BusinessMagazin

Tag: proprietari

  • „Averea“ retailerilor din comerţul modern. Care sunt cei mai mari proprietari imobiliari: marile lanţuri de hiper şi supermarketuri au magazine şi depozite evaluate la 21 mld. lei

    Activele imobiliare totale ale jucătorilor din comerţul mo­dern s-au apropiat anul trecut de 21,5 mld. lei (4,7 mld. euro) după un avans de 20% com­pa­rativ cu 2016, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.
     
    În cazul retailerilor valoarea activelor imo­bi­liare include de regulă reţeaua de magazine, de­pozitele şi terenurile pe care companiile vor dezvolta ulterior hiper sau supermarketuri.
     
    „Printre cei mai mari proprietari de spaţii imobiliare din România se numără şi lanţurile de magazine din comerţul modern, chiar dacă activitatea de bază a acestora este alta, res­pec­tiv retailul“, spune Florian Gheorghe, ma­na­gerul departamentului de cercetare al com­paniei de cercetare imobiliară al Activ Pro­perty Services.
     
    Jucătorii din comerţul modern, unele dintre cele mai mari businessuri locale, au peste 2.500 de magazine sub mai multe forma­te, cu afaceri de circa 11 mld. euro anul trecut. Anual se deschid 250-300 de unităţi noi, în spe­cial pe format mic, supermarketuri şi magazine de proximitate. Magazinele sunt deservite de 90 de hectare de depozite logistice.
     
    Cel mai valoros portofoliu imobiliar din re­tail, cu o pondere de circa un sfert în total, este cel al lanţului de hipermarketuri Kauf­land. Nemţii sunt de altfel şi liderul pieţei de comerţ după valoarea cifrei de afaceri anuale.
     
    Valoarea portofoliilor diferă puternic de la un retailer la altul deoarece şi strategiile de dezvoltare diferă. Astfel, jucători precum Kaufland preferă să meargă pe terenuri proprii şi cu magazine deţinute în proprietate. Aceeaşi este şi situaţia depozitelor. Există şi retaileri care preferă chiria.
     

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.

  • Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman fac o nouă tranzacţia COLOSALĂ de 150 de milioane de euro

    Proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat de Forte Partners, este evaluat la peste 150 de milioane de euro.
     
    Fraţii Pavăl nu se află la prima negociere pe piaţa imobiliară, ei purtând discuţii cu mai multe companii. Cel mai aproape au fost să preia birourile israelienilor de la AFI, însă deal-ul a picat pe final din cauza unor neînţelegeri.
     

  • Legea tocmai a fost PUBLICATĂ. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • Legea tocmai a fost PUBLICATĂ. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • Businessul din lapte cu caimac – VIDEO

    „Lăptăria cu caimac a apărut ca un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, descrie Mădălina Cocan motivele pentru care ea şi soţul său, Adrian Cocan, au lansat businessul Lăptăria cu caimac. Acesta este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac.
    Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.
    Lăptăria cu caimac este de fapt primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat, în urmă cu un sfert de secol, de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
    Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, prin sprijin pentru investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii.
    La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri. 
    Clienţii cărora se adresează proprietarii Lăptăriei cu caimac sunt consumatorii de produse premium, naturale. „Produsele noastre vizează publicul larg, dar în principal familiile tinere cu copii, care îşi doresc o alimentaţie corectă, echilibrată, şi care investesc timp şi atenţie în alegerile alimentare pe care le fac”, spune antreprenoarea.
    Mădălina Cocan este de părere că pentru a miza pe antreprenoriat este nevoie de curaj şi de o echipă competentă; crede, de asemenea, că pentru a avea succes este nevoie de şcoală, educaţie şi multă muncă. Cea mai mare provocare în domeniul în care activează este, din punctul ei de vedere, „să aduci un produs care să fie 100% autentic, să îşi păstreze gustul original şi, în acelaşi timp, nici să nu expire în câteva zile, într-o piaţă în care produsele expiră într-o perioadă de o lună sau mai mult”.
    Pe viitor, planurile antreprenorilor vizează consolidarea echipei, extinderea cu până la şase linii de producţie funcţionale până la finalul anului 2018, dar şi lansarea unor produse noi, ca iaurtul şi mai multe tipuri de caş. Aceştia nu vor să se rezume doar la distribuţia în lanţurile de retail, ci să se extindă şi pe alte segmente ale pieţei. „În viitor intenţionăm să abordăm şi segmentul HoReCa, dar şi magazine specializate: brutăriile, cofetăriile, gelateriile şi patiseriile de top”, spune Mădălina Cocan.
    În prezent, potrivit Ziarului Financiar, piaţa lactatelor este estimată la un miliard de euro anual, fiind dominată de companii cu acţionariat străin care şi-au consolidat poziţia pe piaţă, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. În ultimii ani, tot mai multe branduri româneşti de lactate au fost preluate de giganţi internaţionali, ca Lactalis, care a preluat mărcile La Dorna, Albalact şi Covalact.

  • Studiu: Din ce în ce mai mulţi proprietari de clădiri aleg externalizarea administrării acestora

    CBRE a analizat evoluţia segmentului serviciilor de administrare a proprietăţilor, în ultimii ani, în România, iar conform analizei tendinţa este de creştere a procentului de externalizare pe acest segment, arată un comunicat al companiei.

    Specialiştii spun că orientarea spre externalizare se simte şi pe piaţa clădirilor de birouri, unde s-a remarcat o evoluţie ascendentă în ultimii trei ani.

    „În timp ce 24% dintre proiectele de clădiri de birouri livrate în anul 2015 apelau la externalizarea serviciilor de administrare a proprietăţilor, 57% adoptau acest mod de lucru în 2016. Anul 2017 a marcat un nou salt: aproape 80% din spaţiile de birouri beneficiau de serviciile companiilor specializate în domeniu”, se arată în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a pierdut într-un secol peste 10% din suprafaţa cu păduri: cine erau marii proprietari atunci şi cine controlează acum „aurul verde“

    Faţă de acum 100 de ani, su­prafaţa pădurilor din Ro­mâ­nia a scăzut cu peste 10%, arată datele oficiale consul­tate de Ziarul Financiar.
     
    Astfel, potrivit Anuarului Statistic din 1922, primul document de acest tip de la Marea Unire, suprafeţele culti­va­te cu păduri erau de 7,3 milioane de hec­tare.
     
    În 2016 însă, suprafaţa pă­du­rilor era de 6,4 milioane de hec­tare, potrivit celor mai re­cente informaţii publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică.
     
    Aproape jumătate din suprafaţa pădurilor de acum 100 de ani se afla în proprietare particulară (49%), restul fiind împărţită între instituţii publice, comune şi stat.
     
    Azi, Romsilva, companie de stat, administrează 3,14 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 48% din totalul fondului forestier al ţării.
     
    De altfel, cei mai mari 15 proprietari de păduri din România deţin împreună peste 3,35 milioane de hectare de păduri, ceea ce reprezintă 51% din totalul fondului forestier al României, potrivit unei analize a ZF realizate pe baza datelor transmise de Ministerul Apelor şi Pădurilor, date aferente anului 2017.
     

  • Cine sunt noii proprietari ai brandurilor de lacuri şi vopsele Savana şi AplaLux

    Alături de Paul Singer, din acţionariatul Akzo Nobel, fac parte BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, Norges Bank – parte din Banca Centrală a Norvegiei, şi băncile americane Goldman Sachs şi JP Morgan, potrivit informaţiilor de pe site-ul bursei de la Amsterdam, unde este listată compania. Akzo Nobel are o capitalizare de 19 miliarde de euro.

    Astăzi a fost tranzacţia prin care Akzo Nobel, prezent cu activităţi de distribuţie pe piaţa din România, a cumpărat producătorul Fabryo Corporation de la fondul de investiţii suedez Oresa Ventures. Akzo Nobel nu avea producţie în România, iar cifra de afaceri din vânzarea de vopsele din import a fost anul trecut de 10 mil. euro.
    Fabryo produce vopsele sub brandurile Savana şi AplaLux şi are cinci linii de producţie în total – polistiren extrudat, tencuieli decorative, mortare şi adezivi, vopsele pe bază de apă şi vopsele pe bază de solvent. Prin această tranzacţie, Akzo Nobel devine proprietar peste toate activele Fabryo.

    „Tranzacţia include două facilităţi de producţie şi şase centre de distribuţie pentru vopsele decorative, adezivi şi mortare, inclusiv una dintre cele mai mari fabrici de vopsele decorative din regiune, cu posibilităţi de expansiune. Businessul (Fabryo – n. red.) a generat venituri de aproximativ 45 de milioane de euro în 2017”, se arată în comunicatul transmis de Akzo Nobel.

    Businessul Fabryo, operat prin intermediul societăţii Fabryo-Atlas Corporation, deţine o platformă de producţie de vopsele, mortare şi adezivi în Popeşti-Leordeni şi o alta de produse termoizolatoare în Tunari, judeţul Ilfov.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.