BusinessMagazin

Tag: rate

  • Arbitrul celor mai dezvoltate naţiuni din întreaga lume anunţă un taifun economic: Economia globală va scădea pe fondul ratelor prea mari şi a inflaţiei care nu pare să dea înapoi. Vorbim de cel mai slab ritm de creştere economică de la criza din 2008 încoace

    Economia mondială este pe cale să sufere o contracţie, în condiţiile în care creşterile ratelor dobânzilor afectează activitatea economică, iar redresarea Chinei după pandemie pare să eşueze, scrie Bloomberg.

    Potrivit celor mai recente previziuni ale OCDE, creşterea economică se va diminua la 2,7% în 2024, după o expansiune deja „sub aşteptări” de 3% în acest an. Cu excepţia anului 2020, atunci când pandemia a lovit lumea, aceasta este cea mai slabă expansiune economică anuală de la criza mondială din 2008 şi până în prezent.

    „În timp ce inflaţia ridicată continuă să se dezlănţuie, economia mondială rămâne într-o poziţie dificilă. Ne confruntăm cu dubla provocare a inflaţiei şi a unei evoluţii economice sub aşteptări”, a declarat Clare Lomabrdelli, economistul-şef al OCDE.

    Organizaţia cu sediul la Paris a avertizat că prognoza pesimistă vine pe fondul multiplelor runde de înăsprire a politicii monetare, dar şi pe fondul inflaţiei care s-a dovedit a fi foarte persistentă şi care ar putea necesita o nouă majorare a ratelor dobânzii.

    După un început de an 2023 care a depăşit toate aşteptările, împins de la spate de scăderea preţurilor la energie şi redeschiderea Chinei, o temperare a creşterii economice globale este cel mai aşteptat şi prognozat scenario de către OCDE.

    „Impactul politicii monetare devine din ce în ce mai vizibil în economie, încrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor a scăzut, iar revenirea Chinei s-a estompat”, au declarat reprezentanţii instituţiei.

    Perspectivele sumbre îi vor pune la încercare pe bancherii centrali, deoarece efectul luptei lor împotriva inflaţiei de până acum continuă să se răsfrângă asupra economiei, iar politicienii se tem că activitatea economică este sufocată.

    Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a lansat a zecea majorare consecutive a ratei dobânzii, deşi a semnalat că s-ar putea să se fi atins vârful. Se aşteaptă ca Rezerva Federală să lanseze aceeaşi măsură miercuri.

    OCDE a avertizat împotriva unei relaxări, inflaţia continuând să persiste în multe ţări, chiar dacă indicatorii principali sunt în scădere.

    În ceea ce priveşte perspectivele regionale şi naţionale, OCDE şi-a redus previziunile de creştere pentru zona euro pentru acest an şi anul viitor, estimând o contracţie de 0,2% în Germania în 2023, ceea ce face ca aceasta să fie singura ţară din G-20, cu excepţia Argentinei, care va suferi o scădere. În timp ce expansiunea SUA va fi mai puternică decât se preconiza în iunie, aceasta va încetini la 1,3% în 2024, de la 2,2% în 2023.

    Prognozele privind încetinirea economică au fost deosebit de accentuate pentru China, unde se estimează că economia va creşte cu mai puţin de 5% anul viitor, în condiţiile în care cererea internă scăzută şi tensiunile structurale de pe pieţele imobiliare afectează creşterea. OCDE a declarat că marja de manevră pentru un sprijin politic eficient în China ar putea fi, de asemenea, mai limitată decât în trecut.

  • Rusia încă se luptă cu deprecierea monedei: Banca centrală a dictat o nouă majorare a dobânzilor. „Având în vedere hotărârea Băncii Rusiei de a nu înăspri controalele de capital, singurul mod în care poate oferi sprijin rublei este prin majorări ale ratelor”

    Banca centrală rusă majorează iar dobânzile după ce anterior nu a reuşit să prevină deprecierea rublei, scrie Bloomberg.

    Decidenţii de politică monetară au ridicat dobânda la 13% de la 12% în urma întâlnirii de vineri. Decizia a fost considerată o surpriză pentru majoritatea economiştilor care se aşteptau la o pauză.

    Banca centrală a declarat că „va lua în considerare necesitatea unor majorări suplimentare ale ratelor la viitoarele întâlniri”, potrivit comunicatului.

    „S-au cristalizat riscuri proinflaţioniste semnificative, şi anume creşterea cererii interne depăşind capacitatea de expansiune a producţiei şi deprecierea rublei în lunile de vară”. „Prin urmare, este necesară înăsprirea suplimentară a condiţiilor monetare pentru a limita deviaţia ascendentă a inflaţiei de la ţintă şi a reveni la 4% în 2024”.

    O nouă creştere a dobânzilor va fi costisitoare pentru economia care încă îşi revine după impunerea sancţiunilor occidentale, fiind alimentată preponderent de cheltuielile bugetare şi cele militare.

    Creşterea din august a triplat deja şansele de recesiune în următoarele şase luni la aproximativ 20%, potrivit Bloomberg Economics.

    „Având în vedere hotărârea Băncii Rusiei de a nu înăspri controalele de capital, singurul mod în care poate oferi sprijin rublei este prin majorări ale ratelor”, a declarat Tatiana Orlova de la Oxford Economics, care a prezis creşterea cu 100 de puncte de bază.

  • Euro e pe cale să înregistreze o serie record de pierderi de la înfiinţarea sa, deoarece BCE consideră că majorarea ratelor a ajuns la final

    Euro e pe cale să înregistreze cea mai lungă serie de pierderi de la înfiinţarea sa, pe fondul pariurilor că Banca Centrală Europeană a terminat de majorat ratele dobânzilor, raportează Bloomberg.

    Moneda a scăzut pentru a noua săptămână consecutivă, cea mai lungă serie de scăderi de când euro a fost creat, în urmă cu peste două decenii. Este în scădere cu 5,6% faţă de dolar, după ce a atins un maxim la mijlocul lunii iulie şi se tranzacţionează în prezent aproape de cele mai scăzute niveluri din martie.

    În ultimele două luni, comercianţii au renunţat la euro pe fondul pariurilor că BCE va avea dificultăţi în a înăspri şi mai mult politica monetară, pe fondul semnelor de înrăutăţire a economiei. Acest punct de vedere a fost din nou alimentat în această săptămână, când preşedintele Christine Lagarde a oferit o a zecea creştere şi a semnalat că a fost atins vârful ratelor.

    „BCE tocmai a oferit entuziaştilor dolarului un alt motiv pentru a începe să vândă euro”, a declarat Dipak Shah, şeful departamentului de tranzacţionare a opţiunilor FX G-10 la Nomura Holdings Inc. „Ne-am aşteptat ca euro să ia avânt, nu doar faţă de dolar, ci şi faţă de alte monede”.

    Fondurile speculative au devenit cele mai negative pentru euro de la începutul anului, iar analiştii şi-au revizuit în scădere previziunile de sfârşit de an pentru această monedă. Analiştii consideră că euro va încheia anul la 1,09 dolari, faţă de 1,12 dolari.

    Euro a scăzut cu 0,5% până acum în această săptămână, la 1,07 dolari.

  • Petrecerea s-a terminat: Dupa patru luni la rând în care una dintre cele mai efervescente pieţe imobiliare din Europa pare că ieşea la lumină din criza imobiliară, optimismul s-a prăbuşit. Creştea ratelor riscă să arunce din nou în haos real-estate-ul

    Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare bancă din Suedia, perspectivele pentru piaţa imobiliară rezidenţială au rămas pozitive pentru patru luni la rând. Cu toate acestea, ratele care sunt deja setate să crească din nou riscă să şteargă optimismul, iar analiştii imobiliari prognozează deja noi prăbuşiri ale preţurilor, scrie Bloomberg.

    Semne că piaţa a început să se stabilizeze după criza imobiliară se văd şi în datele recente ale grupului imobiliar Svensk Maklarstatistik şi în cele ale creditorului de stat SBAB.

     Dar, în condiţiile în care piaţa este în prezent în scădere cu aproximativ 10% faţă de vârful atins în 2022, tot mai multe voci din domeniul imobiliar cred că preţurile urmează să scadă în general cu 15% până la 20%

    Indicatorul SEB privind preţurile locuinţelor a scăzut cu 9 unităţi, ajungând la 6 în septembrie, potrivit datelor publicate luni. Măsura reprezintă diferenţa dintre proporţia persoanelor care cred în creşterea preţurilor faţă de cele care se aşteaptă la o scădere. Media istorică este de 32.

    Scăderea lunară a indicelui SEB(unul dintre cei mai importanţi creditori din ţară) a fost determinată atât de faptul că mai mulţi respondenţi se aşteaptă la o scădere a preţurilor, în raport cu cei ce prevăd o creştere.

    De asemenea, a crescut ponderea celor indecişi sau care se aşteaptă ca preţurile să rămână neschimbate. Aşteptările privind ratele din sondaj au rămas în mare parte neschimbate în septembrie, rămânând foarte aproape de 4%, potrivit SEB.

  • Furtuna nu a trecut: Cel mai important organism de supraveghere financiară din lume avertizează că era provocărilor şi şocurilor economice nu s-a terminat. Ratele în creştere şi prăbuşirea sectorului imobiliar sunt printre principalele dezastre care ar putea să-şi facă simţită prezenţa

    Cel mai puternic organism de supraveghere financiară din lume a avertizat asupra unor „provocări şi şocuri suplimentare” în lunile următoare, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor subminează redresarea economică şi ameninţă sectoare cheie, inclusiv cel imobiliar, scrie Financial Times.

    În informarea periodică adresată liderilor G20 înainte de summitul de săptămâna aceasta de la New Delhi, Klaas Knot, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, cu sediul la Basel, a declarat:

    „Redresarea economică mondială îşi pierde din avânt, iar efectele creşterii ratelor dobânzilor în marile economii se fac simţite din ce în ce mai mult. Cu siguranţă că vor apărea şi alte şocuri cu care se va confrunta sistemul financiar global, atât în lunile următoarea cât şi în anii următori”.

    Pieţele financiare au fost relativ stabile în ultimele luni, un răgaz binevenit după o serie de crize din acest an, care au avut drept victime creditori americani de talie medie, precum Silicon Valley Bank şi Signature, şi au dus la dispariţia Credit Suisse din Europa, care a fost absorbită de rivalul său elveţian UBS.

    Dar Knot a declarat că riscurile din sistemul financiar sunt încă evidente, chiar dacă contagiunea provocată de evenimentele din februarie şi martie a fost limitată.

    El a subliniat că sectorul imobiliar este un domeniu pe care autorităţile ar trebui să îl „monitorizeze îndeaproape” pentru a vedea dacă există semne de stres, având în vedere vulnerabilitatea acestuia la creşterile de rate, şi a îndemnat „furnizorii de servicii financiare din aceste sectoare să îşi gestioneze riscurile în mod corespunzător”.

    Ratele mai mari ale dobânzilor au nevoie de timp pentru a se transmite pe deplin în economia reală, deoarece unii debitori au credite cu rată fixă stabilite înainte ca băncile centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei, să înceapă să înăsprească politica monetară pentru a combate inflaţia în creştere.

    Knot a declarat că potenţialul de a se produce noi tensiuni pe piaţă a subliniat necesitatea de a pune în aplicare „pe deplin şi în mod consecvent” normele globale privind capitalul bancar convenite de autorităţile de reglementare în 2017 şi care urmează să intre în vigoare până în 2023.

    De asemenea, el a subliniat necesitatea unei reglementări mai stricte a instituţiilor financiare nebancare – care cuprind totul, de la credite private la fonduri speculative şi asiguratori – şi a afirmat că este „esenţială” punerea în aplicare a reformelor convenite pentru a aborda riscurile de pe aceste pieţe.

    Regiunile au acţionat cu viteze diferite în ceea ce priveşte măsurile de reglementare a IFNB, inclusiv dispoziţiile referitoare la fondurile de piaţă monetară, fondurile deschise, marjele, efectul de levier şi lichiditatea pieţei de obligaţiuni.

    SUA au anunţat în iulie că nu vor pune în aplicare regimul de capital bancar până la jumătatea anului 2025, cu aproximativ şase luni mai târziu decât UE şi Regatul Unit, care la rândul lor anunţaseră deja întârzieri, pentru a acorda băncilor mai mult timp pentru a se adapta la noul regim.

    Chiar dacă pachetul a fost descris pe scară largă ca fiind „finalul jocului” pentru reglementarea postcriză financiară mondială, factorii de decizie iau deja în considerare un alt set de îmbunătăţiri pentru a aborda unele dintre vulnerabilităţile care au fost expuse în acest an.

    FT a relatat că aceste măsuri includ înăsprirea regulilor privind capitalul şi lichiditatea şi obligarea SUA să aplice măsuri convenite la nivel mondial pentru o gamă mai largă de bănci.

     

  • Impozite locale 2023. La sfârşitul acestei luni este termenul limită pentru plata celei de-a doua rate a impozitelor locale

    La sfârşitul acestei luni, mai exact în data de 30 septembrie 2023, este termenul limită pentru celei de-a doua rate a impozitelor locale pentru cei care erau proprietarii unei case, unui teren sau a unei maşini la sfârşitul anului trecut.

    Conform Codului Fiscal în vigoare la această dată, impozitul local se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

    Pentru plata cu anticipaţie a impozitelor locale pentru maşini, terenuri şi clădiri şi taxa pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%.

     

  • Veşti proaste pentru toţi europenii care au credite la bancă

    Există o posibilitate crescută ca ratele dobânzilor să fi atins un nivel maxim în Europa, dar pentru consumatorii, companiile şi guvernele care au făcut împrumuturi masive în perioada în care costurile de împrumut erau foarte scăzute, problemele continuă să se ţină lanţ.

    Potrivit Bloomberg, până la sfârşitul acestui deceniu, europenii care au apelat la diverse împrumuturi vor continua să fie presaţi de povara ratelor în urma creşterilor dobânzilor aplicate de bănci. Deşi ajustarea este dureroasă în multe locuri, inclusiv în SUA, şocul este deosebit de puternic în Europa, unde ratele dobânzilor au fost sub zero timp de opt ani. 

    Mulţi debitori au amânat refinanţarea în speranţa că ratele vor scădea din nou. Dar, având în vedere că economiile au avut în mare parte performanţe care au depăşit estimările analiştilor, acest lucru pare din ce în ce mai puţin probabil.

    Investitorii preconizează că anii următori vor fi marcaţi de neplăţi şi reduceri de cheltuieli, pe măsură ce o parte mai mare din veniturile companiilor, gospodăriilor şi statelor va fi destinată finanţării datoriilor. 

    Un indicator clar al apropierii acestei schimbări majore este diferenţa dintre ceea ce plătesc în prezent guvernele şi companiile la nivel mondial ca dobândă şi suma pe care ar plăti-o dacă s-ar refinanţa la nivelurile actuale. 

    Cu excepţia câtorva luni din perioada crizei financiare mondiale, acest indicator a fost întotdeauna sub zero. În prezent, acesta se situează în jurul unui nivel record de 1,5 puncte procentuale.

    „Dacă mulţi dintre noi am fost de părere că anii 2010 au reprezentat noua normalitate în care ratele au continuat să scadă şi în care cu toţii am putut acela cu uşurinţă la refinanţări, mediul actual a reuşit să răstoarne convingerile tuturor”, a declarat Mark Bathgate, un fost investitor la Goldman Sachs Inc. şi BlueBay Asset Management, care acum conduce propria firmă de consultanţă. „Problemele legate de creditele europene ar putea deveni cu mult mai grave decât în SUA”. 

    Pentru companiile de pe bătrânul continent, multe dintre acestea împrumutându-se masiv în timpul pandemiei, marele zid al refinanţării va începe în 2025 şi va atinge un vârf în 2026. Firmele cu randament ridicat din Europa au datorii de peste 430 de miliarde de dolari scadente în a doua jumătate a deceniului, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cercetătorii Băncii Angliei estimează că societăţile cu grad ridicat de îndatorare reprezintă aproximativ 60% din datoriile corporative din Regatul Unit, dar numai 5% din numerar. Acest aspect naşte o probabiliate foarte ridicată ca  firmele din UK să reducă investiţiile sau locurile de muncă pentru a se menţine pe linia de plutire.

    Companiile ar putea fi nevoite să înceapă să strângă fonduri pentru refinanţare cu până la un an înainte ca datoria să ajungă la scadenţă, în cazul în care trebuie să găsească noi creditori, potrivit lui Jochen Schönfelder, partener senior la Boston Consulting Group din Köln. Conform declaraţiilor lui Schönfelder, mai multe firme din Germania şi-au redus costurile, unele dintre ele apelând la fonduri private de îndatorare în condiţiile în care au nevoie rapid de bani. 

    „Mulţi analişti se aşteaptă ca unele dintre cele mai importante sectoare din Germania, cum ar fi construcţiile şi furnizorii de automobile, să sufere o scădere abruptă”, a declarat Schönfelder. „Marea întrebare este dacă problema în cauză se va răsfrânge şi asupra echipamentelor de uzină, maşinilor, furnizorilor de echipamente şi, de asemenea, cum va fi afectat consumul privat”.

    Consumatorii vor simţi impactul fenomenului mai ales prin creşterea costurilor ipotecare. Rata efectivă a dobânzii la creditele imobiliare în curs de rambursare în Marea Britanie era sub 3% la sfârşitul lunii iunie, potrivit Băncii Angliei, comparativ cu aproximativ 6,7% pentru un produs nou mediu fix pe doi ani, potrivit datelor Moneyfacts. Suedia ar putea servi drept barometru al suferinţelor care se preconizează pentru alte ţări din Europa. 

    Costurile de împrumut ca proporţie din veniturile deţinătorilor suedezi de credite ipotecare s-a dublat în ultima perioadă, ajungând la 10% în 2022, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit Finansinspektionen. Acest lucru a dus la prăbuşirea preţurilor proprietăţilor, declanşând o serie de insolvenţe şi cereri de ştergere a datoriilor în rândul constructorilor.

    Un alt potenţial punct de presiune pentru continent este faptul că economiile de la periferie, cum ar fi Italia şi Portugalia, au o proporţie mai mare de credite ipotecare restante cu rată variabilă. Acest lucru „rămâne unul dintre principalele riscuri pentru o aterizare dură a politicii monetare, unde cele mai slabe economii suferă cel mai mult”, au scris analiştii de la Bank of America, inclusiv Claudio Irigoyen, într-o notă recentă adresată clienţilor.

  • Cum a reuşit creşterea ratelor să dea peste cap viaţa chiriaşilor din întreaga Europă

    Marianne şi partenerul ei deţineau apartamentul din Paris de şapte ani, când au decis să cumpere unul mai mare după naşterea celui de-al doilea copil. După îndelungi căutări, cuplul a descoperit apartamentul perfect la un preţ care se încadra în bugetul lor. Cu toate acestea, după negocierile purtate cu creditorii, cei doi au ales să se îndrepte din nou către piaţa chiriilor. Motivul? Costul crescut al creditelor.

    Financial Times prezintă pe scurt povestea celor doi tineri care, descurajaţi de costurile din ce în ce mai mari ale creditelor, au ales să-şi modifice substanţial traiectoria, departe de alternativa unui împrumut bancar. „Împrumutul de 800.000 de euro ne-ar costa 500.000 de euro [în dobânzi], faţă de 50.000 de euro pentru 500.000 de euro în 2019″, a declarat Marianne, care a cerut să nu i se folosească numele complet. „Pur şi simplu nu are sens. Va trebui să apelăm din nou la o chirie”.

    La fel ca familia lui Marianne, mulţi europeni sunt forţaţi să-şi ducă viaţa în chirii, deoarece costurile ridicate ale împrumuturilor, cerinţele de venit şi necesitatea unor depozite mari fac ca achiziţionarea de locuinţe să devină irealizabilă. Cu toate acestea, cei care fug de creditele bancare către chirii se alătură unei pieţe deja încinse.

    Chiriile în oraşe europene precum Londra, Paris şi Berlin sunt la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată; chiriaşii simt presiunea costurilor din insulele greceşti şi până în Tallinn. Pe măsură ce tot mai mulţi cumpărători din clasa de mijloc sunt forţaţi să rămână în locuinţe închiriate, această presiune suplimentară pe piaţă a crescut costurile pentru chiriaşii cu venituri mai mici din locaţiile menţionate.

    Unii dintre cei care îşi caută o locuinţă au recurs la soluţii care variază, locuitul în dube devenind din ce în ce mai la modă printre cetăţenii bătrânului continent. Cu toate acestea, există puţine soluţii; supraaglomerarea se agravează, iar lipsa de locuinţe ţine milioane de tineri acasă cu părinţii lor, ceea ce le modelează viaţa până la vârsta de a fi părinţi şi dincolo de aceasta.

    Creşterea preţurilor în Londra a determinat-o pe Emily, o artistă vizuală în vârstă de 29 de ani, să doarmă pe canapeaua surorii sale în fiecare săptămână, de luni până joi. La sfârşit de săptămână, ea doarme într-o cameră care este închiriată altcuiva în timpul săptămânii.

    „Nu pot justifica să plătesc peste 1.000 de lire sterline [pe lună] pentru o cameră”, a spus ea. „Plăteşti doar ca să exişti şi nici măcar nu plăteşti ca să te poţi bucura pe deplin de ceea ce are de oferit oraşul, pentru că încerci doar să îţi păstrezi un acoperiş deasupra capului”.

    Paul Tostevin, şeful departamentului de cercetare la nivel mondial al agenţiei imobiliare Savills, a declarat: „Chiriile cresc în întreaga Europă în faţa unei oferte limitate şi a unei cereri puternice din partea chiriaşilor din ţară, a chiriaşilor internaţionali care se mută pentru muncă şi studii şi a potenţialilor cumpărători care s-au orientat către piaţa chiriilor pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor.”

    În timp ce chiriile medii din unele ţări europene au scăzut în ultimii ani, costul locuinţelor din centrele de ocupare a forţei de muncă şi din zonele turistice continuă să atingă noi maxime. Dar lipsa de locuinţe face ca aceste zone să nu poată satisface cererea; la capătul lor, acest lucru reprezintă faptul că numărul persoanelor fără adăpost este în creştere.

    „Dacă ar trebui să dau o explicaţie într-un singur cuvânt, aceasta ar fi: oferta”, a declarat Boris Cournède, şeful interimar al departamentului de economie publică al OCDE. Yolande Barnes, profesor la Institutul Bartlett Real Estate de la University College din Londra, a declarat: „Aceste oraşe sunt victimele propriului lor succes”.

    Sarah Coupechoux, şefa pentru Europa a fundaţiei Abbé Pierre, o organizaţie caritabilă pentru locuinţe, a declarat că lipsa de locuinţe la preţuri accesibile a declanşat un proces de „selecţie naturală” a chiriaşilor care îi afectează în mod deosebit pe tinerii europeni.

    „Persoanele care nu sunt bine pregătite din punct de vedere financiar se luptă pentru a avea acces la locuinţe de bună calitate”, a spus ea. „Printre aceştia se numără şi tinerii care au mai multe şanse să aibă un loc de muncă precar, fără un venit stabil, mai ales dacă şi studiază.” 

    Creşterea chiriilor înseamnă că spaţiile accesibile pentru tineri sunt în scădere. Cei cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani sunt mai predispuşi să locuiască în locuinţe supraaglomerate, definite ca locuinţe care nu au suficiente camere pentru a găzdui în mod rezonabil toţi membrii gospodăriei.

  • Băncile turceşti se prăbuşesc după decizia băncii centrale de a reduce un instrument de depunere menit să susţină valuta. Indicele Borsa Istanbul Banks a scăzut cu 5,4%, în timp ce lira a scăzut cu 0.2% în raport cu dolarul

    Creditorii turci s-au prăbuşit luni în tranzacţiile de la Istanbul, după ce banca centrală a luat prima măsură în scopul reducerii unui instrument de depunere instituit la sfârşitul anului 2021 pentru a susţine moneda. Obligaţiunile s-au redresat, potrivit Bloomberg.

    Indicele Borsa Istanbul Banks, care urmăreşte acţiunile creditorilor din Turcia cotaţi la bursă, şi-a extins declinul după scăderea de vineri, scăzând luni cu până la 5,4%. Akbank TAS a avut un declin de până la 6,7%, în timp ce Yapi Kredi Bankasi AS a înregistrat un declin de până la 5,5%, iar Turkiye Is Bankasi AS a scăzut cu 4,8%.

    Lira a scăzut cu 0,2%, până la 27,1676 unităţi pentru un dolar, la ora locală 10:32 a.m. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani ale Turciei a scăzut cu 88 de puncte de bază, la 21,17%, cea mai mare scădere din luna mai.

    Printr-un regulament introdus în weekend, banca centrală urmăreşte să reducă dependenţa turcilor de conturile de depozit legate de valută şi să oblige băncile care nu reuşesc să atingă obiectivele specifice de conversie în conturi obişnuite în lire să cumpere obligaţiuni guvernamentale suplimentare.

    Autoritatea monetară a majorat, de asemenea, ratele rezervelor minime obligatorii pentru depozitele valutare pe termen scurt, ceea ce va obliga băncile să stocheze mai multe valute străine la autoritatea de reglementare.

    Se aşteaptă ca această decizie să „crească substanţial ratele depozitelor în lire turceşti, făcându-le mai atractive, în timp ce ratele depozitelor în lire protejate în valută ar putea scădea brusc, reducând atractivitatea acestui sistem”, a scris Oyak Securities, cu sediul la Istanbul. „Impactul asupra cererii de valută străină depinde de ratele de depozit în lire. Este probabil ca ratele dobânzilor la credite să crească în mod considerabil”.

  • Citatul săptămânii. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ce observ eu, inclusiv în zona euro, este că trebuie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine sub rata dobânzii

    Ce observ eu, inclusiv în zona euro, este că trebuie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine
    sub rata dobânzii. Vom începe să coborâm dobânzile în măsura în care vedem că inflaţia vine în mod clar în jos, sub dobânda de politică monetară. Anul acesta este exclus.