BusinessMagazin

Tag: proces

  • Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România: Digitalizarea accelerată poate genera o creştere de peste 16% a PIB-ului României în următorii 6 ani. Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat

    Procesul de digitalizare al României, accelerat anul trecut de contextul pandemic şi măsurile de distanţare generate de acesta, ar putea contribuit la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al ţării cu aproximativ 16,48%, arată un raport realizat de firma de consultanţă Deloitte pentru Vodafone.

    „Pentru o ţară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul naţional de redresare, ajută la gestionarea provocărilor economice şi ale societăţii şi poate genera un progres economic semnificativ, cu o creştere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

    Ea a adăugat că această creştere plasează România pe locul doi ca ţară beneficiară dintre cele evidenţiate la nivelul UE – precum Italia, Cehia, Ungaria sau Olanda -. Potrivit raportului, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

    „ Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI – Indicele economiei şi societăţii digitale – este un instrument eficient prin care România şi toate ţările UE pot măsura evoluţia în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranţă o provocare imensă, dar cred că printr-o strânsă colaborare între sectorul public şi cel privat putem atinge acest obiectiv şi putem transforma în realitate potenţialele beneficii ale digitalizării”, a mai spus Murielle Lorilloux.

    Raportul a fost întocmit pe baza datelor colectate din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene şi din Marea Britanie, în perioada 2014-2019.

    În cazul României, creşterea scorului înregistrat în 2019, cu doar cinci puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%, arată informaţiile din raport.

    „Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%. Raportul menţionează că dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

     

  • Ce discuţii sunt la BNR: Scandalul de pe piaţa energiei este un proces cu incertitudini considerabile, care pot influenţa inflaţia

    BNR atrage atenţia, în minuta şedinţei de politică monetară, că inflaţia va cunoaşte probabil o creştere uşoară în primele două luni din 2021, urmată de o corecţie la finele trimestrului întâi, subliniind însă că liberalizarea pieţei energiei este un proces cu incertitudini considerabile şi cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii ratei inflaţiei.

    De asemenea, Banca Naţională crede că persistă incertitudini semnificative şi în ceea ce priveşte dimensiunea şi instrumentele consolidării bugetare, fiind esenţială atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică agreate la nivelul UE.

    Principalele observaţii din minuta BNR:

    • – Principalele influenţe asupra inflaţiei sunt aşteptate să vină din evoluţia preţului combustibililor, inclusiv pe fondul efectului de bază asociat eliminării supraaccizei la carburanţi în ianuarie 2020, precum şi din dinamica preţurilor administrate, în contextul liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici. Incertitudinile asociate acestui proces sunt însă considerabile
    • În absenţa scăderii drastice a producţiei agricole – cu impact inclusiv asupra PIB potenţial –, economia şi-ar fi atenuat contracţia în termeni anuali la -3,2 la sută, au sesizat membrii Consiliului, evoluţiile făcând probabilă o resorbire consistentă a deficitului de cerere agregată în acest interval, doar uşor mai estompată decât cea prognozată în noiembrie 2020
    • Evoluţiile recente de pe piaţa financiară internă  reflectă o ameliorare evidentă a percepţiei investitorilor asupra perspectivei economiei româneşti ulterior evenimentelor politice din decembrie 2020, de natură să contribuie, împreună cu creşterea apetitului global pentru risc, şi la relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe segmentul monetar.
    •  rata de schimb a leului a rămas relativ stabilă inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021
    • IRCC şi-a accentuat uşor descreşterea în debutul anului curent; caracteristicile indicelui rămân însă o sursă de incertitudine în ceea ce priveşte transmisia politicii monetare
    • pe ansamblul trimestrelor IV 2020 şi I 2021 este probabilă o recuperare a contracţiei economice similară ca dimensiune celei previzionate în noiembrie 2020, însă într-o distribuţie trimestrială diferită, în condiţiile unei redresări neîntrerupte a activităţii economice de-a lungul perioadei
    • Persistă incertitudini semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea şi instrumentele consolidării bugetare din acest an şi în perspectivă, au convenit membrii Consiliului, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, mai ales în condiţiile creşterii ample, posibil peste aşteptări, a deficitului bugetar în 2020

    Textul integral al Minutei BNR: 

    În data de 15 ianuarie 2021, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întrunit într-o şedinţă, la care au fost prezenţi următorii membri: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

    În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

    În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a continuat să coboare sub punctul central al ţintei în ultimele două luni din 2020, ajungând la 2,14 la sută în noiembrie, de la 2,24 la sută în octombrie, şi la 2,06 la sută în decembrie – nivel marginal inferior celui prognozat şi aproape înjumătăţit faţă de cel atins în decembrie 2019, de 4,04 la sută. Scăderea din ultimele două luni s-a datorat relativei accentuări a decelerării inflaţiei de bază, în condiţiile în care influenţele dezinflaţioniste ale dinamicii preţurilor LFO au fost de această dată contrabalansate de cele venind din scumpirea combustibililor, produselor din tutun şi a energiei electrice.

    S-a observat că descreşterea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat – la 3,4 la sută în noiembrie şi la 3,3 la sută în decembrie 2020, de la 3,6 la sută în octombrie –, confirmă previziunile şi este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiei preţurilor unor produse alimentare procesate, precum şi impactului minor al temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro. Nivelul ei rămâne sensibil superior dinamicii inflaţiei headline, au notat unii membri ai Consiliului, fiind marcat în continuare de presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie şi de aşteptările inflaţioniste asociate. El reflectă probabil şi mici influenţe venite din redinamizarea consumului în a doua parte a anului 2020, dar şi din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate pandemiei şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus, au opinat alţi membri ai Consiliului.

    Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracţia suferită anterior, deşi ceva mai puţin decât s-a anticipat, crescând cu 5,8 la sută în termeni trimestriali, după scăderea cu 12,2 la sută din trimestrul anterior, şi reducându-şi declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul II. În absenţa scăderii drastice a producţiei agricole – cu impact inclusiv asupra PIB potenţial –, economia şi-ar fi atenuat contracţia în termeni anuali la -3,2 la sută, au sesizat membrii Consiliului, evoluţiile făcând probabilă o resorbire consistentă a deficitului de cerere agregată în acest interval, doar uşor mai estompată decât cea prognozată în noiembrie 2020.

    S-a observat că redresarea s-a datorat în principal cererii interne, şi mai cu seamă consumului gospodăriilor populaţiei. Acesta s-a redinamizat puternic în trimestrul III, în condiţiile revigorării cumpărărilor de mărfuri şi servicii după ridicarea unor restricţii de mobilitate, pe fondul situaţiei relativ ameliorate a pieţei muncii şi al reaccelerării creşterii venitului disponibil real, inclusiv sub impactul majorării pensiilor în luna septembrie 2020 şi al scăderii ratelor dobânzilor la creditele populaţiei. În acelaşi timp, formarea brută de capital fix a continuat să crească uşor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcţiilor, cu aportul solid al investiţiilor publice şi cu sprijinul programelor guvernamentale, evoluţie de natură să sporească potenţialul de creştere a economiei în perspectivă. Totodată, exportul net şi-a diminuat vizibil contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB, au semnalat unii membri ai Consiliului, în condiţiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a importurilor de bunuri şi servicii, antrenând şi o scădere a deficitului balanţei comerciale în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent şi-a reluat însă creşterea în termeni anuali, ca urmare a reînrăutăţirii balanţei veniturilor primare pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a continuat să se reducă.

    Membrii Consiliului au remarcat că situaţia de pe piaţa muncii a cunoscut o relativă ameliorare de la mijlocul trimestrului III 2020, pe fondul redresării activităţii în sectoare importante, dar şi cu aportul măsurilor guvernamentale destinate păstrării relaţiilor de muncă. Efectivul salariaţilor din economie a crescut continuu în intervalul august-noiembrie, recuperând o bună parte din scăderea suferită în primăvară, iar rata şomajului BIM a urmat o traiectorie prevalent descrescătoare, coborând de la vârful de 5,5 la sută atins în contextul pandemiei în luna iulie, la 5,1 la sută în noiembrie. În acelaşi timp, rata locurilor de muncă vacante s-a mărit uşor în trimestrul III, în premieră pentru ultimele 8 trimestre, astfel încât piaţa muncii şi-a stopat tendinţa de relaxare, în contextul unor schimbări structurale tot mai evidente. În aceste condiţii, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgenţă ca urmare a apelului extins la şomaj tehnic, creşterea anuală a câştigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în trimestrul III şi a rămas apoi cvasi-constantă în octombrie-noiembrie, nu departe de nivelurile înregistrate în lunile premergătoare şocului pandemic. S-a apreciat că, pe orizontul apropiat de timp, situaţia pieţei muncii va rămâne probabil favorabilă – inclusiv pe fondul prelungirii unor măsuri de sprijin guvernamental şi al adaptării progresive a activităţii şi condiţiilor de lucru ale firmelor la distanţarea socială –, avându-se în vedere şi rezultatele unor sondaje de specialitate. Perspectiva mai îndepărtată continuă însă să fie marcată de incertitudini ridicate, în condiţiile agravării crizei sanitare în unele ţări europene şi ale prelungirii actualului val pandemic pe plan intern, ce induc riscuri la adresa unor sectoare şi viabilităţii unor firme.

    Evoluţiile recente de pe piaţa financiară internă au fost îndelung discutate de către membrii Consiliului. S-a convenit că ele reflectă o ameliorare evidentă a percepţiei investitorilor asupra perspectivei economiei româneşti ulterior evenimentelor politice din decembrie 2020, de natură să contribuie, împreună cu creşterea apetitului global pentru risc, şi la relaxarea condiţiilor lichidităţii de pe segmentul monetar. Sub influenţa acestora, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit, iar apoi şi-au accelerat descreşterea, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă chiar după prima decadă a lunii decembrie 2020. Totodată, rata de schimb a leului a rămas relativ stabilă inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021, în linie cu comportamentul său din 2020, susţinut de diferenţialul ratelor dobânzilor de pe piaţa financiară, în condiţiile unei scăderi treptate a acestuia, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, iar IRCC şi-a accentuat uşor descreşterea în debutul anului curent; caracteristicile indicelui rămân însă o sursă de incertitudine în ceea ce priveşte transmisia politicii monetare, au reiterat unii membri ai Consiliului.

    S-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6 la sută în noiembrie, de la 4,0 la sută în septembrie –, în condiţiile accelerării creşterii creditelor în lei ale societăţilor nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest România şi al tendinţei descrescătoare a ratelor dobânzilor. Şi creşterea creditelor în lei ale populaţiei a rămas robustă, dar în contextul decelerării ei graduale, în principal pe segmentul creditelor de consum. Astfel, ponderea în total a componentei în monedă naţională a urcat în noiembrie la 69,3 la sută – recordul perioadei post-ianuarie 1996. S-au făcut referiri şi la moratoriile de credite, cu impact favorabil asupra soldului creditului în lei, dar şi asupra venitului disponibil real, pe perioada suspendării obligaţiilor de plată faţă de instituţiile de credit, însă cu efecte contrare, ulterior. A fost semnalată şi noua ascensiune consemnată de dinamica deosebit de înaltă a masei monetare pe ansamblul perioadei octombrie-noiembrie, corelată în principal cu relaxarea execuţiei bugetare – inclusiv în contextul măsurilor de sprijin aplicate în contextul crizei pandemice –, precum şi cu majorarea injecţiilor de lichiditate generate de intrările de fonduri europene.

    În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte probabil o creştere uşoară în primele două luni ale anului curent, urmată de o corecţie la finele trimestrului I. Creşterea este atribuibilă integral componentelor exogene ale IPC, au subliniat unii membri ai Consiliului, şi este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2020, care anticipează menţinerea dinamicii inflaţiei în proximitatea punctului central al ţintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată. Principalele influenţe în sens ascendent din debutul anului sunt aşteptate să vină din evoluţia preţului combustibililor, inclusiv pe fondul efectului de bază asociat eliminării supraaccizei la carburanţi în ianuarie 2020, precum şi din dinamica preţurilor administrate, în contextul liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici. Incertitudinile asociate acestui proces sunt însă considerabile, au concluzionat membrii Consiliului în urma evaluării făcute, cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii IPC pe orizontul scurt de timp decât cele previzionate. În schimb, din partea preţurilor LFO sunt posibile efecte dezinflaţioniste ceva mai accentuate, au opinat unii membri ai Consiliului, evocând producţiile mari obţinute la unele categorii de legume şi fructe, precum şi slăbirea cererii de asemenea alimente, pe fondul restricţiilor de funcţionare a unor sectoare în contextul noului val pandemic.

    Totodată, s-a observat că, pe orizontul apropiat de timp, influenţe dezinflaţioniste notabile vor continua să decurgă din efecte de bază asociate scumpirilor anterioare ale unor produse alimentare procesate, mai ales ale cărnii de porc, şi într-o mică măsură din evoluţia preţurilor importurilor, sub impactul dinamicii aşteptate a cursului de schimb al leului, toate de natură a afecta evoluţia inflaţiei de bază. De asemenea, se anticipează o atenuare a presiunilor inflaţioniste venite din perturbaţii în lanţuri de producţie/aprovizionare şi din costuri asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2, dar şi evidenţierea efectelor dezinflaţioniste incipiente ale gap–ului negativ al PIB deschis în trimestrul II 2020, precum şi a influenţelor deficitelor de cerere persistente pe anumite segmente de mărfuri şi servicii prestate populaţiei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va accelera probabil scăderea în trimestrul I, în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2020, care indică coborârea şi menţinerea acesteia începând cu semestrul II al anului curent vizibil sub punctul central al ţintei, au subliniat membrii Consiliului.

    În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au convenit că pe ansamblul trimestrelor IV 2020 şi I 2021 este probabilă o recuperare a contracţiei economice similară ca dimensiune celei previzionate în noiembrie 2020, însă într-o distribuţie trimestrială diferită, în condiţiile unei redresări neîntrerupte a activităţii economice de-a lungul perioadei – marginală în primul interval, faţă de întreruperea sau contracţia uşoară previzionate anterior, şi relativ dinamică în primele trei luni din 2021, dar vizibil încetinită în raport cu prognoza precedentă. Drept urmare, în loc să staţioneze, gap-ul negativ al PIB continuă probabil să se restrângă lent în această perioadă, rămânând totuşi la valori ceva mai joase decât cele anticipate anterior, dată fiind închiderea lui uşor sub aşteptări, deşi deosebit de consistentă, din trimestrul III 2020, au remarcat membrii Consiliului.

    S-a observat totodată că, potrivit celor mai recente date statistice, redresarea economică din trimestrul IV 2020 – mult încetinită faţă de intervalul anterior şi implicând o reamplificare uşoară a declinului în termeni anuali al economiei –, îşi accentuează caracterul inegal din perspectivă structurală, în contextul reacutizării pandemiei de coronavirus şi al noilor restricţii instituite pe plan intern şi în alte ţări din UE, mai puţin severe totuşi decât cele din primul val. Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracţia suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 şi rămânând în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, în timp ce serviciile prestate populaţiei şi-au reamplificat considerabil scăderea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producţia industrială şi-a cvasi-întrerupt tendinţa de restrângere a declinului în termeni anuali. La rândul său, deficitul comercial şi-a redus substanţial contracţia faţă de lunile similare din 2020, în condiţiile unei atenuări ceva mai pronunţate a declinului anual al importurilor, comparativ cu cea evidenţiată în cazul exporturilor de bunuri şi servicii. Inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent şi-a mărit avansul faţă de perioada similară a anului trecut.

    Se prefigurează însă o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat în repetate rânduri membrii Consiliului, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţiile în care potenţiala ţintă de deficit bugetar pentru 2021 şi unele măsuri anunţate/adoptate deja de noul Guvern – precum cea privind plafonarea temporară a salariilor din sectorul bugetar –, fac probabilă iniţierea în acest an a necesarei consolidări bugetare, cu implicaţii favorabile inclusiv asupra primei de risc suveran şi, în final, asupra costurilor de finanţare.

    Persistă totuşi incertitudini semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea şi instrumentele consolidării bugetare din acest an şi în perspectivă, au convenit membrii Consiliului, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, mai ales în condiţiile creşterii ample, posibil peste aşteptări, a deficitului bugetar în 2020, sub impactul crizei pandemice şi al măsurilor de sprijin adoptate, dar şi ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent. S-a reiterat că, din punct de vedere al impactului economic, este esenţială contragreutatea dată de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, agreate la nivelul UE.

    În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri crescute vin din mediul extern, au subliniat membrii Consiliului, date fiind creşterea îngrijorătoare a ratei de infectare cu coronavirus în unele ţări europene şi reînăsprirea recentă a restricţiilor de mobilitate, inclusiv în contextul apariţiei unor tulpini cu grad mai ridicat de contagiozitate, de natură să întârzie recuperarea economică în zona euro, probabil până când campaniile de vaccinare îşi vor arăta efectele.

    Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică reducerea cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, ţinând cont inclusiv de decalajele de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară.

    S-a considerat că o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

    În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută, de la 1,50 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută, de la 1,00 la sută, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută, de la 2,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Consiliul de administraţie al BNR a menţinut decizia privind suspendarea calendarului şedinţelor de politică monetară, urmând ca şedinţele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.

  • Industria auto germană îşi creşte pariul pe piaţa africană datorită procesului rapid de urbanizare

    Continentul african asistă la un proces rapid de urbanizare, iar economiile sale sunt în curs de îmbunătăţire, ceea ce-i determină pe experţi să considere Africa drept frontiera finală pentru constructorii auto din întreaga lume, scrie Deutsche Welle. Industria auto germană îşi accelerează incursiunea punând la bătaie miliarde de euro. 

  • Se cere despărţirea de WhatsApp şi Instagram: Gigantul Facebook a fost dat în judecată pentru monopol de către 46 de state americane şi de Comisia pentru Comerţ

    Comisia Federală pentru Transport din SUA (FTC), alături de 46 de state americane, au lansat acţiuni legale împotriva Facebook, acuzând compania că ar fi utilizat poziţia dominantă din piaţa de social media pentru a-şi da la o parte concurenţii, iar reclamanţii cer spargerea companiei în bucăţi, potrivit FT.

    FTC-ul acuză Facebook că ar fi acţionat „cu o conduită anti-concurenţială pentru mulţi ani de zile”, ceea ce se traduce atât prin achiziţia competitorilor care îi ameninţau poziţia dominantă, cât şi prin limitarea accesului altor dezvoltatori.

    În mod specific, procesul FTC subliniază tranzacţiile prin care compania lui Mark Zuckerberg a cumpărat Instagram şi WhatsApp, în 2012, respectiv 2014, în contextul în care aceste mutări au fost gândite pentru a anihila concurenţa.

    Comisia a anunţat că va cere în tribunal un ordin federal permanent care ar forţa gigantul Facebook să se separe de Instagram şi WhatsApp, sau să ceară aprobare federală înainte de orice altă achiziţie.

    Într-un proces separat, un grup de 46 de state americane şi alte două jurisdicţii – conduşi de procurorul general din New York, Letitia James – susţin că gigantul din Silicon Valley utilizează o abordare de tip „cumpără şi îngroapă” faţă de mulţi competitori, ceea ce afectează competiţia din piaţă, reduce protecţia utilizatorilor şi accesul lor la alte tipuri de servicii similare.

    „În loc de concurenţă pe bază de merite, Facebook şi-a utilizat puterea pentru a îngropa competiţia, astfel încât să poată profita de utilizatori şi să poată face miliarde din datele personale”, a explicat Letitia James, procurorul general al statului New York.

    Compania Facebook a respins timp de mulţi ani aceste acuzaţii legate de practici anti-concurenţiale. După lansarea procesului, compania din Silicon Valley a transmis că va analiza plângerile şi va face declaraţii publice în curând.

    „La câţiva ani deja după ce FTC ne-a aprobat achiziţiile, guvernul vrea să dea înapoi pe aceste decizii fără a se gândi la impactul pe care îl va avea un astfel de precedent asupra comunităţii de business per ansamblu sau asupra oamenilor care aleg produsele noastre în fiecare zi”, a adăugat Facebook.

    Procesele lansate concomitent de FTC şi de cele 46 de state americane marchează a doua acţiune legală majoră împotriva Big Tech din 2020. În luna octombrie, SUA a dat în judecată Google pentru că ar fi utilizat o strategie prin care să îşi ţină competitorii deoparte, care are potenţialul de a fi anti-concurenţială.

  • Antreprenoarea care şi-a transformat pasiunea într-o afacere de milioane de euro în Bucureşti

    Printre realizările recente ale Alinei Sudriu, fondator, Grace Couture Cakes, al cărei profil a fost inclus în anuarul 105 Cele mai puternice femei din business realizat de magazin, se numără lansarea la începutul anului 2020 a unui cake shop online al companiei, primul magazin online din România dedicat deserturilor couture, dar şi „noul nivel la care a ajuns compania, nu doar din punctul de vedere al rezultatelor finaciare, ci şi operaţional, luând în calcul dezvoltarea echipei, a procedurilor, a tuturor sistemelor ce ţin de producţie şi logistică, precum şi în ceea ce priveşte capitalul de imagine.” În 2020 şi-a propus să stabilizeze creşterea din anii precedenţi.

    Antreprenoarea spune că, de-a lungul carierei, nu a simţit că lucrurile ar fi fost diferite dacă era bărbat. „Ce am simţit însă a fost nevoie de a demonstra, atunci când am ales antreprenoriatul într-un domeniu de lifestyle considerat feminin, precum cofetăria, că nu este doar un capriciu de moment, ci o idee de afaceri serioasă şi, apoi, un business solid.”

    În opinia sa, intuiţia poate fi o unealtă de business valoroasă, atunci când este cultivată şi folosită corect, la fel şi capacitatea de adaptarea şi abilităţile de multi-tasking. „În plus, în domeniile de lifestyle, este importantă dezvoltarea simţului estetic, către care femeile sunt poate mai înclinate.

    Pentru Alina Sudriu, echilibrul între viaţa personală şi profesională a fost un obiectiv şi spune că acum este în acest echilibru în cea mai mare parte a timpului, deşi îşi aminteşte că în primii ani de antreprenoriat părea mai degrabă un mit. „Sfatul pe care l-aş da oricărui tânăr, indiferent dacă îşi începe cariera ca angajat sau are o idee antreprenorială, este: să studieze cu atenţie piaţa şi oportunităţile, să fie întotdeauna atent la mesajele primite din mediu, să îşi seteze obiective realiste, să le urmărească, şi să trateze eşecul ca parte din proces”, spune ea.

    CITESTE AICI MAI MULTE DESPRE ALINEA SUDRIU FONDATOAREA GRACE COUTURE CAKES

  • Guvernul american se pregăteşte să lovească Google cu un proces pentru practici anticoncurenţiale

    Departamentul de Justiţie din SUA se pregăteşte să declanşeze un proces pentru practici anticoncurenţiale împotriva Google pentru că ar fi încălcat legea, utilizându-şi puterea de piaţă pentru a rămâne lideri, conform unor surse citate de Reuters.

    În cadrul procesului, Departamentul de Justiţie ar urma să acuze Google că a încălcat legea prin modul în care a tratat competitorii din piaţa motoarelor de căutare, dar şi din piaţa de advertising. Acuzaţiile arată că Google ar fi încercat să dezavantajeze competitorii pentru a rămâne principalul motor de căutare şi pentru a vinde cât mai multe reclame prin propriile canale.

    Google, a cărui motor de căutare este atât de cunoscut încât acest nume a devenit verb, a înregistrat venituri de 162 miliarde dolari în 2019, depăşint PIB-ul Ungariei.

    Procesul ar putea fi anunţat chiar astăzi, iar momentul ar putea fi considerat un gest politic înaintea alegerilor prezidenţiale din data de 3 noiembrie, în contextul în care Donald Trump le-a promis alegătorilor că va trage la răspundere anumite companii care utilizează practici anticoncurenţiale.

    Un proces federal ar marca un moment rar de înţelegere între administraţia Donald Trump şi arpia progresistă a Democraţilor. Senatoarea americană Elizabeth Warren a scris pe Twitter în data de 10 septembrie că aşteaptă „acţiuni rapide şi agresive” în ceea ce priveşte separarea marilor companii de tehnologie în mai multe firme.

    Această acţiune legală ar veni la mai bine de un an după ce Departamentul de Justiţie şi Comisia Federală de Comerţ au lansat investigaţii pe teme de concurenţă în patru mari companii de tehnologie: Amazon, Apple, Facebook şi Google.

    În 2019, Uniunea Europeană a amendat Google cu 1,7 miliarde de dolari pentru că nu le-a permis website-urilor să utilizeze competitori de-ai Google atunci când vor să plaseze reclame; în 2017, UE a aplicat o amendă de 2,6 miliarde dolari pentru că Google favoriza propriul business de shopping în rezultatele căutărilor; în 2018, UE a amendat Google cu 4,9 miliarde dolari pentru că nu permite intrarea altor competitori pe sistemul de operare Android.

  • Get to carbon neutral

    CTP România

    Motivaţie:
    „Get to carbon neutral” este iniţiativa CTP de a neutraliza, până la finalul anului 2023, emisiile de dioxid de carbon produse în urma tuturor operaţiunilor realizate la nivel european. „Acest demers ambiţios presupune eforturi considerabile de înţelegere a contextului climatic actual şi a felului în care compania poate acţiona pentru a diminua impactului negativ asupra mediului înconjurător. Ne-am propus să facem asta în patru paşi: eficienţă energetică certificată BREEAM în cel mai mare proces de cerificare la nivel european (aproape 300 de clădiri CTP din şase ţări), economie circulară cu obiectivul de zero waste, revitalizarea şi plantarea de păduri, energie solară şi sustenabilă”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Orice nou spaţiu pe care compania îl dă în folosinţă se supune procesului de certificare BREAAM, cel mai recunoscut program de certificări în domeniul eficienţei energetice la nivel european. O altă direcţie strategică în demersul de diminuare a amprentei de carbon o reprezintă planul companiei de creştere a pădurilor în apropierea parcurilor pe care le construieşte. Astfel, reprezentanţii CTP şi-au propus ca, la fiecare deschidere de parc, să planteze şi o pădure sau să revitalizeze una deja existentă. În această toamnă, angajaţii CTP vor planta primii 300 de copaci în apropierea unuia dintre cele mai importante centre ale companiei, ctPark Bucharest West, la km 23 pe Autostrada A1. Printre funcţionalităţile care transformă clădirile companiei în spaţii mai prietenoase cu mediul se numără izolaţia energetică de top, iluminatul cu LED-uri, facilităţile de încărcare electrică, sistemele de recirculare a apei, modalităţile inteligente de folosire a luminii naturale în depozite şi în toate spaţiile de birouri. În perioada 2017-2020, compania a investit aproximativ 5 milioane de euro în medie, anual, la nivelul întregului portofoliu, în acţiuni care sprijină proiectul „Get to Carbon Neutral”. În cadrul ctPark Bucharest West au fost investite 3 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de iluminare şi reducerea consumului de energie. De asemenea, a fost modernizat stocul vechi de clădiri, spaţiile noi au fost livrate la cele mai înalte standarde de calitate şi eficienţă energetică iar parcurile companiei au fost împădurite şi revitalizate.

    Efecte:
    Printre efectele iniţiativei CTP se numără: scăderea cu 30% a consumului de energie electrică în cadrul parcului ctPark Bucharest West; săderea consumului de electricitate în toate clădirile companiei, acesta aflându-se la jumătate în cazul clădirilor noi faţă de clădirile vechi; reducerea emisiilor de carbon prin plantare de copaci în spaţiile verzi din parcuri; scăderea consumului de apă şi reciclarea apei menajere, precum şi scăderea consumului de gaz datorită izolaţiei clădirilor. „Conform statisticilor interne, datorită anvelopării clădirilor, doar în 50% dintre construcţiile CTP noi este necesară folosirea echipamentelor de încălzire peste iarna şi răcire peste vară, izolaţia clădirilor CTP fiind cea mai bună din toată piaţa de spaţii logistice şi industriale în ceea ce priveşte materialele folosite si eficienţa”, susţin reprezentanţii companiei.

  • Adoptă o şcoală

    Smithfield România

    Motivaţie:
    Programul „Adoptă o şcoală” este o iniţiativă proprie Smithfield România, care s-a născut, potrivit reprezentanţilor companiei, ca răspuns firesc la nevoile identificate în timpul vizitelor în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul vizează îmbunătăţirea procesului educaţional şi a condiţiilor de studiu în şcolile din judeţul Timiş şi Arad şi a fost iniţiat în anul 2018.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele eligibile înscrise au beneficiat de sprijin financiar în urma depunerii unui proiect care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea procesului educaţional, amenajarea de spaţii de joacă şi sport şi susţinerea iniţiativelor de digitalizare a claselor, fără a afecta procesul de învăţământ. Până în prezent, de cele ediţii implementate la nivelul judeţelor Timiş şi Arad, au beneficiat aproximativ 13.000 de elevi şi cadre didactice din  37 de unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Pilotul acestui program s-a desfăşurat în 2018, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, şi a implicat  25 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţul Timiş. Fiecare şcoală a beneficiat de sprijin financiar din partea Smithfield România pentru implementarea unor proiecte specifice de investiţii.

    Efecte:
    Proiectele eligibile au inclus activităţi de reabilitare şi renovare a infrastructurii şcolare, achiziţii şi dotare cu noi echipamente didactice IT&C sau amenajarea de spaţii de joacă şi sport în cadrul şcolilor selectate în program. Aproximativ 10.000 de elevi şi cadre didactice au beneficiat de această primă ediţie. Ediţia cu numărul doi a avut loc în 2019, unde s-a oferit sprijin financiar Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara în vederea organizării acţiunii de caritate denumită „Visul unei seri de iarnă” ce a avut drept scop colectarea de fonduri în vederea dezvoltării/dotării bazei materiale a liceului. Peste 200 de elevi au beneficiat de sprijinul oferit din partea Smithfield România. În cea de-a treia ediţie – 2020, compania a susţinut 11 unităţi şcolare din zona de Vest a ţării care desfăşoară proiecte specifice de investiţii în infrastuctura şcolară. Elevii din unităţile de învăţâmant incluse în program vor beneficia în acest an de noi resurse pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi extracurriculare, prin acces în săli multimedia dotate cu tehnologie modernă de predare-învăţare, dar şi cabinete informatice dotate cu calculatoare de ultimă generaţie şi table inteligente de tip smart-board. Prin intermediul acestui program, din 2018 şi până în prezent, Smithfield România a investit peste 1,35 milioane de lei în instituţiile de învăţământ din judeţele Timiş şi Arad.

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Reducerea consumului de resurse naturale si a emisiilor de CO2 prin recuperarea 100% a deseurilor de fier

    TenarisSilcotub

    Motivaţie:
    Recuperarea deşeurilor rezultate din producţia de oţel (Călăraşi) şi ţevi (Zalău) este parte din strategia de implementare a sistemului de economie circulară din TenarisSilcotub, dezvoltat pe mai multe planuri. Scopul final specific acestui proiect a fost atingerea gradului de 100% recuperare a materialelor considerate, până de curând, deşeuri, ceea ce urma să ducă la două efecte principale: impact zero asupra mediului (deşeurile nu mai erau stocate, reintrând în mod natural în circuitul economic) şi creşterea sustenabilităţii activităţii.

    Descrierea proiectului:
    Dacă resturile de ţevi sau şpanul rezultat din producţia de ţevi sunt reintegrate, automat, în procesul de producţie, în cazul deşeurilor precum zgura sau ţunderul (uleios sau uscat) a fost necesară găsirea unor soluţii particulare astfel încât acestea să îşi poată găsi o utilizare ulterioară. În cazul zgurii rezultate din topirea fierului vechi în cuptorul electric, care presupune doar o prelucrare mecanică, a fost nevoie de obţinerea unor certificări speciale care să-i confirme utilizarea ca agregat în construcţii civile. Considerat o lungă perioadă doar un deşeu, ţunderul uleios a putut fi recuperat după un proces foarte laborios ce a implicat oameni din 3 departamente cheie: HSE, producţie şi mentenanţă. Zeci de testări au reuşit să îl aducă la calitatea necesară pentru a deveni materie primă pentru cuptorul electric. Ţunderul uscat este, de asemenea, valorificat, succesul aparţinând echipei ce a reuşit să găsească la nivel national şi regional parteneri industriali din zona siderurgică sau producători de electrocasnice ce îl pot refolosi. Compania nu s-a oprit aici şi a identificat resurse adiţionale de valorificare şi proiectează un injector cu o tehnologie nouă care va da valoare: prafului de oţelărie, cauciucurilor, plasticului şi şlamurilor de neutralizare.  Începând cu 2019, TenarisSilcotub este parte din proiectul Retrofeed la nivel de EU, prin care compania proiectează şi testează tehnologii inovative şi performante. În prezent, derulează teste pentru valorificarea cauciucului din piaţa naţională, a plasticului din fluxurile interne şi cele industriale naţionale, a subproduselor aferente procesului de laminare la cald şi a şlamului care rezultă în urma epurării apelor uzate industriale şi a prafului de oţelărie.

    Efecte:
    TenarisSilcotub a reuşit, în 2020, să atingă un grad de 100% recuperare a deşeurilor de fier, mai exact reintegrarea anuală în procesul de producţie propriu sau a unor parteneri a 80.000 de tone de ţunder (uscat şi uleios) şi zgură. Alternativele folosite la resursele naturale în ultimii ani înseamnă decarbonizarea procesului: 5.946 tone de CO2 eliminate din proces şi 35.000 tone de deşeuri salvate de la depozitarea finală.