BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • NATO susţine consolidarea sistemului militar al Moldovei

    “Am luat decizii importante pentru susţinerea ţărilor partenere”, a afirmat Stoltenberg după reuniune.

    “Am susţinut cu toţii un plan pentru crearea unei capacităţi de apărare pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze instituţiile de securitate şi sistemul de apărare”, a precizat secretarul general NATO.

    “De asemenea, sperăm să finalizăm cât mai rapid un plan pentru oferirea de susţinere Irakului”, a subliniat secretarul general NATO.

    Miniştrii Apărării ai ţărilor membre NATO au aprobat, miercuri, suplimentarea personalului forţei de reacţie rapidă şi componenţa centrelor de comandă care vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia şi în ţările baltice, a declarat Jens Stoltenberg. “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a precizat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • Dorin Chirtoacă recunoaşte “prăbuşirea dramatică a PLDM şi PDM” mai ales la Chişinău

    “Sunt recunoscător locuitorilor municipiului Chişinău pentru acest rezultat, este absolut îmbucurător mai ales că vom avea o majoritate democratică în Consiliul municipal, ceea ce ne va uşura munca faţă de ultimii şase ani”, a declarat Chirtoacă pentru Radio Chişinău.

    Potrivit datelor anunţate după numărarea a 99 la sută din voturi, Dorin Chirtoacă (Partidul Liberal) conducea cu 37,53 la sută, urmat de Zinaida Greceanîi (PSRM), cu 35,75 la sută. Cei doi vor intra în cel de-al doilea tur de scrutin pentru primăria capitalei.

    În cadrul Consiliului Municipal Chişinău, socialiştii au obţinut 31,93 la sută, PL – 29,42 la sută, PPEM al lui Iurie Leancă – 11,58 la sută, Partidul Nostru al lui Renato Usatîi – 6,36 la sută, PCRM – 5,13 la sută, PLDM – 3,52 la sută şi PDM – 2,68 la sută. Dacă raportul procentual nu se va schimba esenţial, PSRM va deţine 19 mandate, cu unul mai mult decât Partidul Liberal. PPEM va avea şase mandate, iar Partidul Nostru şi PCRM câte trei. Din consiliu vor mai face parte câte un consilier din partea PLDM şi PDM.

    “Am reuşit să obţinem votul de protest care mergea în favoarea stângii, în favoarea socialiştilor şi care a făcut ravagii la nivelul republicii. Înseamnă că de aici, de la Chişinău, vom construi în următorii patru ani nu doar pentru Chişinău, ci şi pentru toată R.Moldova, cu adevărat vectorul european”, a afirmat el.

    “Rezultatele pe ţară erau previzibile, era ştiut că vom avea un vot de protest faţă de actuala guvernare. De altfel, am asistat la prăbuşirea dramatică a PLDM şi PDM mai ales în Chişinău. Era ştiut acest lucru încă după alegerile parlamentare. Cel mai mare pericol ar fi fost dacă toată republica ar fi fost roşie şi am fi ajuns într-un impas care ar fi putut fi corectat abia după zece ani. Aşa cum a fost în 2001-2009”, a declarat Chirtoacă.

  • Tiraspolul acuză Kievul şi Chişinăul că desfăşoară un război hibrid împotriva sa: “Ştim bine că Rusia nu ne va abandona”

    Transnistria speră că Rusia o va proteja, în cazul în care Ucraina va decide să o invadeze, a declarat Ştanski. “Locuitorii din Transnistria ştiu bine că Rusia nu îi va abandona”, a adăugat ea.

    Potrivit oficialului transnistrean, Ucraina şi Republica Moldova desfăşoară un război hibrid împotriva acestei regiuni. Deşi nu există o ameninţare militară directă, atât Kievul, cât şi Chişinăul au început o blocadă economică, un război al informaţiilor şi folosesc diferite metode de izolare, a adăugat ea.

    În această situaţie, susţine Ştanski, “speranţa transnistrenilor este în Rusia”, adăugând că Tiraspolul este recunoscător sprijinului politic şi asistenţei economice oferite de Rusia. Fără ajutorul Rusiei, regiunea ar fi afectată de o criză socio-economică gravă, a adăugat ea.

    Tiraspolul şi Moscova au denunţat în mai multe rânduri “blocada economică” impusă de Republica Moldova şi Ucraina regiunii separatiste după ce Kievul a decis consolidarea măsurilor de securitate şi control la frontiera cu Republica Moldova în regiunea transnistreană.

  • Rusia reia importurile de fructe din Moldova

    Potrivit unui comunicat al ANSA, “în urma vizitei inspectorilor Rosselhoznadzor, în perioada 29 mai-1 iunie, sub garanţiile oferite de ANSA, au fost reluate exporturile de fructe către Federaţia Rusă, începând cu data de 12 iunie”.

    Deocamdată au fost reluate exporturile de mere, pere, gutui, caise, cireşe, vişine, nectarine, prune şi porumbele. ANSA continuă dialogul cu organismul rus pentru protecţia consumatorilor Rosselhoznadzor, pentru extinderea numărului de companii care ar putea exporta fructe pe piaţa Federaţiei Ruse.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează “arma comercială”, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu Uniunea Europeană.

  • Premierul moldovean va fi audiat de Procuratură într-un dosar privind falsificarea actelor de studii

    Ministerul Afacerilor Interne a confirmat că a terminat ancheta şi a transmis Procuraturii Generale materialele privind audierea mai multor persoane, expertiza grafică şi tehnică a documentelor de studii, documentele de studii în original şi alte probe administrate pe tema dosarului de investigare a falsificării actelor de studii pe numele lui Chiril Gaburici.

    Ministrul de Interne, Oleg Bălan, a refuzat să confirme sau să infirme informaţiile apărute pe portalul deschide.md, potrivit cărora în urma expertizei efectuate de poliţie s-a stabilit că diploma lui Chiril Gaburici ar fi falsă. Portalul, care susţine că a intrat în posesia unor documente din dosar, afirmă că semnătura directorului liceului unde ar fi învăţat premierul este falsifică, la fel ca şi ştampila instituţiei.

    Informaţia a apărut pe site-ul deschide.md după ce sâmbătă seara premierul a postat pe o reţea de socializare o solicitare adresată preşedintelui ţării, Parlamentului şi deputaţilor în care cere ca într-o lună să fie demisă conducerea Procuraturii Generale, a Băncii Naţionale şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Chiril Gaburici ameninţa că în caz contrar îşi va da demisia.

  • Mitinguri în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, cu o săptămână înaintea alegerilor locale

    Activistul Andrei Donica de la Lista Poporului a protestat pe acoperişul unei clădiri, în timp ce manifestanţii Platformei Da i-au huiduit în piaţă pe primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă şi pe liderul liberal Mihai Ghimpu. În replică, liberalii i-au acuzat pe manifestanţi că fac jocul cuiva.

    Cele trei evenimente de duminică au început practic simultan. Liberalii au adus zece autobuze încă de dimineaţă, pe care scria “miliardul furat” şi au amenajat o scenă în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În acelaşi timp, cei de la Platforma Da au instalat o altă scenă faţă în faţă cu aceasta, în apropiere de Arcul de Triumf. Aşa că, supăraţi că sunt nevoiţi să se înghesuie în parc, protestatarii au intrat peste liberali.

    Manifestanţii de la Platforma Da l-au acuzat pe Mihai Ghimpu că s-ar fi întâlnit cu Vlad Plahotniuc pentru a le împiedica manifestaţia. “Plahotniuc şi-a scos ultimul as din mânecă, iar acesta este Mihai Ghimpu”, au afirmat ei.

    În acelaşi timp, un alt partid, Lista Poporului, organiza un protest faţă de liberali pe acoperişul unei clădiri de lângă Piaţa Marii Adunări Naţionale. După mai multe ore de scandări şi huduieli, protestatarii de la Platforma Da au mărşăluit până la Centrul Naţional Anticorupţie.

    Republica Moldova va organiza alegeri locale la 14 iunie.

  • Un post al armatei ruse susţine că România analizează posibilitatea unei intervenţii în Transnistria

    “Atacarea nerecunoscutei republici transnistrene este serios discutată în România”, susţine analistul Ernest Vardanian într-o declaraţie făcută pentru Zvezda TV, un post de televiziune aparţinând Ministerului rus al Apărării.

    “În conducerea României există două opinii privind posibilitatea unei intervenţii în R.Moldova şi în Transnistria”, crede Vardanean, un analist moldovean de origine armeană. “Premierul Ponta este nerăbădător să găsească o provocare care să îi permită să trimită trupe în R.Moldova. Preşedintele Klaus Iohannis este mai moderat, deoarece Angela Merkel l-a convins personal să nu facă nimic încă. Cuvântul-cheie este «încă»”, adaugă analistul.

    Vardanean sugerează că România şi Occidentul nu exclud un scenariu militar în Transnistria, care însă nu ar îngrijora Rusia, dat fiind că Moscova nu s-ar implica într-un conflict în Republica Moldova.

    Scenariul prezentat de Zvezda TV nu a rămas fără ecou la Tiraspol. Expertul militar Viktor Kravţov a atras atenţia, potrivit site-ului Tiras.ru, că regimul separatist condus de Evgheni Şevciuc este capabil să mobilizeze 50.000 de militari rezervişti în doar câteva zile, pentru a face faţă unui conflict cu Ucraina sau cu armata Republicii Moldova. Situaţia s-ar schimba în cazul unui conflict cu România, stat membru NATO, adaugă Kravţov, subliniind însă că, într-o astfel de situaţie, se poate miza pe susţinerea militară a Rusiei.

    Informaţiile vehiculate de postul Zvezda TV, aparţinând Ministerului rus al Apărării, nu au fost confirmate din nicio altă sursă.

  • Premierul Moldovei: Opţiunea noastră europeană nu este împotriva Rusiei

    “Alegerea vectorului european nu este o alegere contra Rusiei. Spaţiile economice sunt compatibile, iar colaborarea în acest sens este benefică pentru ambele state”, a declarat Gaburici.

    El i-a mulţumit omologului său rus pentru “paşii făcuţi pentru reluarea exporturilor de produse agricole pentru unele companii din Republica Moldova”.

    Guvernul nu a oferit detalii, dar, în cursul săptămânii, agenţiile de presă ruse au citat oficiali din cadrul Rospotrebnadzor care au afirmat că Moscova ar putea relua importul de conserve de legume şi fructe de la câteva companii moldoveneşti după aproape un an de suspendare.

    La rândul său, Medvedev a transmis disponibilitatea ţării sale de a continua redeschiderea pieţei ruse pentru produsele moldoveneşti. “Dialogul dintre ţările noastre trebuie să continue într-o manieră constructivă”, a declarat premierul rus, potrivit PRO TV Chişinău.

    Cei doi oficiali au convenit, de asemenea, asupra reluării activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică. “Aceasta este cea mai potrivită platformă pentru abordarea constructivă şi pragmatică a tuturor subiectelor de pe agenda bilaterală”, a declarat Gaburici.

    Alte subiecte au vizat aspectele colaborării în domeniul energetic şi social.

  • Premierul Moldovei: Opţiunea noastră europeană nu este împotriva Rusiei

    “Alegerea vectorului european nu este o alegere contra Rusiei. Spaţiile economice sunt compatibile, iar colaborarea în acest sens este benefică pentru ambele state”, a declarat Gaburici.

    El i-a mulţumit omologului său rus pentru “paşii făcuţi pentru reluarea exporturilor de produse agricole pentru unele companii din Republica Moldova”.

    Guvernul nu a oferit detalii, dar, în cursul săptămânii, agenţiile de presă ruse au citat oficiali din cadrul Rospotrebnadzor care au afirmat că Moscova ar putea relua importul de conserve de legume şi fructe de la câteva companii moldoveneşti după aproape un an de suspendare.

    La rândul său, Medvedev a transmis disponibilitatea ţării sale de a continua redeschiderea pieţei ruse pentru produsele moldoveneşti. “Dialogul dintre ţările noastre trebuie să continue într-o manieră constructivă”, a declarat premierul rus, potrivit PRO TV Chişinău.

    Cei doi oficiali au convenit, de asemenea, asupra reluării activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică. “Aceasta este cea mai potrivită platformă pentru abordarea constructivă şi pragmatică a tuturor subiectelor de pe agenda bilaterală”, a declarat Gaburici.

    Alte subiecte au vizat aspectele colaborării în domeniul energetic şi social.

  • Tiraspolul a iniţiat un dosar penal şi invită mai mulţi oficiali moldoveni la audieri

    Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Comitetului de Anchetă de la Tiraspol, “prin refuzul Chişinăului de prelungire a licenţei unor agenţi economici de pe teritoriul Transnistriei s-a încălcat, în mod intenţionat, dreptul acestora, acţiune ce va provoca daune materiale majore”.

    Astfel, mai multe persoane cu funcţii de răspundere de la Chişinău sunt invitate la Tiraspol pentru audieri. În comunicat nu este specificat însă numele persoanelor sau instituţiile vizate.

    Potrivit Unimedia, la începutul acestei săptămâni, presa din stânga Nistrului a scris că autorităţile de la Chişinău au înaintat cerinţe suplimentare pentru prelungirea licenţei de import de materii prime şi pentru cea de producere de băuturi alcoolice, pentru întreprinderea S.A “Buchetul Moldovei”, din regiunea transnistreană.

    Informaţia despre refuzul Camerei de Licenţiere din Moldova a fost confirmată de reprezentanţii companiei SA “Buchetul Moldovei”. Însă aceşia au refuzat să comenteze situaţia şi spun că speră să încheie totuşi acordurile de reînnoire a licenţelor.

    SA “Buchetul Moldovei” este a doua cea mai mare companie producătoare de alcool din Transnistria, specializată în producţia de vinuri aromate de înaltă calitate. Produsele sunt exportate în Rusia, Ucraina, Belarus, Statele Unite ale Americii, Israel şi statele baltice.