BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Guvernele lumii se raliază împotriva proiectului Libra al Facebook: Nu putem accepta proiectul Libra al Facebook fără să impunem reguli stricte

    Proiectul de monedă digitală numit Libra anunţat de Facebook împreună cu un consorţiu de companii nu poate fi acceptat la nivel global fără un set de reguli stricte, apreciază Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe din Franţa, citat de CNBC.

    Planul Facebook de a lansat o monedă digitală a fost criticat dur de guvernele lumii, inclusiv de Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei americane şi de preşedintele FED, banca centrală americană, Jerome Powell.

    În interviurile dinaintea summit-ului G7, unde se întâlnesc şapte dintre cei mai puternici miniştri ai Finanţelor din lume, Le Maire a spus că Libra naşte îngrijorări serioase cu privire la spălarea de bani şi finanţarea terorismului.

    „Aş spune că este vorba înainte de toate de suveranitate. Ai state, Franţa, Germania, Italia, SUA – toate state suverane cu monede suverane: euro, dolar, şi aşa mai departe, iar aceste monede se conformează unor reguli foarte stricte. Nu putem accepta o nouă monedă fără aceleaşi reguli, fără aceleaşi angajamente şi fără aceleaşi obligaţiii”, spune Bruno Le Maire.

    În încercarea de a adresa o parte dintre îngrijorările guvernelor, Facebook a anunţat că agenţia de protecţie a datelordin Elveţia va supraveghea protecţia datelor în acest proiect. Cu toate acestea, presa internaţională a descoperit că Facebook nu a luat de fapt legătura cu reglementatorul elveţian.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

     

     

  • Primăria Reşiţa vrea să reintroducă tramvaiul în oraş, proiect de 20 mil.euro

    Valoarea finanţării nerambursabile este de 89,65 milioane lei.
     
    Investiţiile vizează realizarea infrastructurii aferente de rulare, modernizarea staţiilor de transport, a spaţiilor publice, a zonelor pietonale şi a celor verzi (linie cale de tramvai înierbată), amenajarea depoului, cu hala de garare, spaţii administrative şi de mentenanţă/ reparaţii.
     
    În urma lucrărilor vor fi construiţi 3,7 km cale dublă de rular şi 7 staţii.
     
    De asemenea, proiectul prevede reabilitarea şi modernizarea suprastructurii Podului Triaj, utilizat de tramvaie, în lungime de 228 metri.
     
    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Discounterul german Lidl se lansează în cel mai amplu proiect de panouri solare fotovoltaice din Irlanda şi instalează peste 4.000 de unităţi la un centru de distribuţie

    Discounterul german Lidl investeşte un milion de euro pentru a instala 4.364 de panouri solare fotovoltaice la un centru de distribuţie construit în prezent în Irlanda, potrivit CNBC.

    În cadrul anunţului lansat luni, Lidl a anunţat că panourile solare vor genera circa 1 milion de kW/h anual, reducând emisiile de carbon ale centrului cu 473 de tone.

    Lidl susţine că acest proiect reprezintă „cel mai amplu proiect de panouri solare fotovoltaice” din Irlanda.

    Panourile vor fi furnizate de compania Enerpower, un business de energii din surse regenerabile cu sediul în Irlanda.

    Lidl a anunţat că noua investiţie înseamnă că aproximativ un sfert din energia pe care o consumă compania în Irlanda va veni din surse de energie solară.

    „Am spus foarte clar că atunci când vom construi cel mai mare centru de distribuţie al nostru vom integra cele mai noi şi sustenabile soluţii de inovaţie, care ne vor ajuta să economisim energie”, spune Alan Barry, director în cadrul Lidl.

    Directorul a mai adăugat că noul centru va avea staţii de încărcare pentru maşinile electrice şi iluminare pe bază de LED.

     

     

     

     

  • În ce au ajuns să se transforme fostele fabrici de pe vremea lui Ceauşescu

    Creşterea economică din ultimii ani, dar mai ales creşterea veniturilor populaţiei şi a consumului şi cererea pentru locuinţe şi birouri noi au readus în discuţie dezvoltările vechilor platforme industriale. Dacă în anii de boom economic, 2007-2008, multe dintre acestea au fost cumpărate cu bani grei de către mari jucători imobiliari iar de atunci stau în continuare abandonate, acum terenurile sunt tranzacţionate numai dacă au autorizaţiile necesare.

    „În ultimii doi-trei ani terenurile vechilor fabrici au fost principala ţintă a dezvoltatorilor imobiliari, atât în Bucureşti cât şi în marile centre regionale din ţară, iar apetitul pentru astfel de proprietăţi rămâne ridicat, a spus Sînziana Oprea, director land agency în cadrul Colliers International.

    Dacă până în 2018 principalii dezvoltatori se fereau să se aventureze pe o mare platformă de unii singuri şi preferau să meargă la sigur într-o zonă deja cunoscută, precum Piaţa Victoriei, Orhideea sau Barbu Văcărescu, în ultimul an tot mai multe companii au prins din nou gustul marilor platforme, iar cei care deţin astfel de terenuri au depus deja documentaţia necesară pentru a obţine autorizaţiile necesare – fie pentru a putea obţine un preţ mai bun în cazul unei vânzări, fie pentru a demara lucrările.

    „Terenurile mari sunt în continuare preferate de dezvoltatori, în detrimentul celor mici, pentru că ele oferă randamente superioare prin scalarea proiectelor, dar şi prin opţiunile de fazare sau extindere, prin care dezvoltatorii îşi pot gestiona riscurile şi expunerea în funcţie de situaţia pieţei. Totodată, ele permit crearea unor dezvoltări mixte, complexe, integrate, care devin referinţe pe piaţă şi potenţează imaginea dezvoltatorului, a declarat Sânziana Oprea. Ea a subliniat că „PUZ-ul a devenit un element critic în decizia de achiziţie şi în structura tranzacţiei. Un teren cu PUZ într-o locaţie strategică poate ajunge acum să se vândă cu 30-40% mai mult decât unul fără Plan Urbanistic Zonal.

    Avantajul Capitalei, dacă se poate spune aşa, este faptul că Bucureştiul a cunoscut o evoluţie mai puţin obişnuită în era comunistă. La acea vreme s-a decis ca multe uzine să aibă activitatea în interiorul oraşului, motiv pentru care, după ce acestea au fost închise în anii ‘90, au lăsat foarte mult teren liber pentru viitoare dezvoltări. Mai mult, fiind foste platforme industriale infrastructura deja exista – nu numai drumuri, dar şi o reţea electrică suficient de bine dezvoltată şi gaze, alături de apă curentă şi canalizare. O dezvoltare pe teren viran necesită investiţii.

    „Mai sunt puţine fabrici disponibile în interiorul oraşelor, care să beneficieze şi de infrastructura necesară unor proiecte de scară mare, de aceea sunt valoroase şi sunt disputate de regulă de mai mulţi dezvoltatori, explică Sânziana Oprea.

    În prima parte a acestui an mai multe proiecte au revenit în atenţia pieţei imobiliare – Adriean Videanu, fostul ministru al economiei în guvernul condus de Emil Boc, a demarat oficial procedura pentru a obţine un Plan Urbanistic Zonal pentru proiectul de la Titan Mar, de la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi Şoseaua Progresului.

    Proiectul de la Titan Mar include nouă clădiri, fiecare cu 3 etaje în subteran şi plus de la 12 la 35 de etaje, având un regim de înălţime de până la 120 de metri.
    Potrivit fazei de proiectare a PUZ-ului, terenul pe care va fi dezvoltat viitorul proiect are o suprafaţă de 50.470 mp. Înainte de 1989 dar şi în anii ‘90 zona era una cu caracter industrial, deservită inclusiv de o linie de cale ferată, însă treptat întreaga activitate industrială a fost oprită, iar vechile hale au fost demolate, în condiţiile în care acestea erau la doi paşi de Marriott şi Palatul Parlamentului. În zona respectivă îşi desfăşurau până în anii ‘90 activitatea unor vechi companii de stat precum Vulcan sau Termoenerg.

    Aceeaşi zonă, dar spre intersecţia de la Răzoare a atras atenţia celor de la One United, care anul trecut au cumpărat platforma Ventilatorul de 5,3 hectare unde vor construi proiectul One Cotroceni Park, care va include atât birouri cât şi locuinţe.

    „Pentru One Cotroceni Park analizăm posibilitatea de a avea birourile conectate direct la viitoarea staţie de metrou Academiei, a spus Victor Căpitanu, fondator şi acţionar al One United. Viitorul proiect One Cotroceni Park va reprezenta, potrivit acţionarilor, o dezvoltare mixtă de birouri, apartamente şi comercial, iar lucrările la noul ansamblu ar urma să înceapă în cursul acestui an. Terenul din zona Răzoare se află între două viitoare staţii de metrou, de pe magistrala către Drumul Taberei – Academia Militară şi Orizont. Acolo există deja din 2013 un PUZ obţinut pentru un proiect mixt, de birouri şi rezidenţial, cu nouă clădiri de 11 etaje, una de 12 şi un turn de 20 de etaje, potrivit datelor ZF. One United intenţionează să construiască acolo 40.000 mp de spaţii de birouri, iar întreg proiectul ar fi gata în următorii 7-8 ani.

    În apropiere de viitorul proiect al celor de la One United este Casa Radio, proiect anunţat pe la mijlocul anilor 2000 odată cu AFI Cotroceni. Dacă AFI funcţionează deja de foarte mulţi ani, Casa Radio este în continuare o ruină. Anul acesta tot cei de la AFI şi-au anunţat intenţia de a prelua proiectul de la Plaza Centers. Doron Klein, CEO AFI Europe România, spunea la începutul anului că analizează cazul şi că ar putea construi acolo un proiect mai mare decât AFI Cotroceni. Abandonată în ultimii 13 ani, cu toate că israelienii de la Plaza Centers, controlaţi de Elbit Imaging, s-au angajat să dezvolte acolo un proiect în parteneriat public-privat, Casa Radio ar putea fi transformată de cei de la AFI Europe, care au semnat o scrisoare de intenţie neangajantă pentru achiziţia pachetului majoritar de acţiuni contra sumei de 60 milioane de euro.

    Proiectul iniţial, evaluat la 1,5 miliarde de euro, viza o suprafaţă de 467.000 mp şi ar putea deveni acum unul de birouri şi rezidenţial datorită proximităţii faţă de staţia de la Eroilor, unde se vor intersecta trei linii de metrou.

    Tot o actuală ruină care ar putea prinde din nou viaţă este proiectul de la Hala Unirii. Omul de afaceri Aurel Muntean, care deţine magazinul Victoria de pe Calea Victoriei şi hotelul Împăratul Romanilor din Sibiu, are în plan reluarea lucrărilor de la Hala Unirii din centrul Capitalei, din spatele magazinului Unirea.
    Potrivit primăriei sectorului 3, în luna august a anului trecut, la solicitarea lui Lucian Mitariu, reprezentant al SC Minerva – Galeriile Comerciale, a fost emisă o autorizaţie pentru „Intrare în legalitate – modificări interioare/exterioare, reconfigurare, extindere corp C1, schimbarea funcţiunii – Centru de Afaceri Unirea“. Proiectul va avea şapte niveluri, dintre care două în subteran, un parter şi patru etaje supraterane.

    Ultima ştire cu privire la Hala Unirii, care alături de cel din Pantelimon erau singurele „circuri ale foamei“ finalizate în Bucureşti înainte de 1989, este din 2012, când proprietarul anunţa că va transforma clădirea într-un centru comercial. La câteva luni de la acel anunţ însă, lucrările au fost oprite.

    Dincolo de ruinele erei comuniste se află vechile clădiri de fabrici din perioada inter şi antebelică a României. Spre exemplu Parcul Carol este înconjurat de vechi clădiri cu o arhitectură ce aminteşte de epoca Micului Paris, însă cele mai multe dintre ele sunt abandonate, părăsite şi lăsate să se degradeze.

    Printre aceste fabrici se numără şi Chibro, compania care deţine terenul de aproape 35.000 mp şi clădirile fostei fabrici de chibrituri de lângă Parcul Carol din Capitală. Aceasta a depus luna trecută la Primăria Capitalei un anunţ de intenţie pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru dezvoltarea unui ansamblu multifuncţional de locuinţe colective, comerţ, birouri şi servicii, potrivit datelor Primăriei Bucureşti. Elaboratorul este firma Arttek C.B., care elaborează proiectul şi pentru Adriean Videanu şi planul pentru Titan Mar, unde vrea să construiască nouă turnuri de birouri şi locuinţe.

    Potrivit proiectului depus, proprietarul vrea să obţină autorizaţie pentru construcţia a cinci clădiri cu 3 etaje în subsol şi între 4 şi 8 etaje supraterane şi păstrarea unor structuri existente.

    Dar în ţară? Iaşi, Cluj sau Timişoara de asemenea au foste platforme industriale pe care marii dezvoltatori vor să le transforme in proiecte imobiliare.
    Spre exemplu în Cluj, belgienii de la Speedwell contruiesc un ansamblu mixt cu peste 200 de apartamente, o clădire de birouri şi spaţii comerciale, în urma unei investiţii de 42 mil. euro. Proiectul Record Park este în prezent construit pe fostele Grajduri Imperiale ale Imperiului Austro–Ungar, ulterior parte a unei fabrici de textile şi este în plan pentru a fi gata în al doilea trimestru din 2020. Acestea vor fi restaurate într-o zonă de birouri, care combină spaţii de co-working, un centru de artă şi spaţii de restaurante şi relaxare. Componenta rezidenţială a Record Park va fi formată din două clădiri, fiecare cu şapte etaje, care vor însuma 236 de studiouri şi apartamente cu două, trei şi patru camere.

    Dacă oraşele din vestul ţării au ţinut prima pagină în ultimii ani datorită ritmului alert de dezvoltare, şi estul ţării are propriii campioni.

    În 2012 Iulian Dascălu inaugura în capitala Moldovei proiectul Palas Iaşi în urma unei investiţii de 265 mil. euro care include mallul şi birouri. Acesta a schimbat complet zona centrală a Iaşiului. Anul acesta cei de la Prime Kapital, care îl are drept fondator pe Martin Slabbert, cel care a fondat şi NEPI, au anunţat că vor investi peste 200 mil. euro în proiectul mixt Silk District, pe care îl vor dezvolta pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi.

    Proiectul Silk District, prezentat ca unul de tip mixed-use, va cuprinde birouri, locuinţe, hotel, clinici medicale. Întregul proiect include patru faze de execuţie, iar prima fază va demara în T1 al anului 2020, urmând ca în T3 al anului 2021 să fie finalizat.

    De asemenea, termenul de finalizare a întregului proiect este stabilit pentru anul 2024, potrivit lui Maggie Kitshoff, director executiv rezidenţial şi office al Prime Kapital.

    Chiar dacă multe proiecte imobiliare s-au anunţat, încă sunt multe zone, atât în Bucureşti cât şi în marile oraşe ale ţării unde vechi platforme industriale zac abandonate. Explicaţia? Multe dintre acestea au fost cumpărate pentru un preţ ridicat în 2007-2008, iar o demarare a proiectului ar însemna o recunoaştere a pierderii, între preţul de atunci şi evaluarea de acum. Chiar şi aşa, Bucureştiul aşteaptă noi dezvoltări pentru a-şi îmbunătăţi imaginea şi pentru a creşte portofoliul imobiliar şi a ajunge din urmă, eventual, Budapesta şi Varşovia. 

  • Ion Ţiriac „pariază“ sute de milioane de euro pe un proiect imobiliar cu apartamente, birouri, hotel şi centre auto în Expoziţiei din Bucureşti

    Potrivit estimărilor ZF, proiectul este evaluat la câteva sute de milioane de euro, fiind de departe cel mai complex realizat de un singur investitor.

    Pe terenul de aproape 70.000 mp din B-dul Expoziţiei, Ţiriac Holdings are în plan un proiect mixt, format din blocuri de locuinţe, birouri, spaţii comerciale şi servicii, printre care şi un hotel, dar şi showroomuri auto alături de activităţi conexe acestora. Mai mult, pe terenul actual al Ţiriac Holdings va fi construită una din viitoarele ieşiri ale staţiei de metrou de la Expoziţiei, astfel încât birourile vor putea fi conectate direct la aceasta. Mai mult, în plan deja este prezentată Str. Parcului ca fiind lărgită la două benzi pe sens, faţă de una singură în prezent.

    Viitorul proiect este singurul care vine atât cu spaţii de birouri, cât şi o componentă rezidenţială, dar şi un hotel şi centre auto. În prezent pe terenul Expoziţiei se află două centre auto ale Ţiriac Auto – dealerul Mercedes-Benz şi cel Hyundai.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Proiect: 30 septembrie va fi declarată „Ziua naţională a antreprenorului român”

    „Activităţile specifice privind celebrarea «Zilei naţionale a antreprenorului român» pot fi organizate de către autorităţile centrale sau locale, de Camera de Comerţ şi Industrie a României, camerele judeţene, precum şi alte organizaţii neguvernamentale care au ca obiect de activitate promovarea şi dezvoltarea activităţilor economice, creşterea productivităţii şi competitivităţii profesioniştilor români, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă”, arată proiectul de lege iniţiat de senatorul PSD Ştefan Radu Oprea.

    Prin urmare, „autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza/contribui la organizarea manifestărilor şi acţiunilor publice prilejuite de celebrarea «Zilei naţionale a antreprenorului român», prin acordarea de sprijin logistic şi/sau alocarea de fonduri organizării evenimentelor, în limita alocaţiilor bugetare aprobate anual în acest scop”, conform iniţiativei legislative.

    Rolul proiectului e de a recunoaşte „meritul antreprenorilor români în asigurarea bunăstării şi prosperităţii economice ale României”, arată Ştefan Radu Oprea, în expunerea de motive.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu arată spre Opoziţie pentru blocarea proiectului privind votul în Diaspora: Totul a fost numai o speculaţie politică şi un joc penibil

    „Am venit la şedinţa Biroului permanent au fost patru membrii ai Biroului Permanent, vajnicii reprezentanţi ai PNL şi ai USR care au urlat ca din gură de şarpe că românii au fost umiliţi la alegerile din 26 mai, au strălucit prin absenţă, deci dovedesc încă o dată că totul a fost numai o speculaţie politică şi un joc penibil ca să plângă pe urma românilor din Diaspora şi că nu îi preocupă cu adevărat care este soluţia pentru ca să îndreptăm lucrurile. Altfel ar fi trebuit să fie astfel prezenţi la şedinţa Biroului Permanent pentru a demara procedurile aşa cum v-am prezentat mai devreme”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, vineri, la Parlament.

    Preşedintele Senatului a adăugat că următoarea şedinţă a Biroului permanent a fost convocată pentru luni, de la ora 10.00.

    „Sper ca următoarea şedinţă pe care am convocat-o luni la ora 10:00, luni de dimineaţa la ora 10:00 să aibă cvorumul necesar astfel încât deciziile de care v-am amintit să poată să fie luate şi evident să urgentăm procedura şi adoptarea proiectului de lege astfel încât în această sesiune, săptămâna viitoare el să fie adoptat, să meargă spre publicare în Monitorul Oficial şi să încheiem aş spune un punct important în disputa politică care a frământat România în ultima perioadă. Eu cel puţin, vreau să arăt tuturor românilor din Diasporă pe care îi respect că nu a existat nici un fel de intenţie ascunsă din partea vreunei autorităţi a statului de a le împiedica dreptul şa vot şi ceea ce face Parlamentul acum cred că este cea mai bună demonstraţie pentru a demonta aceste aserţii”, a conchis Tăriceanu.

    Şedinţa Biroului permanent al Senatului fusese convocată pentru, vineri, ora 14.00. De regulă, în această zi Parlamentul nu are activităţi.

    Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru eleborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală a decis ca votul în Diaspora să aibă loc pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul privind ridicarea maşinilor parcate neregulamentar în Capitală, votat de consilierii municipali. Care sunt tarifele

    În şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de miercuri s-a votat un proiect privind ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor staţionare neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice care fac parte din reţeaua principală de străzi a municipiului Bucureşti.

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei, vehiculele staţionate neregulamentar pe drumurile publice care fac parte din reţeaua principală de străzi a municipiului Bucureşti vor putea fi ridicate, transportate, depozitate şi eliberate, în conformitate cu prevederile regulamentului aprobat prin prezenta hotărâre”, se arată în proiectul de hotărâre aporbat miercuri.

    Potrivit acestuia, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor principale din prezentul regulament, precum şi dispunerea măsurii tehnico-administrative de ridicare se fac de către poliţiştii rutieri din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Bucureşti ori poliţişti locali din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a municipiului Bucureşti.

    Agenţi constatatori, de regulă, înregistrează foto sau video, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice verificate metrologic zona staţionării vehiculului, consemnând aceasta în procesul verbal de constatare a contravenţiei şi dispun în scris aplicarea măsurii tehnico-administrative printr-o dispoziţie de ridicare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Sârbu lansează trei noi canale de televiziune: ştiri, comedie şi business, şi vor mai urma încă alte două. Proiectul, care implică investiţii de 14 mil. euro, a fost votat de CNA

    SC Aleph Media SRL (Bucureşti) a solicitat licenţe pentru difuzarea prin satelit şi reţele de comunicaţii electronice a serviciilor de programe Aleph News/Aleph News HD, Aleph Business/Aleph Business HD şi Aleph Comedy/Aleph Comedy HD din Bucureşti.
     
    Publicul vizat este ce cu un venit peste mediu, cu educaţie superioară care nu îşi găseşte astăzi în grila televiziunilor programe care să îi reprezinte interesele.
     
    Potrivit discuţiei din CNA, pentru canalul Aleph News/Aleph News HD, cu format tematic informativ şi 80% producţie proprie, investiţia în acest proiect este de 1.710.800 de euro.
     
    ”Canalul de ştiri este un canal pur de ştiri pure. Nu este un canal de comentarii, este un canal care îşi propune să îi ofere celui care îl accesează o imagine”, a explicat Adrian Sârbu, cel care a prezentat în faţa CNA cele trei proiect.
     

  • Proiect de amnistie fiscală la Ministerul de Finanţe. Miza: până la 2.723 de companii cu 255.000 de salariaţi

    Ministerul de Finanţe pregăteşte un proiect, care ar urma să fie pus în dezbatere publică, şi care prevede restructurarea financiară, prin stingerea până la jumătate din datoriile strânse până la 31 decembrie 2018 sau plata eşalonată, în anumite condiţii.

    “Restructurare financiară pentru că nu este o amnistie fiscală, ca să fie foarte clar, este o restructurare financiară. Modul în care ea se propune o să vedeţi deja astăzi pe site prezentată întreaga propunere de modificare a cadrului sau de înfiinţare, de creare a cadrului legislativ, adică ordonanţa de urgenţă, de fapt ordonanţa în notă de fundamentare, o prezentare succintă, o fundamentare, date, elemente financiare, motive, impactul argumentele pentru care credem că o astfel de măsură ar fi foarte utilă mediului economic din România”, a declarat Eugen Teodorovici, în cadrul unui eveniment organizat de Intact Media Group.

    Conform proiectului, consultat de MEDIAFAX, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:

    1. măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;

    2. anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro