit să parieze privind creşterea ratelor, anticipând aproape în totalitate o creştere până la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. În prezent, pieţele pariază pe o creştere a ratelor cu cel puţin un sfert de punct joi, la 5% până în august şi la aproape 6% până în februarie.

    Ratele la acest nivel ar trimite ratele la creditele ipotecare şi mai departe în teritoriul pe care BOE l-a identificat ca fiind periculos pentru gospodării, cu peste 1 milion de cereri de refinanţare a creditelor.

    Aceasta ar produce o contracţie severă a PIB-ului, dar una mai puţin dură decât cea suferită în timpul blocajelor pandemice sau în 2009, în urma crizei financiare mondiale. Totodată ar reprezenta o provocare pentru guvernul conservator al prim-ministrului Rishi Sunak, care se aşteaptă ca acesta să lupte la următoarele alegeri din 2024.

  • Deşi în recesiune economia Germaniei este văzută în continuare cu încredere de investitori. „Recesiunea, în general nu este considerată deosebit de alarmantă”

    Încrederea investitorilor în economia Germaniei s-a îmbunătăţit în mod neaşteptat, deşi nu semnalează o revenire prea rapidă din recesiune, scrie Bloomberg.

    Indicatorul aşteptărilor asupra economiei realizat de institutul ZEW a atins -8,5% în iunie faţă -10,7% în mai.

    „Experţii nu anticipează o îmbunătăţire a situaţiei economice în a doua jumătate a anului”, a declarat marţi, preşedintele ZEW, Achim Wambach. Chiar şi aşa, „recesiunea, în general nu este considerată deosebit de alarmantă”.

    Soarta celei mai mari economii a Europei este crucială pentru redresarea zonei euro, despre care datele de săptămâna trecută au arătat că a intrat într-o uşoară recesiune în timpul iernii. Prognozele sugerează o creştere lentă pentru Germania în trimestrele următoare, care este însă pusă în pericol de inflaţia ridicată şi creşterea ratelor dobânzilor.

    Înăsprirea monetară fără precedent din partea Băncii Centrale Europene încă afectează economia. Se preconizează că oficialii vor creşte costurile de împrumut cu încă 25 de puncte de bază în această săptămână, mutare care cel mai probabil nu va fi finalul politicii agresive dusă de BCE.

     

  • Cu bugetul şi PNRR-ul în aer, cu economia care se răceşte, dacă Ciolacu nu vine repede cu un plan concret de măsuri de stimulare pe termen scurt a businessului, ne vom trezi cu o recesiune economică extrem de complicată care va arunca în aer stabilitatea politică şi va duce România într-o criză economică şi politică anul viitor

    Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative care asigură guvernarea.

    Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative PNL-PSD care asigură guvernarea.

    Marcel Ciolacu a evitat să vina la Palatul Victoria când a început greva profesorilor pentru a nu deconta electoral acest protest fară precedent în ultimele două decenii, dar nu mai poate să fugă acum.

    El va prelua o situaţie extrem de tensionată a bugetului unde minusul la încasări începe să atârne greu şi economia, care dincolo de cifrele bune afisate pana acum, în spate dă semne de răcire.

    1. Consumul dă semne vizibile de scădere – în aprilie comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,2% faţă de luna martie, o cifră îngrijorătoare şi cu 1% faţă de aprilie 2022. Analiştii remarcă că acest rezultat din aprilie este cel mai prost din ultimii 3 ani şi nu anunţă lucruri deloc bune.

    https://www.zf.ro/zf-24/banca-transilvania-estimeaza-crestere-consumului-2-9-2023-4-8-2024-21926561

    2. Inflaţia de abia acum începe să muşte – deşi este în scădere de la 16% la 11%, inflaţia începe de abia acum să se simtă în achizitiile făcute de consumatori. Chiar dacă inflaţia va scădea la 7% la finalul anului, cât estimează BNR, această scădere nu cred că va impulsiona creştere consumului, ci dimpotrivă. Pe piaţă se manifestă fenomenul de shrinkflaţie, respectiv scăderea volumului de achiziţie pe fondul menţinerii preţurilor. Companiile reduc gramajul din produse că să nu mai crească preţurile, ceea ce în final se vede în volumul vândut.

    3. Industria – principala componentă din formarea PIB –  este pe minus şi sunt slabe şanse să intre pe plus în acest an dacă recesiunea în care a intrat Germania se va menţine iar economia europeană va începe să se răcească. Deja companiile din industrie care activează în România, în special multinaţionalele, resimt scăderea comenzilor din vest.

    4. Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată se reduc – Vânzările de electrocasnice, vânzările de mobilă, sunt în scădere iar acest lucru începe să se simtă. Multe companii şi mulţi producători din domeniu au crezut că această scădere care se manifestă de la începutul anului este temporară iar vânzările îşi vor reveni dupa Paşte, ceea ce nu se întâmplă. Consumatorii nu prea vor să aloce sume mari de bani, pentru că bugetele lor sunt deja strânse şi nu stiu cum vor evolua lucrurile în viitor, mai ales în privinţa veniturilor.

    5. Investiţiile în logistică încep să se mai tempereze – după creşterea susţinută din ultimii ani, investiţiile în logistică făcute pentru companiile din producţie şi pentru companiile din e-commerce au început să se mai reducă sau mai precis au intrat pe hold pentru că clienţii nu mai sunt aşa euforici.

    6. Creşterea e-commerce-ului scade – în pandemie e-commerce-ul a explodat, având rate de creştere de două cifre. A fost un an de vis pentru cei care operează în acest sector, atât reţele de e-commerce, cât şi clienţii lor. Odată cu apariţia inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare, vânzările din e-commerce s-au  mai temperat şi creşterea scade de la două cifre la o singură cifră, iar unii retaileri din eşalonul de mijloc şi din eşalonul de jos chiar au intrat pe minus.

    7. Construcţiile rezidenţiale şi tranzacţiile imobiliare scad – piaţa de construcţii rezidenţiale scade evident, numărul de proiecte noi se reduce din motive de autorizaţie dar şi de scădere a vânzărilor.  Un proiect imobiliar implică sume mari de bani şi un ciclu de fabricaţie şi vânzare de la minim 2 ani până la 4 ani. Pentru că vremurile sunt tulburi, pentru că dobânzile sunt mari, o parte dintre clienţi nu prea mai vor să se înhame la achiziţia unui apartament.

    8. Vânzările de credite imobiliare/ ipotecare şi de consum scad – inflaţia, dobânzile mari, scăderea puterii de cumpărare, neîncadrarea în criteriile de obţinere a unui credit ipotecar, au determinat o scădere vizibilă a vânzărilor de credite noi pe acest segment. Băncile vor să de credite, au lichiditate suficientă dar cerere a scăzut. Iar acest lucru afectează economia, mai mult decât ne dăm noi seama. Un nou apartament înseamnă pe lanţ vânzarea de materiale de construcţii, munca şi plata salariilor, vânzarea de electrocasnice şi mobilă, etc.  

    9. Agricultura – deşi 2023 pare să fie un an agricol mai bun decât 2022, mulţi fermieri, multe companii din domeniu sunt blocate cu stocurile de anul trecut pentru că nu şi-au vândut recolta la timp. Fie au aşteptat un preţ mai mare, fie nu au avut loc ţn Portul Constanţa de cereale ucrainene. Acum vine recolta pe 2023 care va fi mai mare, cu pretui mai mici. Multi fermieri au în spate credite bancare, au în spate imputuri achiziţionate anul trecut la preţuri mari, iar preţul cerealelor de anul acesta va fi mai mic decât costul lor de producţie. Guvernul se confruntă cu un scandal mare în agricultură din cauza situaţiei cerealelor ucrainene care au invadat Portul Constanţa şi au scos fermierii români din dane. România nu poate consuma toată recolta care se anunţă, iar întrebarea tuturor este unde îşi vor vinde marfa şi la ce preţ.

    10. Industria  IT – motorul creşterii economice în ultimii ani, în special în pandemie, începe să se răcească. Din America vine un vânt siberian în acest sector care începe să apară şi la noi. Angajările în IT s-au mai temperat pentru ca au scăzut comenzile din afară iar companiile nu mai aruncă cu bani în IT-işti. Această piaţă care a ajuns la 8,3% din PIB s-ar putea să nu mai poată să susţină creşterea economică, vânzările de apartamente noi, vânzările de maşini, vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată – laptopuri, calculatoare, televizoare. Deja sunt companii de la noi din IT, care acum un an nu ştiau cum să le mai intre în graţii IT-iştilor prin salarii în creştere , facilităţi de tot felul, iar acum încep să facă ajustări de personal.

    11. Salariile îşi vor încetini creşterea – în ultimul deceniu, creştere salariilor a susţinut consumul şi economia, dar acum acest motor începe  să se răcească. Companiile nu pot acoperi inflaţia, aşa că creşterile salariale se reduc vizibil. Deja sunt situaţii în care dacă îţi menţii jobul este cea mai bună variantă. De o majorare salarială ca să acopere inflaţia nici nu mai poate fi vorba. Aşa că bugetele famiilor devin din ce în ce mai strânse iar acest lucru se vede în piaţă.

    12. PNRR-ul este în aer – celebrul program de finanţare a economiei cu banii de la UE – 29 de miliarde de euro, este în aer, nimeni nu mai ştie stadiul condiţiilor de îndeplinit, toată lumea fuge de acest program. Cea mai bună dovada sunt discuţiile legate de rotativa guvernamentală unde Ministerul Fondurilor Europene, care gestionează acest proiect plus banii europeni, este pasat de la un partid la altul. PNL, PSD, UDMR se bat pe Ministerul Transporturilor şi pe Ministerul Dezvoltării, acolo unde sunt banii de la buget, acolo unde este hrana pentru gurile lacome ale clienţilor de partid. La Ministerul Fondurilor Europene se fac hârtii, se fac proiecte, dar banii sunt la alţii. România a atras până acum vreo 6 miliarde de euro, bani care stau degeaba, având în vedere că s-au absorbit numai 422 de milioane de euro.

    13. Bugetul este în aer – pentru că scăderea consumului este evidentă, statul a încasat mai puţini bani faţă de program, deficitul pe tot anul fiind estimat la 20 de miliarde de lei. Situaţia nu are cum să fie mai bună pentru ca economia este în pierdere de viteză, pentru că bugetele românilor sunt tot mai strânse, pentru că nu sunt absorbiţi banii din PNRR şi din fondurile europene, pentru că cei care asigură guvernarea sunt numai buni de dat din gură, liderul din acest domeniu fiind Marcel Ciolacu. Daca viitorul guvern Ciolacu va opera majorări de taxe şi impozite, acest lucru va accelera intrarea României in recesiune. De aceea, Marcel Ciolacu nu prea vrea să vină la Palatul Victoria, pentru ca va deconta politic tot ce va urma.

    Marcel Ciolacu moşteneşte o economie în pierdere de viteza, iar dacă nu vine repede cu câteva măsuri care să întoarcă acest trend, finalul de an va fi extrem de tensionat.

    Scăderea inflaţiei nu va ajuta guvernul, dobânzile nu vor scădea aşa de repede şi nu pot fi un imbold economic, iar tensiunile interne şi externe nu au cum să se calmeze. După profesori, urmează să iasă în stradă SANITAS-ul, se pregătesc cei din industria feroviară, iar nimeni din aparatul guvernamental nu prea are chef de muncă şi mai ales de decontat toate deciziile politice şi economice proaste.

    AUR este în creştere, iar dacă trendul actual se menţine, acest partid apărut de nicăieri care preia foarte multe nemulţumiri ale oamenilor, se va bate cu PSD la alegerile de anul viitor pentru poziţia numărul 1. PNL, sfâşiat intern de patru grupări care nu ştiu pentru ce se bat, se va chinui mult în alegeri şi va deveni o piatră de moară din punct de vedere politic.

    Aşa că lui Marcel Ciolacu îi revine misiunea să vină cu ceva concret pe masă din punct de vedere economic, care să mişte economia rapid. În caz contrar ne paşte recesiunea pe toţi şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere politic.

     

  • Locomotiva economică a Europei trage frâna: Activitatea industrială continuă să scadă din cauza unei cereri slabe şi adaugă şi mai multă presiune pe economia germană deja intrată în recesiune

    Comenzile din fabricile germane au scăzut în mod neaşteptat în aprilie, ceea ce a diminuat şi mai mult perspectivele celei mai mari economii europene, după ce în iarnă a suferit prima recesiune de la pandemie, scrie Bloomberg.

    Cererea a scăzut cu 0,4% faţă de luna precedentă, în timp ce economiştii chestionaţi de Bloomberg prognozaseră o creştere de 2,8%. Scăderea a fost produsă de diminuarea comenzilor pe scară largă – excluderea acestora ducând la o corecţie negativă de 1,4%.

    Industria prelucrătoare a fost o piedică pentru cea mai mare economie europeană, deoarece preţurile ridicate au afectat cererea, iar consumatorii au cheltuit mai mult pe servicii în urma pandemiei. PIB-ul a scăzut în cele şase luni până în martie, un regres pentru ţară chiar dacă a evitat cele mai sumbre scenarii invocate după invazia Rusiei în Ucraina.

    Fabricile s-au bazat pe un volum mare de muncă în aşteptare pentru a susţine producţia, în condiţiile în care comenzile noi sunt în scădere. Sondajele managerilor de achiziţii au arătat că situaţia din sector s-a deteriorat în luna mai, deoarece exporturile s-au prăbuşit.

    Politica monetară mai restrictivă pentru combaterea inflaţiei contribuie la slăbirea cererii. O mare parte din impactul creşterilor ratelor dobânzilor adoptate începând de anul trecut încă se manifestă, iar Banca Centrală Europeană intenţionează să majoreze în continuare costurile de împrumut pentru a ţine preţurile sub control.

     

  • Riscul recesiunii reapare: Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au început din nou să scadă. „Problemele de pe piaţa imobiliară vor continua să se accentueze”

    Piaţa imobiliară din Marea Britanie este din nou în scădere, economiştii prefigurând că acest trend va continua pe măsură ce creşterea ratelor reduce bugetele consumatorilor, scrie Bloomberg.

    Datele arată că preţurile locuinţelor au scăzut luna trecută, în timp ce aprobările pentru creditele ipotecare s-au diminuat semnificativ în aprilie. În acest timp, fostul secretar al Trezoreriei SUA, Larry Summers, a avertizat că Marea Britanie se îndreaptă spre recesiune.

    „Problemele de pe piaţa imobiliară vor continua să se accentueze”, a declarat Robert Gardner, economist şef la Nationwide Building Society, după ce compania a raportat o scădere cu 0,1% a valorii proprietăţilor în mai. Preţurile locuinţelor sunt acum cu 4% sub vârful de anul trecut.

    Totodată, Banca centrală a Angliei a arătat recent că băncile au autorizat 48.690 de împrumuturi pentru locuinţe în aprilie, cu 6% mai puţine decât în martie.

     

  • Marea Britanie luptă cu inflaţia până la sânge: Cancelarul britanic, Jeremy Hunt, e gată să accepte o recesiune dacă majorarea dobânzilor va reduce preţurile

    Jeremy Hunt este pregătit să accepte o recesiune dacă majorarea dobânzilor va contribui la reducerea inflaţiei, a semnalat cancelarul britanic, potrivit Politico.
     
    Într-un interviu acordat vineri postului Sky News, Hunt a insistat că „singura cale către o creştere sustenabilă” este reducerea costului bunurilor esenţiale.
     
    Întrebat dacă se simte confortabil cu noile creşteri ale ratei dobânzii, chiar dacă acestea riscă să împingă Marea Britanie în recesiune, Hunt a spus: „Da, pentru că, în cele din urmă, inflaţia este o sursă de instabilitate”.
     
    „Dacă vrem să avem prosperitate, să creştem economia, să reducem riscul de recesiune, trebuie să sprijinim Banca Angliei în deciziile dificile pe care le ia”, a adăugat Hunt.
     
    În cadrul politicii monetare din Marea Britanie, puterea de a creşte ratele dobânzilor aparţine băncii centrale independente. Ca parte a încercării sale de a combate inflaţia ridicată, banca a majorat rata de bază la cel mai înalt nivel de la mijlocul crizei financiare globale din 2008.
     
    În pofida faptului că a scăzut recent sub 10% pentru prima dată în ultimele luni, rata inflaţiei în Regatul Unit, care se ridică la 8,7%, rămâne în continuare deosebit de imprevizibilă. De asemenea, preţurile alimentelor în Marea Britanie continuă să crească în cel mai rapid ritm din ultimii aproape 45 de ani.
     
    Una dintre principalele promisiuni ale premierului britanic Rishi Sunak este de a înjumătăţi rata inflaţiei, care se situa la momentul declaraţiilor la 10,1%.
     
    Partidul Laburist din opoziţie a ripostat la declaraţiile lui Hunt privitoare la asumarea unei recesiuni.
     
    „Niciun guvern nu ar trebui să se mulţumească vreodată cu o recesiune”, a declarat pentru Sky News secretarul pentru comerţ, Nick Thomas-Symonds. „Constat că acest guvern nu are niciun plan credibil pentru a restabili creşterea economică a ţării”.

  • Motorul economic al Europei se prăbuşeşte si riscă un declin lung, lent şi dureros – cu consecinţe severe pentru întreaga Uniune Europeană

    Germania a fost motorul economic al Europei timp de decenii, conducând regiunea printr-o serie acerbă de crize istorice. Cu toate astea, rezistenţa colosului vestic se destramă, ameninţând bunăstarea întregului continent.

    Decenii întregi de politică energetică defectuoasă, eliminarea treptată a maşinilor cu motoare cu combustie şi o tranziţie lentă către noile tehnologii reprezintă cele mai grave ameninţări la adresa prosperităţii Germaniei de la reunificare. Din nefericire, spre deosebire de anii 1990, clasa politică nu are capacitatea de a aborda eficient problemele structurale care macină scheletul ţării, conform analiştilor Bloomberg.

    „Suntem naivi ca societate deoarece, în aparenţă, totul pare să fie în regulă”, a declarat Martin Brudermüller, directorul general al BASF SE, pentru Bloomberg. „Avem de-a face cu aceste probleme care se tot acumulează în Germania. Constat cu deznădejde că ne aşteaptă o perioadă de schimbări violente la care nu ştiu cum vom reacţiona. Mi-e teamă că nu toată lumea înţelege acest lucru”.

    În timp ce Berlinul a dat dovadă de eficienţă în încercarea de a depăşi crizele din trecut, perspectivele analiştilor din prezent nu sunt la fel de optimiste. Pe măsură ce riscul penuriei de energie se profila, coaliţia cancelarului Olaf Scholz era măcinată de dispute pe diferite teme, situaţie care a reliefat slăbiciunile de care guvernul ţării suferă.

    În pofida faptului că Scholz a declarat în ianuarie pentru Bloomberg că Germania va trece peste criza de energie din Rusia în acest an fără a intra în recesiune, datele publicate joi au arătat că, de fapt, economia s-a contractat din octombrie 2022.

    Potrivit eonomiştilor, creşterea economică a Germaniei va rămâne în urma Europei în anii următori, Fondul Monetar Internaţional estimând că Berlinul va fi economia cu cele mai slabe performanţe din G-7 în 2023. Cu toate acestea, Scholz a dat din nou dovadă de entuziasm.

    „Perspectivele economiei germane sunt foarte bune”, a declarat el reporterilor la Berlin după cele mai recente date economice. Prin deblocarea forţelor pieţei şi reducerea birocraţiei, „suntem gata să abordăm provocările cu care ne confruntăm”.

    Analiştii economici sunt de părere că ultimele cifre publicate ar putea să nu ilustreze o situaţie singulară, ci un semn al crizei care va urma.

    Germania se află în situaţia de a nu fi capabilă să satisfacă în permanenţă nevoile energetice ale bazei sale industriale, de a fi puternic dependentă de ingineria de modă veche şi îndelung îngreunată de lipsa de agilitate politică şi comercială în procesul de orientare către sectoarele cu creştere rapidă. Această serie de provocări structurale indică o trezire la realitate pentru o putere europeană care s-a obişnuit cu bunăstarea fără restricţii.

  • Îngenuncheaţi de povara imensă a inflaţiei, consumatorii germani au împins cea mai mare economie europeană în recesiune. Cât se va prelungi suferinţa?

    Scăderea consumului gospodă­riilor pe fondul erodării puterii de cumpărare, activitatea industrială slabă şi criza energetică au făcut ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să se contracte în primul trimestru al acestui an faţă de tri­mestrul anterior, intrând prin urmare în recesiune.

    PIB-ul a scăzut cu 0,3% în T1, după un declin de 0,5% în trimestrul patru al anului trecut.

    Prima estimare indicase o stag­nare a PIB-ului în T1, Germania ur­mând să evite o recesiune. În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 0,5%.

    „Sub povara imensă a inflaţiei, consumatorii germani au căzut în ge­nunchi, trăgând întreaga economie cu ei“, a declarat Andreas Scheuerle, analist la DekaBank, pentru Reuters.

    Consumul gospodăriilor a scăzut cu 1,2% trimestrial. Cheltuielile gu­ver­namentale s-au redus de aseme­nea semnificativ cu 4,9% trimestrial. Pe de altă parte, investiţiile au cres­cut în T1, după un semestru al doilea slab din 2022.

    Scumpirea masivă a energiei a apăsat de asemenea greu, potrivit lui Joerg Kraemer, economist-şef la Com­merzbank. În acelaşi timp, pro­duc­ţia industrială a suferit cel mai pro­nun­ţat declin pe 12 luni în martie.

    Recesiunea nu a putut fi evitată, iar întrebarea este acum dacă va exis­ta o redresare în S2. „Privind dincolo de primul trimestru, optimismul de la începutul anului pare să fi lăsat locul unui simţ sporit al realităţii“, arată Carsten Brzeski de la ING.

    O scădere a puterii de cumpă­rare, comenzile industriale subţiate, înăs­prirea agresivă a politicii mone­tare şi aşteptata încetinire a econo­miei americane, toate indică o activitate economică fragilă pe viitor. Toţi indicatorii cheie ai sectorului manufacturier sunt acum în scădere, potrivit lui Kraemer.

    Pentru economiştii de la Com­merz­bank, o recesiune în al doilea semes­tru pare acum mai probabilă decât revenirea pe care majoritatea cole­gilor lor continuă să o anticipeze, scrie Bloomberg.

    Inflaţia nu ajută. Aceasta depă­şeşte în continuare 7% şi nu este de aşteptat să se retragă rapid.

    Majoritatea analiştilor se aşteap­tă ca Germania să înregistreze o creş­tere firavă în acest an, însă mulţi se tem că cea mai mare economie va rămâne în impas pe o perioadă mai lungă, notează Financial Times.

    Germania este de aşteptat să fie cel mai slab performer din rândul mari­lor economii ale lumii în acest an, potrivit FMI, care anticipează un de­clin de 0,1% al PIB-ului german.

    Alţi economişti, însă, cred că un declin al inflaţiei şi accelerarea creşterii salariilor, combinate cu soliditatea pieţei muncii, vor susţine cheltuielile consumatorilor germani şi ajuta economia să crească în restul anului.

    Banca centrală germană se aşteaptă de asemenea ca economia să crească modest în T2, o revenire a industriei compensând stagnarea consumului gospodăriilor şi declinul construcţiilor, scrie Reuters.

    Cât priveşte zona euro ca întreg, amploarea revizuirii datelor privind PIB-ul german înseamnă că creşterea zonei euro va fi probabil revizuită în jos pe T1. Alte revizuiri în jos ar putea plasa regiunea într-o recesiune tehnică, avertizează economiştii Bloomberg Economics.

    Italia ar putea fi în pericol să intre la rândul său în recesiune după ce PIB-ul acesteia s-a contractat în T4, 2022.

    Cât priveşte Spania, electoratul ţării se confruntă cu o „criză ciudată“ manifestată printr-o rată ridicată a ocupării forţei de muncă şi preţuri în creştere, conform Financial Times.

     

  • O veste proastă pentru România: Motorul economiei europene intră în recesiune pentru prima oară de la pandemia de COVID

    Germania a intrat oficial în recesiune, pentru prima oară de la pandemia care a lovit lumea în urmă cu doi ani. Speranţele că locomotiva economică a Europei va putea evita încetinirea economică s-au stins, după ce războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la energia atât de necesară acesteia, scrie Bloomberg.

    Economia  s-a contractat cu 0,3% în ultimele trei luni, după o scădere de 0,5% în trimestrul patru din 2022, a anunţat joi biroul de statistică. Potrivit estimărilor anterioare, economia trebuia să se confrunte cu o stagnare şi nu cu o contractare.

    „Gospodăriile au început să cheltuie mai puţin pe alimente, pe îmbrăcăminte, pe încălţăminte sau mobilire. De asemenea s-au cumpărat mai puţine autoturisme, mai ales cele electrice, deoarece stimulentele au fost reduse”, concluzionează biroul de statistică.

    Rezultatul este un eşec pentru Germania, care deşi a scăpat de cele mai subre scenarii care pluteau deasupra economiei pe fondul invaziei Rusiei, a ajuns totuşi în cele din urmă la recesiunea pe care cancelarul Olaf Scholz o excludea în ianuarie.

    Slăbiciunea industriei îşi pune amprenta asupra perspectivelor de business. Un indicator al aşteptărilor realizat de institutul Ifo a scăzut în luna mai pentru prima dată în opt luni, în timp ce un sondaj realizat de grupul de lobby DIHK a indicat o creştere zero a PIB-ului pentru 2023.

    Un raport al Bundesbank din această săptămână a oferit un oarecare optimism – sugerând că economia ar putea creşte “uşor” în acest trimestru, pe măsură ce stocurile mari de comenzi, o atenuare a blocajelor de aprovizionare şi costurile mai mici ale energiei susţin producătorii.

    Dar cererea de bunuri se prăbuşeşte, deoarece consumatorii confruntaţi cu o inflaţie ridicată preferă să se răsfeţe cu petrecerea timpului liber şi călătoriile. Acest lucru face ca creşterea economică să fie din ce în ce mai inegală – o tendinţă despre care unii analişti spun că nu este sustenabilă.

  • Cu economia in recesiune şi consumul anemic, banca centrală a Ungariei a dat startul reducerilor de dobânzi în UE. În Polonia, unde anul acesta vor fi alegeri parlamentare, discuţiile despre ieftinirea creditului se încing

    Ungaria este prima ţară din UE unde banca centrală reduce dobânzile după ce explozia inflaţiei a aruncat regiunea şi Europa întreagă într-o criză a costului vieţii şi a forţat scumpirea creditării până la cote nemaivăzute de decenii. Tot această instituţie a fost şi prima care a pornit ciclul de majorări în 2021.

    Este un pas deciziv spre normalizarea unei politici monetare în care dobânda de referinţă a fost dusă la cel mai ridicat nivel din Uniune în efortul de a stopa cele mai puternice creşteri de preţuri. Decizia nu a fost uşoară deoarece banca naţională a Ungariei, ca toate celelalte bănci centrale din Uniune, trebuie să cântă­reas­că bine ce sacrifică, avansul economic sau puterea de cumpărare a populaţiei.

    Însă ea a fost conformă aştep­tă­rilor, urmând unor paşi pre­gătitori, semn că fur­tuna de incertitudini se domoleşte, şi a fost lua­tă într-un con­text favorabil. Creş­te­ri­le de dobânzi sunt principalul instru­ment de frânare a inflaţiei, dar ele în­seamnă şi scumpirea creditului, un efect secundar fiind frânarea creşterii economice.

    Economia maghiară este în re­cesiune tehnică, iar consumul slăbeşte. Pentru reducerea dobânzilor presiuni mari face guvernul premierului Viktor Orban. În Polonia, despre ieftinirea creditului în viitorul apropiat vorbesc oficiali de rang înalt din gu­vern, care se pregăteşte de alegeri. Spre exem­plu, ministrul dezvoltării Waldemar Buda a menţionat chiar două reduceri de dobânzi a­nul acesta, el fiind încrezător că inflaţia va co­borî sub 10% şi se va apropia de 8% la începutul anului viitor.

    Însă o parte din cei care de­cid dobânzile la banca centrală sunt mai prudenţi. Joanna Tyrowicz, membru independent al consiliului de politică monetară, a declarat, ca reacţie la comentariile lui Buda, că ea nu va vota pentru aceste micşorări de dobânzi. În Ungaria, banca centrală este condusă de un fost ministru şi fost aliat al guvernului Orban devenit între timp un critic înverşunat al politicilor acestuia.

    În Polonia, preşedintele băncii centrale este un prieten al omului care conduce din um­bră ţara, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie. Economia po­loneză este cea mai mare din regiune, diver­sifi­cată şi rezistentă la crize. Cea maghiară este mai instabilă. Inflaţia, ajutată de deprecierea forin­tului şi de importuri, s-a dus rapid la cel mai ridicat nivel din UE. Rezultatul este că şi banca centrală s-a dus cu dobânzile la cele mai ridicate cote din Uniune. Acum economia are nevoie urgentă de fonduri europene, blocate pentru că guvernul Orban încalcă principiile statului de drept. Deficitul bugetar a intrat în atenţia inves­titorilor în condiţiile în care serviciul datoriei a crescut la echivalentul a 4% din PIB-ul ţării anul acesta, scrie Financial Times.

    Pe de altă parte, balanţa comercială se îm­bunătăţeşte de câteva luni, dar din motive cu conotaţii negative: din cauza inflaţiei şi dobân­zilor uriaşe a scăzut cererea pentru importuri. Analiştii de la ING descriu cererea internă – con­sum şi investiţii – ca fiind „extrem de slabă“. Partea cu adevărat pozitivă este că sectoarele industriale orientate spre export evoluează bine, iar preţurile energiei s-au redus simţitor.

    În acest mediu, banca centrală a modificat ieri o serie de dobânzi introduse în octombrie pentru ajustarea fină a politicii monetare şi stabilizarea forintului pentru că dobânda de bază era deja la cote periculos de ridicate. Do­bânda pentru depozite overnight a fost dimi­nuată de la 18% la 17%. Dobânda de bază a fost menţinută la 13%, dar analiştii de la ING cred că instituţia va interveni şi asupra aces­teia, reducând-o, în decembrie.

    Un semn prevestitor va fi ajustarea cu o lună înainte a coridorului în care oscilează dobânda astfel încât acesta să fie simetric în jurul indicatorului. Astfel de acţiuni au şi rolul de a oferi un ghidaj pieţelor şi de a le semnaliza că banca centrală are situaţia sub control. În Polonia, ministrul Buda a adus vorba despre reducerea dobânzilor când a discutat despre creşterea alocaţiilor în cadrul programului Familie 500plus de la 500 de zloţi la 800 de zloţi (180 euro) pentru un copil din ianuarie 2024, când inflaţia ar trebui să ajungă la 8-8,5%, iar banca centrală va fi aplicat deja una sau două reduceri de dobânzi.

    El a apărat astfel programul, spunând că acesta va fi suplimentat când inflaţia va fi în curs de decelerare. Potrivit biroului central de statistică, inflaţia din Polonia s-a retras de la 16,1% în martie la 14,7% în aprilie. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat şi el recent că există şanse ca dobânzile să fie reduse între lunile septembrie şi decembrie. Preşedintele băncii centrale Adam Glapinski a precizat că „ar putea accepta“ opiniile anumitor membri ai consiliului monetar care cred că la sfârşitul anului sau în ultimul trimestru conjunctura va permite reducerea dobânzilor. Însă, a spus Glapinski, în prezent sunt premature astfel de discuţii. Banca centrală a majorat dobânda de bază între octombrie 2021 şi septembrie 2022, de la 0,1% la 6,75%.