BusinessMagazin

Tag: probleme

  • Probleme de superbogaţi: Cum să-ţi protejezi colecţia de artă de pe iaht

    În ziua de azi există superiahturi cu colecţii de artă mai bune decât cele din unele muzee naţionale, după cum explică specialişti în istoria şi conservarea artei, scrie The Guardian, iar uneori valoarea operelor de la bord e chiar mai mare decât a iahtului în sine. Cum ambarcaţiunile nu sunt galerii de artă, pot apărea probleme care să afecteze lucrările, cum ar fi copiii care aruncă cu fulgi de porumb în tablouri care i-au speriat, provocând stricăciuni, agravate apoi de echipajul de la bord care încearcă să cureţe tablourile fără să ştie cum ar trebui de fapt s-o facă, sau contactul involuntar al operelor de artă cu dopurile săltăreţe ale unor sticle de şampanie.

    A apărut astfel nevoia de cursuri şi consultanţă pentru echipajele de pe iahturi, cât şi pentru proprietari cu privire la întreţinerea colecţiilor. Pentru a reduce accidentele, de exemplu, este bine ca echipajul să ştie ce valoare au obiectele de la bord, spun experţii.

    Printre proprietarii importanţi de colecţii de artă expuse pe iahturi se află acţionarul majoritar al echipei de fotbal Tottenham Hotspur, Joe Lewis, care deţine lucrări de Degas, Francis Bacon, Freud, Klimt, Matisse sau Picasso şi nu numai, deşi nu se ştie exact ce anume expune pe vasul său Aviva. 

  • Ce teme au dominat discuţiile de la Davos: De la incertitudinea Brexitului la războiul comercial dintre SUA şi China

    Ediţia din acest an a forumului de la Davos a venit într-o perioadă marcată de incertitudine, cu marile puteri angrenate în lupte politice sau economice: Brexitul, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau protestele din Franţa sunt doar câteva teme care au marcat, inevitabil, discuţiile.

    Accesul la Forumul Economic Mondial nu e ieftin: participanţii trebuie să fie membri ai WEF, statut ce se poate dobândi la un tarif anual ce pleacă de la peste 60.000 de dolari şi poate ajunge la 600.000 de dolari. Pentru a lua parte la discuţii, cei interesaţi trebuie să mai achite alţi 27.000 de dolari.

    „Judecând după starea lumii în prezent, la 10 ani de la criza financiară, aş spune că prin toate aceste evenimente anuale s-a obţinut zero“, nota cu ironie Michael Hewson, analistul-şef al CMC Markets UK.

    Paul Sheard, cercetător la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government, este de părere că cei care au mizat pe globalizare au avut suficient timp pentru a-şi face vocea auzită; acum, ceilalţi au început să se exprime prin intermediul votanţilor şi al unei mişcări antisistem tot mai vizibile.

    Unul dintre cele mai importante personaje de la Davos este chiar fondatorul evenimentului, Klaus Schwab. Într-un interviu acordat celor de la Time, el a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări şi a unei viziuni globale care să aibă în centrul omul. Globalizarea a produs milioane de „învingători“ de-a lungul anilor, crede Schwab, dar a şi lăsat multe persoane în urmă. „În era social media, nu îţi permiţi să laşi pe nimeni în urmă“, a punctat el.

    Interesant a fost şi demersul companiei de audit şi consultanţă fiscală PwC, care a realizat un sondaj printre cei mai importanţi CEO ai marilor companii, încercând să afle care sunt cele mai ameninţătoare pericole ale anului 2019. Cei intervievaţi au numit, în ordine, următoarele: suprareglementarea, instabilitatea politică, lipsa deprinderilor fundamentale, războaiele comerciale, atacurile cibernetice, instabilitatea geopolitică, protecţionismul, populismul, viteza transformărilor tehnologice şi volatilitatea ratei de schimb.

    Deşi tema reuniunii de acest an a fost „A patra revoluţie industrială” – o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm – temele pe care liderii mondiali s-au axat au fost aceleaşi care au marcat primele pagini ale ziarelor în ultimele două-trei luni.

    Actori lipsă şi teme curente

    În cadrul unui discurs ţinut la ediţia din 2017 a Forumului Economic Mondial, la Davos, preşedintele chinez, Xi Jinping, susţinea că ţara pe care o conduce are un rol esenţial în dezvoltarea comerţului liber. În ianuarie 2018, preşedintele american, Donald Trump, anunţa că „nu a existat niciodată o perioadă mai bună pentru a construi, investi şi creşte o afacere în Statele Unite“. Niciunul dintre cei doi nu a fost prezent anul acesta la Davos, dar disputa dintre cele două superputeri economice a reprezentat unul dintre principalele subiecte de discuţie de la Davos.

    Pe de altă parte, absenţa unor lideri importanţi de la Davos – pe lângă cei amintiţi mai sus, nici Theresa May sau Emmanuel Macron nu vor fi prezenţi – este văzută de bun augur de comentatori, care consideră că elita mondială va putea dezbate adevăratele teme şi provocări ale viitorului. Viteza cu care lumea se schimbă determină modificări fundamentale şi neimaginate în urmă cu câţiva ani, iar paradigma aptitudinilor de care va avea nevoie un om pentru a obţine o poziţie satisfăcătoare în societate este una dintre cele mai noi şi dificile provocări cu care se confruntă omenirea.

    Războiul comercial dintre China şi Statele Unite a început deja să afecteze economia la nivel global şi să ridice semne de întrebare asupra lanţurilor de aprovizionare sau asupra planurilor pe termen lung. State din toate colţurile lumii sunt afectate, de la Canada la Singapore; chiar şi Fondul Monetar Internaţional a redus previziunile de creştere globală.

    În cadrul discursului său, cancelarul german, Angela Merkel, a susţinut că organizaţiile globale precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) trebuie reformate. Merkel a apreciat că reformarea ar ajuta la restabilirea încrederii în sistemul financiar global, apărând multilateralismul drept garant al conceptului câştig-câştig (win-win). „De mult timp, ţările emergente precum China şi India au influenţat, într-un mod foarte puternic, economia mondială, iar când unui sistem existent îi ia prea mult timp pentru a reacţiona, consecinţele sunt că alţii (alte ţări) se remarcă prin noi instituţii”, a spus Merkel. Cancelarul german a mai susţinut ca lumea vestică trebuie să se împotrivească actualelor tendinţe de fragmentare a arhitecturii internaţionale. „Cred că ar trebuie să înţelegem interesul nostru naţional într-o manieră în care ne gândim la interesul celorlalţi şi din acel punct să creăm situaţiile câştig-câştig care sunt precondiţiile pentru multilateralism.”

    Brexitul – care este din ce în ce mai combătut în Regatul Unit – a fost o altă temă dezbătută pe larg la Davos. Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexitului doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data ieşirii din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a spus şi Sebastian Kurz, cancelarul austriac, în cadrul Forumului Economic Davos. Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data la care sunt programate alegerile din Parlamentul European.

    Un alt punct de discuţie a fost situaţia din Coreea de Nord, dar şi relaţia dintre aceasta şi Statele Unite. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat la Davos că „rămâne multă muncă de făcut“ pentru a ajunge la denuclearizarea Coreei de Nord, dar se aşteaptă ca lucrurile să progreseze până la sfârşitul lunii viitoare. „Rămâne multă muncă de făcut, dar s-au întâmplat deja lucruri pozitive“, a declarat Pompeo. Casa Albă a anunţat săptămâna trecută că preşedintele american, Donald Trump, se va întâlni pentru a doua oară cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, la sfârşitul lunii februarie, dar Statele Unite vor menţine sancţiunile economice impuse Phenianului. Oficialul american a declarat că vede un rol important în susţinerea dezvoltării Coreei de Nord „dacă aceştia vor face un pas substanţial în direcţia denuclearizării şi creează condiţiile potrivie“. Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, declarase pe 1 ianuarie că vrea menţinerea angajamentului denuclearizării, însă a avertizat că şi-ar putea schimba atitudinea dacă administraţia Donald Trump nu anulează sancţiunile.
    Nici tensiunile dintre Rusia şi Statele Unite, deşi cu implicaţii mai mult militare decât economice, nu au ocolit forumul de la Davos. Într-un interviu acordat Politico.eu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianţa nord-atlantică va aplica măsuri defensive „proporţionate“ pentru a contracara acţiunile Rusiei, care încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachete nucleare ce pot fi utilizate contra Europei. „Vom lua decizii proporţionate şi defensive. Dacă vom permite Rusiei să continue încălcarea Tratatului INF, va fi subminată respectarea nu doar a acestui acord, ci a tuturor acordurilor privind controlul armamentului.”

    Ultima zi a Forumului Economic Mondial a inclus discuţii legate de egalitate, migraţie şi schimbări climatice. Winnie Byanyima, director executiv la Oxfam şi fost director în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat că „inegalitatea a scăpat de sub control“, oferind ca argument modul în care taxele aplicate celor cu venituri mari au scăzut în 2018. „Multe ţări au renunţat la aşa-numitele «taxe pe bogăţie». Dacă nu mai colectezi acele taxe, nu ai cum să acorzi mai mulţi bani unor domenii precum sănătate, educaţie sau protecţie socială — prin urmare, serviciile publice se clatină“, a spus ea. „Vrem ca oamenii de afaceri să îşi plătească taxele, nu să le evite. Din acest motiv, vrem ca guvernele să aplice taxe corecte.“

    Davos a început cu un premiu acordat lui David Attenborough pentru contribuţia sa în lupta contra încălzirii globale şi s-a încheiat cu un discurs al Gretei Thunberg, o activistă în acelaşi domeniu de 16 ani, care a transmis celor prezenţi că „e momentul ca lumea să intre în panică”.

  • Primar PSD, despre proiectul de buget: Nu pot rezolva probleme cu aceşti bani. Prefer să stau acasă/ Edil de la UDMR: Este un măr otrăvit

    Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, referitor la proiectul de buget, că după ce oraşul a pierdut anul trecut 32 de milioane de lei, va pierde, şi în acest an, 26 de milioane, condiţii în care nu se mai pot face investiţii.
     
    Potrivit edilului, anul acesta comunităţile locale primesc 60% din impozitul pe venitul colectat, dar urmau să primească 66,8% ca să ajungă la nivelul anului 2017. În plus, din impozitul colectat edilii ar trebui să plătească şi prestaţiile sociale, ceea ce presupune un efort financiar mare.
     
    „Eu cred că banii trebuiau lăsaţi aici! Discut de faptul că banii se produc în municipiu şi în municipiul Bistriţa nu putem să asfaltăm nişte străzi din banii noştri! Nu pot să fac niciun fel de investiţii! Nu am investit niciun leu anul trecut din bani proprii, numai din transferuri, din rezerve, din ce am avut în excedentul bugetar care se termină în acest an şi cu asta Bistriţa nu va avea niciun leu de investiţii”, a spus Ovidiu Teodor Creţu.
     
    Creţu a candidat în urmă cu zece ani pe listele PSD şi a reuşit să câştige primul municipiu reşedinţă de judeţ din Ardeal, însă acum spune că nu mai vrea să candideze şi se gândeşte chiar la o demisie din funcţie.
     

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • Zeci de blocuri şi imobile din Capitală au rămas, luni, fără căldură şi apă caldă. Când estimează RADET că vor fi remediate problemele

    RADET anunţă că, din cauza unei avarii din Capitală, mai multe blocuri şi imobile nu au în prezent apă caldă şi căldură. Este vorba despre 51 de blocuri şi 4 imobile, iar Regia estimează că problemele vor fi remediate marţi, la ora 8:00.
     
    Zonele afectate sunt situate pe următoarele străzi: Mieilor, Orzari, Mihai Bravu, Pompiliu Manoliu, Şoseaua Maior Coravu, Vatra Luminoasă, Ciurea, Nicolae Cerga, Tivejiei, Victor Manu, Matei Voievod, Medic Zlătescu, Aleea Lunguleţu şi Ilarie Chendi.
     
    Potrivit primarului general Gabriela Firea, problemele RADET sunt cunoscute, însă nu pot fi rezolvate în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la „Revoluţie încoace”.
     

  • Zeci de blocuri şi imobile din Capitală au rămas, luni, fără căldură şi apă caldă. Când estimează RADET că vor fi remediate problemele

    RADET anunţă că, din cauza unei avarii din Capitală, mai multe blocuri şi imobile nu au în prezent apă caldă şi căldură. Este vorba despre 51 de blocuri şi 4 imobile, iar Regia estimează că problemele vor fi remediate marţi, la ora 8:00.
     
    Zonele afectate sunt situate pe următoarele străzi: Mieilor, Orzari, Mihai Bravu, Pompiliu Manoliu, Şoseaua Maior Coravu, Vatra Luminoasă, Ciurea, Nicolae Cerga, Tivejiei, Victor Manu, Matei Voievod, Medic Zlătescu, Aleea Lunguleţu şi Ilarie Chendi.
     
    Potrivit primarului general Gabriela Firea, problemele RADET sunt cunoscute, însă nu pot fi rezolvate în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la „Revoluţie încoace”.
     

  • Poate vine criza mai repede, ca să se mai liniştească lucrurile

    Nu înţeleg nimic din ce se întâmplă în societate, nu înţeleg noile generaţii, dau vina pe educaţia oferită de stat, care nu livrează (termen corporatist) ceea ce au ei nevoie pe banda sau bancul de lucru.
    Rareş Măcinică, managing director la operatorul logistic Lagermax AED România, spune că cel mai greu mesaj de dimineaţă este acela în care un angajat anunţă printr-un SMS că nu mai vine la muncă.
    De unde să iei peste noapte un alt angajat, cum poţi să-l înlocuieşti atât de repede?
    Problemele din România se găsesc peste tot în Europa şi mai ales în Europa Centrală şi de Est, care s-a trezit că economiile occidentale le fură forţa de muncă. Germania, cea mai puternică şi cea mai mare economie a Europei, a ajuns cu rata şomajului la cel mai scăzut nivel din istoria recentă.
    În ultimii zece ani, Germania a avut o creştere a numărului locurilor de muncă cu 5 milioane, iar în acest moment numărul locurilor vacante a ajuns la un nivel record de 1,2 milioane.
    Într-un articol din Financial Times dedicat celebrelor mittelstand – companiile mici şi mijlocii germane – Claus Mai, directorul financiar al grupului eMAG, un producător de maşini-unelte, spune că nu mai găseşte angajaţi în Germania şi de aceea trebuie să se ducă după ingineri în Europa de Est, India sau China.
    Din cauza acestei crize, livrarea produselor către clienţi are de suferit, iar directorul financiar al grupului eMAG salută recenta reducere a cererii din ultimele luni, pentru că nu mai făcea faţă comenzilor.
    Germania a extins Uniunea Europeană către Europa de Est pentru a putea să ia din fostele ţări comuniste forţă de muncă.
    Acum, şi fostele ţări comuniste au nevoie de angajaţi şi se uită după oameni în Ucraina, Republica Moldova, fostele ţări sovietice, iar companiile din România se uită după vietnamezi şi nepalezi.
    Având în vedere necesarul de forţă de muncă de pe piaţă, sunt companii, manageri, directori de HR care se întreabă în fiecare zi când vine odată criza pentru a mai linişti lucrurile, pentru a-i ţine pe oameni în companii mai mult timp, pentru a reduce presiunea pe creşterile de salarii.
    În România, în perioada 2005-2008 a fost o vânzoleală continuă a angajaţilor pentru că oamenii plecau peste noapte, la prima ofertă primită, ceea ce provoca mari dureri de cap angajatorilor.
    În 2008, România ajunsese la 4,8 milioane de salariaţi.
    Dar peste noapte a venit criza şi, într-un an şi ceva, s-au pierdut 600.000 de locuri de muncă, ceea ce a fost destul de cumplit, având în vedere că aproape toţi aceştia aveau credite în spate.
    Între 2009 şi până la finalul lui 2012 companiile au avut parte de linişte, au putut să taie salariile, nici nu se mai punea problema de majorări salariale, fără prea mare scandal. Cei care au avut şansa să-şi păstreze jobul au devenit „cei mai buni” angajaţi.
    Aproape nimeni nu protesta public atunci când erau micşorate salariile în sectorul privat, pentru că fiecare ştia că nu există alternativă în piaţă.
    Criza a fost ca o mană cerească pentru companii, manageri şi directorii de HR, pentru că nu mai aveau această problemă cu forţa de muncă.
    Din acest motiv unii se întreabă când vine noua criză, pentru a stopa presiunea din piaţă de căutare de angajaţi, de încercare de ţinere a salariaţilor existenţi, de majorări salariale, de oferire de pachete care de care mai sofisticate, în încercarea de a reuşi să atragă noi oameni.
    O criză mătură şi din concurenţă, ceea ce pentru companiile solide reprezintă un avantaj.
    În perioada crizei, companiile aveau puterea.
    După 2012, când economia a ieşit din criză, salariile au crescut cu 50% la nivelul salariului mediu şi cu 100% la nivelul salariului minim. Chiar şi în aceste condiţii, România a reuşit să-şi refacă forţa de muncă, numărul de salariaţi urcând de la 4,2 la 4,9 milioane. Angajatorii estimează necesarul de forţă de muncă la încă un milion, oameni pe care nu-i găsesc.
    Aşa că mulţi ar vrea să revină criza pentru a reuşi să mai aşeze lucrurile în companie şi să nu se trezească dimineaţă cu SMS-ul „Nu mai vin la muncă”. 

  • Firea: Sunt probleme în RADET. Nu aveam cum să rezolv în 2 ani de mandat ce nu s-a făcut de la Revoluţie

    Primăria Capitalei şi primarul general Gabriela Firea condamnă ferm orice tentativă a reprezentanţilor Opoziţiei din Consiliul General de a obţine beneficii politice pe seama problemelor din sistemul de termoficare al Bucureştiului, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria Capitalei.

    Potrivit primarului general, problemele RADET sunt cunoscute, însă nu pot fi rezolvate în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la „Revoluţie încoace”.
     
    „Consider strigătoare la cer demagogia PNL privitoare la situaţia RADET, în condiţiile în care acest partid a deţinut controlul total asupra acestei regii în ultimii 10 ani înainte de mandatul meu, timp în care au asistat pasivi, sau poate chiar activi, la degradarea sistemului de termoficare din Bucureşti şi la acumularea datoriilor istorice către ELCEN. Ştim cu toţii că sunt probleme în reţea, dar cred că oricine înţelege că nu aveam cum să fi rezolvat în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la Revoluţie încoace. Încă din primele luni de mandat am luat decizia de a unifica producţia şi distribuţia energiei termice în Bucureşti. În multe alte oraşe din ţară centralele au fost preluate gratuit de către administraţia publică locală, iar noi nu reuşim, iată, să le preluăm nici cu bani, deşi am făcut toate diligenţele necesare de 2 ani”, a spus Gabriela Firea.
     

  • În sfârşit am putea ajunge de la Sibiu la Cluj pe autostradă. Peste 100 km de autostradă ar putea fi inauguraţi în 2019, dacă nu apar noi probleme

    Dacă în 2018 s-au inau­gurat 60 de kilometri de auto­stradă, printre care şi deja fai­mosul „ciot“ de 3,3 km al autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti, anul acesta ar putea fi inauguraţi 118 km. Din aceştia, 43 km pe A1 Lugoj-Deva, 41 km pe A10 Sebeş-Turda – ceea ce înseamnă că de la Sibiu se va putea merge până la Cluj numai pe autostradă – şi 34 km pe A3 Tg. Mureş-Cluj, între Iernut şi Câmpia Turzii.
     
    Pe de altă parte, loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj-Deva ar fi trebuit finalizate încă din 2016, deci deja se discută de o întârziere de trei ani. Acum, cel mai probabil vor fi gata în vara acestui an. Cu toate acestea, va rămâne un tronson de 15 km care nu va fi gata, astfel încât nu se va putea circula de la Sibiu la Nădlac numai pe autostradă, iar acest tronson abia anul acesta va fi scos la licitaţie, problemele fiind legate şi de trecerile pentru animale sălbatice.
     
    Dincolo de autostradă, anul acesta ar trebui finalizată modernizarea a peste 170 km de cale ferată, în condiţiile în care pe nici 4% din reţeaua feroviară existentă nu se poate circula cu 160 km/h. Cei 170 km sunt pe coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Simeria.