BusinessMagazin

Tag: Raed Arafat

  • Falsul Raed Arafat de pe Facebook şi luptele politice din jurul legii sănătăţii

    Politizarea a fost cu atât mai grosieră cu cât Raed Arafat însuşi a făcut apel la susţinătorii săi să nu transforme simpatia pentru el într-o luptă contra Cotrocenilor, după ce campania organizată miercuri de Antena 1 pe Facebook “contra desfiinţării SMURD” a degenerat, nestingherită, într-un cor de înjurături, ameninţări cu moartea la adresa preşedintelui Băsescu şi îndemnuri la “o nouă revoluţie” care să-l doboare de la putere pe acesta.

    Organizatorii au reuşit să strângă, în prima fază, peste 100.000 de “like”-uri speriindu-i pe naivi că trebuie să strângă numărul respectiv de “like”-uri de miercuri până joi, 12 ianuarie la ora 12, pentru că Parlamentul ar urma să dezbată şi să aprobe joi legea nouă a sănătăţii. “Cu 100000 putem încerca să influenţăm votul care se va da mâine în Parlament asupra legii care dă liber la privatizarea serviciilor de urgenţă”, scria miercuri în prezentarea campaniei. Promisiunea era că organizatorii vor merge cu “like”-urile la Parlament şi vor împiedica presupusa desfiinţare a SMURD, cu argumentul că în România o iniţiativă legislativă are nevoie de 100.000 de susţinători. Abia în cursul după-amiezii de joi, organizatorii au schimbat textul iniţial de prezentare a campaniei, lucru neremarcat însă de nimeni.

    A apărut chiar un fals Raed Arafat, care a fost luat în serios şi ridicat în slăvi de fanii inocenţi, în ciuda faptului că a postat pe contul său de Facebook sondaje vizibil în băşcălie, gen “vreţi să rămână SMURDU în România?”, mesaje absurde ca “Mâine voi decide împreună cu colegii mei viitorul sistemului medical din România” ori “Lumea îmi spune de ce nu candidez la preşedinţie?”. Falsul Raed Arafat a continuat să strângă admiratori şi mesaje de susţinere inclusiv după ce Antena 1 şi însuşi Raed Arafat cel real au atras atenţia că fostul şef al SMURD nu a avut şi nu are un cont pe Facebook.

    Focul luptei mediatice cu Arafat ca pretext a contribuit doar minor la clarificarea unor aspecte ale viitoarei legi în raport cu textul susţinut de comisia prezidenţială (de pildă, şeful CNAS, Lucian Duţă, a promis că nu va deschide pentru operatorii privaţi decât 10% din piaţa serviciilor de urgenţă şi că va apărea şi un studiu de impact al aplicării legii). Dar a ocultat atât dezbaterea serioasă a legii, cât şi luptele politice reale din jurul ei.

    Fruntaşii UDMR au dezavuat faptul că UNPR, micul aliat de strânsură al PDL, a fost cât pe ce să câştige teren şi în Sănătate, prin Tudor Ciuhodaru (ex-PSD, ex-UNPR, ex-PC), propulsat de Cotroceni peste capul ministrului Ladislau Ritli să “facă ordine” în sistemul sanitar. Demiterea lui Ciuhodaru de către Ritli, după doar două zile de “făcut ordine”, a marcat deci o victorie de imagine a UDMR, deşi Ciuhodaru nu i-a supărat cu declaraţiile sale lăudăroase numai pe politicienii din partidul maghiarilor.

    Nemulţumirile udemeriştilor sunt însă mult mai adânci, ţinând de legea sănătăţii însăşi, pe care ei sunt cei care au reuşit s-o întoarcă din drumul asumării răspunderii de către Guvern şi s-o restituie dezbaterii publice. Iar legea sănătăţii se adaugă la celelalte iniţiative prezidenţiale pe care UDMR le-a respins cu succes, demolând discret, dar eficient agenda PDL, partidul cu care sunt aliaţi la guvernare – modificarea Constituţiei în 2012, reorganizarea teritorială şi votul prin corespondenţă.

  • Organizatorii protestului contra desfiinţării SMURD, amendaţi cu până la 10.000 de lei

    în timpul acţiunii de protest “contra desfiinţării SMURD” nu au fost înregistrate incidente. Un singur bărbat a fost ridicat de jandarmi şi dus la secţia 17 de poliţie după ce a încercat să forţeze intrarea la Palatul Cotroceni. El nu făcea parte din grupul de protestatari.

    Oamenii au venit la Cotroceni, în marş din Piaţa Universităţii, unde s-au adunat în jurul orei 18.00, pentru a-l susţine pe Raed Arafat. Oamenii au scandat lozinci împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi împotriva guvernanţilor. Protestul nu a fost autorizat.

    Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Georgian Enache, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX că iniţiatorii protestului, care au antecedente în organizarea de astfel de manifestări publice fără autorizaţie, vor fi identificaţi pe baza imaginilor video şi sancţionaţi conform legii pentru organizarea protestului.

    Mitinguri pentru susţinerea lui Raed Arafat au avut loc vineri seară şi în Braşov, Timişoara şi Sibiu.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Vaporul şi elicopterul. Morala conflictului dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat

    31 decembrie 2005. România se pregătea pentru trecerea în noul an, reporterii făceau tradiţionalele corespondenţe fie din pieţele din Capitală unde bucureştenii urmau să petreacă, fie din staţiunile de la munte sau din marile oraşe. La palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu semna în dimineaţa aceleiaşi zile decretul privind conferirea Ordinului naţional “Pentru Merit” în grad de Ofiţer doctorului Raed Arafat, medic coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SMURD Târgu Mureş. La cumpăna dintre ani, în Piaţa Universităţii, Arafat apărea la dreapta preşedintelui, care decora atunci un medic devotat care a salvat oameni.

    Au trecut şase ani, iar în seara zilei de luni, 9 ianuarie, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite: “fiind fonduri de buget de stat – e singurul loc unde era limitare în vechea lege – asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie”.

    De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţine că nu numai statul trebuie să fie în sistemul de urgenţă: “Iar eu îi spun că toată Europa demonstrează că sistemele mixte sunt optime, alte state au privatizat sistemul de urgenţă complet. Noi avem un sistem care are o bază extrem de bună, a fost bine creat, de aceea aşezarea pe el a unor elemente de sector privat este foarte bună. Asta trebuie să înţeleagă Arafat”.

    Disputa apare în contextul în care proiectul reformei în sănătate a fost lansat în dezbatere publică în perioada sărbătorilor de iarnă, moment când puţini s-au preocupat de găsirea plusurilor şi minusurilor din viitoarea lege. Principalele modificări se referă la faptul că pacienţii vor fi nevoiţi să-şi aleagă un asigurător de sănătate cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare apărute în sistem. Apoi, spitalele de stat se vor putea privatiza, dacă Ministerul Sănătăţii sau consiliile locale vor dori acest lucru, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va continua să existe, însă va împărţi banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate noilor asigurători.

    Pentru fiecare pacient, asigurătorul va primi o sumă de bani din care va deconta serviciile incluse într-un pachet de bază, însă lista serviciilor din pachetul de bază nu a fost finalizată, iar discuţiile pe seama ei lipsesc de asemenea. Nu a pomenit nimeni nici de deficienţele colectării banilor de către Fisc sau de lipsa de transparenţă a transferului de bani pe axa Fisc-CNAS-Ministerul Sănătăţii.

  • Chemare la miting în Capitală, pentru susţinerea lui Raed Arafat

    În mesajul de susţinere a lui Raed Arafat de pe Facebook se arată: “Mureşenii arată că le pasă. Este timpul ca şi bucureştenii să facă acelaşi lucru.”

    Bucureştenii sunt chemaţi să vină sâmbătă, la ora 14.00, în Piaţa Universităţii, în semn de solidaritate cu Raed Arafat. La aceeaşi oră sunt chemaţi oameni solidari cu Raed Arafat şi la Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, Craiova, Galaţi, Timişoara, Sibiu, Bacău şi Oradea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raed Arafat demisionează de la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu

    Raed Arafat a anunţat o conferinţă de presă la ora 14.30. Decizia de a demisiona vine în urma disputelor lui Raed Arafat cu preşedintele Traian Băsescu şi cu oficiali din Ministerul Sănătăţii pe tema Legii reformei în sănătate. Doctorul Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii în 23 august 2007, printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. În cadrul ministerului, Raed Arafat s-a ocupat de medicina de urgenţă. Raed Arafat este şi coordonator al Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Raed Arafat, de profesie medic specialist de Anestezie Terapie Intensivă, a înfiinţat şi coordonat SMURD în 1990, lucrând mai întâi ca voluntar, pe o perioadă de opt ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raed Arafat, despre noua lege: Misiunea salvării de vieţi, înlocuită de competiţia comercială

    Subsecretarul de stat Raed Arafat şi Comisia de Urgenţă a Ministerului Sănătăţii au analizat, la sfârşitul săptămânii, timp de 12 ore, noul proiect al Legii sănătăţii supus dezbaterii publice până în 28 ianuarie. La finalul dezbaterii a fost redactat un document cu punctul de vedere al Comisiei privind sistemul de urgenţă. Raed Arafat a precizat că una dintre concluziile specialiştilor vizează faptul că sistemul integrat de urgenţă va fi distrus prin proiectul noii Legi a sănătăţii, din care dispar noţiunile de public şi privat, conceptul de lucru în cazurile foarte grave fiind “competiţia comercială”, adică bătălia pentru bani, în locul misiunii de până acum, cea de salvare de vieţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen si SMURD au lansat un card de debit prin care sustin financiar activitatea Fundatiei SMURD

    Cei ce folosesc cardul co-brand in magazinele partenere
    Raiffeisen Bank, in programul Multishop, beneficiaza de reduceri de
    preturi. Utilizarea acestui card va aduce in conturile Fundatiei
    pentru SMURD 0,5% din valoarea fiecarei tranzactii efectuate cu
    cardul la comercianti sau pe internet si 50% din taxa anuala de
    administrare a acestui card.

    Cardul de debit este disponibil in toate unitatile Raiffeisen Bank
    din tara, iar pentru a intra in posesia lui, clientii trebuie sa
    vina intr-o agentie a bancii cu cartea de identitate si sa
    completeze o cerere. Dupa cel mult doua zile isi vor putea ridica
    cardul din aceeasi agentie.

    “Ne vom stradui ca acest card sa insemne o contributie importanta
    la dezvoltarea si sprijinirea activitatii SMURD in Romania”, a spus
    Vladimir Kalinov, vicepresedinte al diviziei de retail a Raiffeisen
    Bank.

    “Ne bucuram ca impreuna cu Raiffeisen Bank putem pune la dispozitia
    oamenilor o modalitate simpla, care nu implica niciun efort, de
    sprijinire a SMURD. Aceasta fundatie si-a castigat respectul
    romanilor prin actiunile sale zilnice curajoase, in situatii
    critice”, a adaugat spus Denisa Mateescu, general manager pentru
    Romania si Regiunea Balcanilor, MasterCard Europe.

    Raiffeisen Bank a lansat in luna mai platforma de dezbateri
    raiffeisencomunitati.ro, care are in fiecare luna un
    invitat special. In luna iunie, invitatul este dr. Raed Arafat,
    presedintele Fundatiei pentru SMURD, subsecretar de stat in
    Ministerul Sanatatii.

    “In fiecare an, cu ajutorul populatiei, reusim sa demaram noi
    proiecte de sustinere a activitatii SMURD. Credem in aceasta
    initiativa, realizata in parteneriat cu Raiffeisen Bank si
    consideram ca vom reusi sa atingem scopul final al activitatii
    noastre: salvarea unui numar cat mai mare de vieti omenesti”, a
    declarat dr. Raed Arafat.

    Fundatia pentru SMURD este o organizatie non-guvernamentala,
    infiintata in anul 2006, ca persoana juridica privata, non-profit,
    care sustine activitatea Serviciului Mobil de Urgenta, Reanimare si
    Descarcerare (SMURD) si dezvoltarea asistentei medicale de
    urgenta.

    Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem dupa valoarea
    activelor, are in prezent peste 1,3 milioane de utilizatori de
    carduri de debit si aproximativ 300 de mii de utilizatori de
    carduri de credit. Reteaua teritoriala cuprinde 540 de agentii care
    deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000
    de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.