BusinessMagazin

Tag: promovare

  • Oraşul din România, renovat, care acum rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta

    Cu sute de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene în ultimii ani.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, sute de mii de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de o bună parte dintre aceştia. În 2016, numărul lor a fost şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci.

    Doar investiţiile în turism se ridicau, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro în 2015, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

    Sursa foto 

  • Schimbări în conducerea Stefanini EMEA

    Anca Fotache s-a alăturat echipei Stefanini România, companie braziliană cu peste 30 de ani de experienţă în furnizarea de servicii IT la nivel mondial, în urmă cu mai bine de 4 ani, întâi pe poziţia de Service Desk Manager, apoi pe cea de Senior Operations Delivery Manager. În urmă cu 7 luni, Anca a fost promovată într-o poziţie regională, cea de ITO Delivery Director pentru Stefanini EMEA.

    Din această funcţie, Anca va fi responsabilă de livrarea serviciilor de suport IT – service desk şi infrastructură – în Europa, prin centrele de servicii ale companiei din România, Polonia, Belgia şi Republica Moldova. Anca este absolventă a Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti şi este pasionată de lectură.

    Andreea Stănescu va părăsi de la 1 octombrie compania pentru a se dedica altor proiecte, atât în sfera personală, cât şi în cea profesională.


     

  • Guvernul a instituit o schemă de ajutor de minimis pentru promovarea vinurilor în străinătate

    „La propunerea Ministerului Agriculturii, a fost instituită o schemă de ajutor de minimis pentru măsura de promovare a vinurilor din ţări terţe. (…) Este vorba despre acordarea unui sprijin financiar din fonduri naţionale de până la 30% şi astfel sprijinul total acordat pentru promovarea de vinuri româneşti pe pieţele terţe creşte la 80%. 50% sunt bani europeni, 30% din fonduri naţionale. Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, această constribuţie a statului, este de 1,5 milioane de euro, respectiv 7 milioane de lei, şi se asigură în limita creditelor de angajament aprobate în anul 2018 Ministerului Agriculturii”, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul şedinţei Executivului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora sunt scutiţi de plata rovinietei, după intrarea în vigoare a noii legislaţii

    Dacă în urmă cu câţiva ani persoanele cu dizabilităţi beneficiau de scutirea plăţii rovinietei doar dacă autovehiculele lor erau adaptate handicapului pe care îl aveau, în prezenta lege se arată că atât ei cât şi însoţitorii sau asistenţii lor sunt scutiţi de plata rovinietei.

    „Persoanele cu handicap, precum şi însoţitorii sau, după caz, asistenţii personali ai acestora, deţinători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale”, scrie în Legea nr. 448/2006.

    De asemenea, normele de aplicare a legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap spun că persoanele cu dizabilităţi sau cele care le însoţesc pot solicita o rovinietă gratuită prin depunerea unei cereri şi copii după documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, actul de identitate şi certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a maşinii. 

    De asemenea, însoţitorii acestora trebuie să depună şi un document din care să rezulte că acesta este însoţitor, asistent personal sau că asigură transportul persoanei cu dizabilităţi.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • James Simmons, managing director Unilever. „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher”

    „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher». Cred că trebuie să ai acest spirit de şmecher în business”, a spus James Simmons, managing director în cadrul Unilever South Central Europe, în cadrul conferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie 2018”.

    Aceasta a fost una dintre caracteristicile pe care spune că le-a observat în mediul de business din România directorul britanic care reprezintă compania cu afaceri pe piaţa locală de circa 897 de milioane de lei (194 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
    James Simmons a preluat poziţia de managing director în cadrul Unilever South Central Europe la data de 1 septembrie 2017, după ce a condus timp de trei ani businessul Unilever din zona Caraibelor, o regiune ce cuprinde 20 de pieţe, precum Haiti şi Cuba.

    „Am venit aici de un an, dar deja mă simt ca acasă. Cred că este o diferenţă foarte mare între modul în care este percepută România în Europa de Vest şi realitatea de aici. Cred că unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le facem ar fi să promovăm România mai bine”, spune el.

    Simmons este atras de România şi de potenţialul pe care consideră că îl au ţara şi piaţa locală. „Cred că natura este spectaculoasă aici, este foarte frumoasă. Există aici o calitate a vieţii, un «joie de vivre», mâncare bună, vin bun, comunitate puternică. Sunt lucruri de sărbătorit. Cultura aici este una mult mai latină decât oriunde în Europa, şi totuşi am venit din America Latină. Cred că România este un diamant. Trebuie finisat, dar este un diamant”, descrie el ţara.

    Precizează că a transmis acest mesaj şi cunoscuţilor săi: „Le-am spus şi celor de aici, şi celor din afara businessului că România poate fi una dintre cele mai puternice ţări din Europa, pentru că sunt multe avantaje prin comparaţie cu alte pieţe. Vreau să construiesc un business spectaculos aici”.

    Cum arată agenda celui care reprezintă businessul unui gigant în România? În primul rând trebuie să creeze un spirit pozitiv şi energie, pentru ca oamenii să simtă că pot face lucruri mari aici, spune el.

    „Misiunea mea este de a promova ce face Unilever aici şi în toată lumea, să demonstrăm că putem face business responsabil şi să ajutăm societatea, ca un vecin bun. Trebuie să mă gândesc la viitor şi să gestionez resursele încât să estimez dacă pot atinge ţintele companiei cu resursele actuale sau dacă trebuie să cer mai multe resurse. Am o viziune simplă. Cred că ce facem noi este nobil şi cred că cu cât suntem mai mari, cu atât putem face o diferenţă mai mare”, spune el.

    Cele mai recente dezvoltări ale gigantului anglo-olandez se leagă de piaţa îngheţatei, unde compania este lider pe piaţa locală şi unde a fost implicată în două tranzacţii. În primul rând, tranzacţia evaluată la circa 100 milioane euro prin care Unilever a preluat în ianuarie fabrica Betty Ice din Suceava de la antreprenorul Vasile Armean. Apoi a urmat tranzacţia de la mijlocul lunii iulie, când Unilever a cumpărat producătorul de îngheţată Denny din Bulgaria, mai exact din Veliko Tîrnovo, un orăşel aflat în apropierea graniţei cu România.

    „Toată lumea trebuie să se bucure de îngheţată, pentru că este accesibilă şi disponibilă. (…) A fost o vară ieşită din comun. Am avut un început extraordinar în aprilie, mai şi iunie, şi un iulie diferit. Aceasta este natura businessului de îngheţată. Per total ambiţia noastră de a vedea o creştere de două cifre pe acest business la finalul anului va fi realizată. Este un ritm ciudat, dar ajungem acolo. Piaţa de îngheţată de aici, faţă de alte pieţe, oferă oportunităţi de creştere. Rata de consum de aici este încă una scăzută faţă de alte pieţe. Mă gândesc că trebuie să găsim o combinaţie de arome locale şi globale care să fie disponibile la nivel larg”, descrie Simmons potenţialul pieţei de îngheţată. 

    Pe lângă businessul de îngheţată, Simmons spune că printre produsele cu potenţial de dezvoltare de pe piaţa locală se numără cele de îngrijire corporală şi înfrumuseţare, precum deodorantul Rexona, şi produsele de curăţenie, precum Domestos.

    „În centrul companiei noastre sunt câteva categorii cu potenţial de creştere. Dacă ne uităm la piaţa deodorantelor de aici sau la produsele de curăţenie, aceste pieţe sunt încă mici în comparaţie cu alte părţi. Ne gândim mult cum să facem să construim piaţa de aici, nu doar să o câştigăm. Vrem să facem un business mult mai mare şi cred că putem face asta prin câteva achiziţii inteligente şi putem lucra şi în parteneriat cu alţii.” Şeful Unilever mai spune, fără să ofere prea multe detalii că, în perioada următoare, compania va lansa câteva produse noi.

    La sfârşitul anului trecut, businessul de distribuţie Unilever avea pe piaţa locală o cifră de afaceri netă de circa 897,5 milioane lei şi un profit net de 16,2 milioane lei, cu 227 de angajaţi. La nivel global, businessul Unilever a înregistrat în 2017 afaceri de 53,7 miliarde euro, în creştere cu circa 2% faţă de anul precedent. La aceste afaceri, businessul anglo-olandez a obţinut un profit net de aproximativ 6,5 miliarde euro, în creştere cu aproape 17% faţă de anul anterior.

    În ceea ce priveşte resursele umane, Simmons spune că Unilever este deschisă la angajări şi că nu se confruntă deocamdată cu celebra „secetă” de pe piaţa forţei de muncă din România.

    „Avem oameni talentaţi aici. Când mă uit la actuala organizaţie, mă face să mă simt mândru. Bineînţeles că vreau mai mulţi oameni talentaţi care să se alăture. Vin din ce în ce mai mulţi oameni la noi să se angajeze direct şi ne bazăm şi pe o serie de parteneri care găsesc oameni buni din industrie”, spune managing directorul companiei Unilever.

    Compania are şi un program dedicat proaspeţilor absolvenţi, în urma căruia se angajează la ei undeva la 5-7 tineri anual. Totodată, Simmons spune că au şi posibilitatea să aducă noi angajaţi din centrul şi estul Europei − din Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Republica Moldova.

    „Cred totuşi că secretul este să ţii de oamenii buni pe care îi ai şi să le oferi un simţ comun, să le dai de înţeles că facem lucruri importante şi că le facem cum trebuie. Este o parte foarte importantă să nu laşi oamenii să plece, pentru că timpul petrecut în companie, încrederea, colegialitatea creează un spirit care face colaborarea să funcţioneze.”

    Ce înseamnă colaborarea? Simmons oferă o definiţie a termenului: „Colaborarea pentru idei, pentru că oamenii vin cu ideile, nu companiile. Vrem să creăm un mediu în care oamenii să se simtă valoroşi, nu doar în modul evident, adică cât duc acasă la sfârşitul lunii sau în bonusuri la sfârşitul anului, ci în general (…) Per total, vom investi anul viitor în toate părţile din organizaţie, de la salarii până la marketing, zeci de milioane de euro”.

    Mulţumit de acest „diamant”, cum a numit el România, Simmons spune fără ezitări că şi-ar deschide chiar şi propriul business aici, iar acest business nu ar fi nici în piaţa de îngheţată, nici în oricare altă piaţă în care activează businessul pe care îl conduce.

    „Aş deschide chiar şi mâine un business aici, pentru că sunt câteva lucruri care mi-au atras atenţia. În primul rând, creşterea de circa 30% a turismului. Bazat pe asta, Costa Rica, spre exemplu, pe care o ştiu foarte bine, a făcut ceva spectaculos de bine – s-a poziţionat drept cea mai mare destinaţie de turism ecologic. Dacă mă uit la aceste lucruri, cred că şi pentru România ar fi o oportunitate foarte bună.

    Promovarea turismului în România într-un mod prietenos faţă de mediu ar putea spori economia foarte mult. Ultima dată când m-am uitat, 12,5% din PIB-ul Costa Ricăi a venit din turism şi asta au realizat doar în ultimii zece ani.” 

    CARTE DE VIZITĂ

    James Simmons
    Origine: Marea Britanie
    Vârsta: 46 de ani
    Educaţie: licenţă în politică, filosofie, economie – Universitatea Bristol
    Carieră: 
    Managing director Unilever South Central Europe (septembrie 2017 – prezent)
    Director general Unilever Greater Caribbean (2014-2017)
    Vicepreşedinte al departamentului de Customer Development în Regatul Unit şi Irlanda (2009-2014)
    Alte roluri de marketing şi vânzări în Unilver UK (1998 – 2009)

  • În 2018, numărul de turişti care au vizitat Delta Dunării a fost aproape dublu

    Statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017. „Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea. Dacă vom continua să promovăm împreună destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de nord, vom reuşi, în foarte scurt timp, să garantăm prosperitatea acestei zone, pe care doar astfel o vom putea dezvolta, pentru a le oferi turiştilor ceea ce îşi doresc de la o vacanţă într-un astfel de loc unic în lume. Chiar dacă în Delta Dunării nu se poate face turism de masă, ci doar un turism responsabil, fără a depăşi un anumit număr de spaţii de cazare, respectiv de turişti care se pot afla simultan în Rezervaţia Biosferei, avem cele mai mari şanse de a creşte câştigurile din industria ospitalităţii în întregul judeţ, astfel încât să crească calitatea serviciilor, dar şi numărul afacerilor prospere, al locurilor de muncă, al veniturilor tulcenilor şi, în final, nivelul de trai al locuitorilor acestui judeţ. Doar prin ”unitate prin comunitate” – şi nu dezbinaţi – putem reuşi. Tocmai de aceea am şi constituit Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, în care sperăm să-i aducem pe toţi cei care îşi doresc acelaşi lucru pentru judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.

    Reprezentanţii AMDTDD spune că şi programul guvernamental prin care li s-au acordat vouchere de vacanţă celor peste 1,2 milioane de bugetari din întreaga ţară a fost o iniţiativă bună. În acest context, s-a obsetvat şi o creştere semnificativă a numărului de vizitatori români care au ales ca destinaţie de vacanţă Delta Dunării, în special în luna iunie a acestui an, când s-a înregistrat un număr de 19.542 de turişti români, faţă de numai 10.903, în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Din analiza preliminară a datelor furnizate de INS, reiese că această creştere a fost generată în special de posibilitatea de a se achita contravaloarea cazării cu voucherele de vacanţă. Având în vedere faptul că multe dintre pensiunile mici din Delta Dunării şi Dobrogea de nord nu au reuşit să intre în acest program naţional care deja a generat creşteri substanţiale în turismul românesc, AMDTDD încearcă să identifice soluţiile cele mai eficiente pentru a-i sprijini pe proprietarii de pensiuni, astfel încât aceştia să poată intra în program. Din primele rezultate ale analizei situaţiei, făcute de AMDTDD, reiese că cei mai mulţi proprietari de pensiuni cu număr mic de camere nu au fost informaţi corect şi nu au reuşit să rezolve problemele birocratice, astfel încât au nevoie de sprijin, pentru a-şi creşte cifra de afaceri în viitor.
     

  • Uimitorul contract al unui bugetar. E plătit regeşte şi programul e mai mult decât flexibil: de luni până vineri, între orele 8-12 şi 15-19

    ProSport a intrat în posesia unor documente care atestă că, în acest moment, Lăcătuş NU are clauze de performanţă reale la gruparea Armatei.
    Reacţia celor implicaţi este uşor diferită. Comandantul Petrea dă asigurări că informaţiile sunt eronate şi că Lăcătuş a semnat anexa privind clauzele de performanţă. La rândul său, Lăcătuş însuşi afirmă că nu a semnat pentru că documentele n-au fost definitivate, dar că “nu este o problemă” pentru că, fără îndoială, ţinta va fi promovarea.

    Iată felul în care a evoluat relaţia contractuală a lui Marius Lăcătuş cu CSA Steaua.  

    PRIMUL CONTRACT: 120.000 de lei pe an, sumă majorată în fiecare sezon cu minimum 20%. Obiectivul – promovare succesivă până în Liga 1

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Parcă e desprins din poveşti. Satul unicat in România ce fascinează turiştii din toată lumea – FOTO

    Vorbim de Charlottenburg, singurul sat rotund din Romania, care in ultimii ani a fost calcat ceva mai des de vizitatori, cu totii sedusi de farmecul locului.

    Filmata de la inaltime, localitatea Charlottenburg, sau Sarlota, varianta romanizata a numelui sau, isi dezvaluie splendoarea, iar primavara si toamna este un adevarat spectacol.

    Ascuns intre dealuri, pe drumul spre Lipova, Charlottenburgul s-a cladit in 1772 in vremea celui de-al doilea val de colonizari germanice. Guvernatorul de atunci al Banatului, contele de Aldringen, aduce in zona 32 de familii, iar legenda spune ca numele asezarii a fost inspirat de cel al sotiei sale Charlotte.

    Colonistii proveneau din Tirolul de Sud, astazi Trentino, Lorena si Baden-Wurttemberg, iar dupa 1880 localitatea era populata si cu familii de romani si unguri.

    Planul satului a fost intocmit de inginerul Carl Samuel Neumann Edler von Bucholt. La inceput, in mijlocul localitatii exista o plantatie de duzi ce inconjurau o fantana.

    Vreme de aproape 150 de ani, locul a avut mai multi proprietari, dupa ce imparatul Iosif al II-lea a oferit zona spre vanzare nobilimii, prin licitatie.

    In 1890, contele Siegfried Graf von Wimpffen construieste o casa de vanatoare, iar apoi transforma padurea din vecinatate intr-un parc de vanatoare. Locul a fost populat cu cerbi adusi din Boemia.
    Dupa Primul Razboi Mondial, proprietatile contelui sunt preluate de statul roman, iar parcul devine rezervatie de vanatoare a Casei Regale a Romaniei.
    Inca de la finele anilor ’40, parcul ajunge in administrarea Ocolului Silvic Timisoara.

    Locuitorii satului rotund, majoritatea nemti, au plecat in valuri, dupa AL Doilea Razboi Mondial, apoi in anii ’80 si dupa Revolutie, majoritatea caselor fiind cumparate de timisoreni care le folosesc drept case de vacanta, scire opiniatimisoarei.ro

     

  • O nouă zi liberă pentru români: când ar putea fi aceasta

    Mai mulţi parlamentari liberali vor să instituie o Zi Naţională a Meseriilor, în 25 noiembrie, ca măsură de promovare a învăţământului profesional şi tehnic.

    “Motivele pentru recenta creştere înregistrată de învăţământul profesional sunt foarte clare: creşterea economiei are nevoie de resurse umane bine pregătite în meserii. De asemenea, deschiderea României către piaţa europeană necesită oameni foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Facilităţile acordate elevilor (bursă, internat şi decont transport) şi companiilor care investesc în acest tip de educaţie reprezintă şi ele un imbold”, se arată în expunerea de motive a proiectului, iniţiat de deputaţii Raluca Turcan şi Florica Chereş.

    Aceştia amintesc că în prezent sunt 1.195 de instituţii de învăţământ profesional şi tehnic, dar care sunt răspândite inegal pe teritoriul ţării. În acest sens, liberalii dau exemplu regiunea de nord-est, unde sunt 242, iar în Bucureşti-Ilfov doar 68.

    “Prin acest proiect de lege dorim să oferim un cadru naţional care să ofere ocazia de a promova învăţământul profesional şi tehnic. Astfel, Ziua de 25 Noiembrie va fi declarată Ziua Naţională a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru că în această zi a anului 1864 a fost promulgată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza Legea asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române, care statua pentru prima dată învăţământul profesional”, potrivit documentului citat.

    Proiectul legislativ este susţinut de parlamentari PNL, USR şi PMP şi a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

  • O nouă zi liberă pentru români: când ar putea fi aceasta

    Mai mulţi parlamentari liberali vor să instituie o Zi Naţională a Meseriilor, în 25 noiembrie, ca măsură de promovare a învăţământului profesional şi tehnic.

    “Motivele pentru recenta creştere înregistrată de învăţământul profesional sunt foarte clare: creşterea economiei are nevoie de resurse umane bine pregătite în meserii. De asemenea, deschiderea României către piaţa europeană necesită oameni foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Facilităţile acordate elevilor (bursă, internat şi decont transport) şi companiilor care investesc în acest tip de educaţie reprezintă şi ele un imbold”, se arată în expunerea de motive a proiectului, iniţiat de deputaţii Raluca Turcan şi Florica Chereş.

    Aceştia amintesc că în prezent sunt 1.195 de instituţii de învăţământ profesional şi tehnic, dar care sunt răspândite inegal pe teritoriul ţării. În acest sens, liberalii dau exemplu regiunea de nord-est, unde sunt 242, iar în Bucureşti-Ilfov doar 68.

    “Prin acest proiect de lege dorim să oferim un cadru naţional care să ofere ocazia de a promova învăţământul profesional şi tehnic. Astfel, Ziua de 25 Noiembrie va fi declarată Ziua Naţională a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru că în această zi a anului 1864 a fost promulgată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza Legea asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române, care statua pentru prima dată învăţământul profesional”, potrivit documentului citat.

    Proiectul legislativ este susţinut de parlamentari PNL, USR şi PMP şi a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.