BusinessMagazin

Tag: privatizare

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • Blue Air vrea să participe la privatizarea Cyprus Airways împreună cu magnatul rus Prokhorov

    Blue Air intenţionează să participe, împreună cu fondul de investiţii Renaissance Capital, deţinut de grupul rus Onexim, controlat de omul de afaceri Mikhail Prokhorov, la procedura de privatizare a operatorului Cyprus Airways, a anunţat compania aeriană low-cost.

    În acest scop, reprezentanţii Blue Air au făcut o vizită în Cipru unde au avut mai multe întâlniri cu oficiali ai guvernului Cipru, ai Autorităţii Aeronautice şi ai consultantului KPMG desemnat pentru structurarea procedurii de privatizare, se arată într-un comunicat al operatorului.

    Blue Air precizează că, având în vedere acordul de confidenţialitate încheiat cu guvernul Republicii Cipru prin intermediul consultantului care se ocupă de privatizare, în stadiul actual nu pot fi făcute publice detaliile tehnice ale acestei tranzacţii.

    Înfiinţată în anul 1947, Cyprus Airways este compania naţională a Republicii Cipru şi operează 6 aeronave Airbus 320 către 19 destinaţii în Europa şi Orientul Apropiat. Cyprus Airways are încheiate parteneriate cu mai multe companii aeriene printre care şi Tarom.

    Firma Airline Management Solutions, înfiinţată de patru acţionari români, a preluat în mai 2013 fondul de comerţ al Blue Air, companie controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

    Înfiinţată în 1995, Renaissance Capital este o companie de investiţii activă în Rusia şi republici ex-sovietice, Europa Centrală şi de Est şi Africa, deţinută de grupul rus Onexim, fondat de miliardarul rus Mikhail Prokhorov.

  • Schimbare de guvern şi de viziune: la loc comanda pentru marile privatizări din Slovenia

    Noua formaţiune, denumită chiar “Partidul lui Miro Cerar” (SMC), s-a impus atât de rapid graţie imaginii bune a lui Cerar – intelectual nou-venit în politică, neasociat cu niciun scandal de corupţie, fiu al unui sportiv popular în Slovenia dinainte de 1990 şi mai ales adept al unui naţionalism economic moderat, ostil privatizării companiilor mari.

    Alegerile anticipate au fost organizate după ce fostul premier Alenka Bratusek a părăsit în luna mai şefia guvernului după numai 13 luni, din cauza unor conflicte de partid interne în urma cărora a pierdut conducerea partidului ei, Slovenia Pozitivă. Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”. Guvernarea Bratusek a fost însă foarte instabilă, din cauza măsurilor de austeritate accelerate luate pentru evitarea crizei bancare: toamna trecută, atât ministrul sănătăţii, cât şi cel al economiei şi-au dat demisia.

    Slovenia a injectat 3,3 mld. euro în băncile locale şi a început să transfere creditele neperformante unei “bănci rele”, spre a evita apelul la un pachet de salvare din partea FMI şi a UE după modelul Irlandei sau al Ciprului. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, avea în primăvara trecută active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB. În acelaşi timp, guvernul Bratusek a promis Comisiei Europene că va liberaliza legislaţia muncii după dorinţa angajatorilor, va continua reforma pensiilor şi va iniţia privatizări importante, inclusiv ale băncilor.

    Acum însă, partidul condus de Miro Cerar a anunţat că se opune înstrăinării activelor importante ale statului, în frunte cu Telekom Slovenia, cea mai valoroasă companie de stat, pentru care fostul guvern începuse deja procesul de privatizare şi despre care presa scrisese că ar fi interesate compania germană Deutsche Telekom sau cea turcească Turkcell. Cerar a declarat că se opune şi privatizării principalului aeroport al ţării, Aerodrom Ljubljana. Mai mult, Telekom Slovenia a ieşit la cumpărături în străinătate, anunţând în această săptămână că a cumpărat compania naţională bosniacă de telecomunicaţii, Telrad Net, “în cadrul strategiei sale de a-şi întări poziţia de operator telecom de importanţă regională în sud-estul Europei”. Telekom Slovenia are filiale şi în Croaţia, Muntenegru, Kosovo şi Macedonia.

     

  • Cererea lui Sorin Pantiş de strămutare a dosarului ICA, judecată de instanţa supremă în 25 iulie

     Dosarul în care Sorin Pantiş cere strămutarea dosarului ICA a fost înregistrat în 16 iulie la instanţa supremă, care iniţial a stabilit termenul de judecată în 5 septembrie.

    Avocaţii lui Sorin Pantiş au formulat o cerere de preschimbare a termenului, care a fost admisă de instanţă, dosarul urmând să se judece în 25 iulie.

    Şi Dan Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă, solicitarea fiind respinsă de ICCJ în 11 iulie. Avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a motivat cererea, în faţa instanţei, prin faptul că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz.

    Dosarul pivind privatizarea ICA are următorul termen la Curtea de Apel Bucureşti în 4 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Voiculescu, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru judecarea dosarului ICA

     Dan Voiculescu a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti cu cinci minute înainte de ora stabilită pentru începerea şedinţei de judecată din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), după ce anterior a fost la Poliţia Ilfov, unde trebuie să se prezinte conform obligaţiilor stabilite prin măsura controlului judiciar, luată în cazul său în dosarul în care este cercetat pentru şantaj.

    Întrebat de jurnalişti ce se aşteaptă să se întâmple la termenul de luni, Voiculescu a refuzat să facă declaraţii. Voiculescu le-a spus jurnaliştilor că nu va răspunde la întrebările tendenţioase.

    Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare este judecat din 1 iulie de un complet format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocaţii lui Dan Voiculescu cer mutarea procesului ICA de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă

     Avocaţii lui Dan Voiculescu au înaintat această solicitare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce la termenul din 1 iulie al procesului au sesizat faptul că noul preşedinte al completului de judecată nu este imparţial.

    La termenul din 1 iulie al dosarului ICA, judecătoarea Camelia Bogdan, preşedintele completului, a respins mai multe excepţii, cereri de amânare şi de recuzare înaintate de avocaţi şi a extins sechestrul pus pe averea preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu.

    Următorul termen în dosarul privatizării ICA a fost stabilit de Curtea de Apel Bucureşti în 7 iulie, când ar urma să fie audiaţi inculpaţii, iar apărătorii acestora ar trebui să pună concluzii în acest proces.

    Preşedintele completului de judecată a menţionat că instanţa va înainta o notă către Baroul Bucureşti, pentru a desemna avocaţi din oficiu, în situaţia în care, la următorul termen, apărătorii aleşi ai inculpaţilor nu vor putea fi prezenţi pentru a spune concluzii sau nu vor dori să facă acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul pentru Societatea Informaţională prelungeşte până în septembrie data limită de depunere a ofertelor pentru privatizarea Poştei

    Ca urmare a solicitării unei importante administraţii poştale europene care a achiziţionat recent dosarul de privatizare şi a evoluţiei pieţei serviciilor poştale locale şi internaţionale, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), la propunerea Comisiei pentru Privatizare, anunţă că data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi neangajante pentru procesul de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Română stabilit la data de 30 iunie 2014, ora 12:00 se prelungeşte până la data de 30 septembrie 2014, se arată într-un comunicat al MSI.

    “Procesul de privatizare a Poştei Române este în plină desfăşurare şi există în prezent premisele unei privatizări de succes întrucat o mare administraţie poştală europeană a cumpărat recent dosarul de privatizare a companiei. Fiind vorba de o documentaţie complexă, de o decizie importantă şi de o tranzacţie majoră, s-a solicitat prelungirea termenului de depunere a ofertelor preliminare. Consultantul împreună cu echipa de privatizare desfaşoară discuţii împreună cu alţi potenţiali investitori şi suntem încrezători în semnalele pozitive ale pieţei”, a declarat ministrul de resort, Răzvan Cotovelea.

    Dosarul de prezentare poate fi achiziţonat în schimbul sumei de 50.000 euro (sau echivalentul în lei) de la sediul MSI pe baza cererii scrise prealabile a investitorilor interesaţi.

    Cererea scrisă privind achiziţionarea dosarului de prezentare va fi comunicată în prealabil cu cel puţin două zile lucrătoare prin scrisoare recomandată sau personal prin depunere la sediul ministerului.

    Astfel, pentru participarea la procesul de selecţie, investitorii interesaţi trebuie să depună la sediul MSI până la data limită 30 septembrie 2014, ora 12 documentele de participare, respectiv dosarul de prezentare, inclusiv documentele care atestă îndeplinirea criteriilor de precalificare şi garanţia de participare în valoare de 9,48 milioane de lei sau echivalentul acestei sume în euro, la cursul de schimb.

    “La acest moment, unul dintre cei mai mari operatori de servicii postale din Europa a achiziţionat dosarul de prezentare a Poştei Române pentru suma de 50.000 euro, acesta solicitând amânarea termenului de depunere a documentelor de precalificare pentru a avea timpul necesar să studieze documentaţia care are aproximativ 1.000 de pagini. Având în vedere complexitatea informaţiilor şi magnitudinea tranzacţiei ne aşteptam la astfel de solicitări şi am fost pregătiţi să analizăm şi să le soluţionăm în timp util (…)Ţin să subliniez că procesul este deschis în continuare pentru toate părţile interesate”, a declarat într-un comunicat Alexandru Petrescu, preşedintele Comisiei de privatizare a Poştei.

    El a arătat că din discuţiile cu potenţialii investori, aceştia au avut nevoie de o perioadă în care să poată valida că procesul este ireversibil şi că Guvernul României şi reprezentanţii companiei îşi doresc privatizarea.

    “Totodată, performanţele companiei şi percepţia riscului de ţară s-au îmbunătăţit, şi consider că nivelul de atractivitate al companiei poate atrage acum investitori din categoria celor strategici. Vom folosi lunile următoare pentru a repoziţiona compania în zona de valorificare maximă la momentul tranzacţiei, prin consolidarea măsurilor de redresare economică şi prin abordări noi în relaţia cu sindicatul reprezentantiv, cu propuneri în care ambele părţi pot câştiga pe termen mediu şi lung”, a adăugat Petrescu.

    Statul, prin MSI, deţine 75% din acţiunile CNPR, iar restul de 25% sunt deţinute de Fondul Proprietatea.

  • Privatizare electrică pe bursă. Electrica se vinde ca pâinea caldă

    DUPĂ MONOPOLUL ÎN ENERGIE NUCLEARĂ ŞI CEL ÎN PRODUCŢIA DE GAZE, investitorii de la bursă dar şi românii de rând au acum posibilitatea să devină acţionari la cel mai mare distribuitor de energie prin subscriere la oferta de acţiuni derulată de Electrica. În toamna anului trecut, ofertele de acţiuni derulate de Nuclearelectrica şi Romgaz au strâns 450 milioane de euro de la investitorii locali şi străini.

    „Oferta Electrica este mai atractivă decât cea derulată de Romgaz, pentru că Electrica nu are presiunea reînnoirii rezervelor de resurse, reţelele de distribuţie vor exista şi peste 20 de ani, necesită doar investiţii de întreţinere şi modernizare. În plus, Electrica are profitul reglementat. Este adevărat că nu va avea creşteri spectaculoase ale câştigurilor, ci va avea profituri stabile, şi mai important: are potenţial de a remunera investitorii cu dividende care să aducă un randament de 5-7%, cât este media în sectorul utilităţilor„, spune analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare la BCR.

    Electrica este un holding format din trei filiale de distribuţie (Distribuţie Muntenia Nord, Distribuţie Transilvania Nord şi Distribuţie Transilvania Sud), o filială de furnizare (Electrica Furnizare) şi două societăţi de servicii – Electrica Serv şi filiala Electrica Servicii Energetice Muntenia.

    COMPANIA ESTE ACUM CONTROLATĂ ÎN PROPORŢIE DE 100% DE STAT. Prin listarea la bursă, statul va renunţa la control şi va rămâne cu o participaţie de 49% din companie. Oferta de vânzare se va derula sub forma unei majorări de capital de 105% (din capitalul actual) la care statul nu va subscrie, iar toţi banii obţinuţi de la investitori vor rămâne la dispoziţia companiei pentru investiţii în reţea.

    Distribuţia de energie este o activitate extrem de profitabilă, companiile din acest sector beneficiind de un cvasimonopol în regiunile unde-şi desfăşoară activitatea, iar activitatea lor este reglementată de stat.

    Ca şi companie de tip holding, Electrica obţine venituri din serviciile de consultanţă şi management pe care le oferă sucursalelor sale şi din dividendele încasate de la acestea. În 2013, Electrica a înregistrat un profit net de 314 milioane de lei şi venituri de 5,2 miliarde de lei, potrivit rezultatelor financiare consolidate.

    Sindicatul de brokeri care intermediază oferta Electrica este format din Citigroup, BRD, Raiffeisen Bank, Société Générale şi Swiss Capital. Brokerii sunt responsabili de atragerea unei cereri de până la un miliard de dolari de la investitorii locali şi străini astfel încât privatizarea să se facă la un preţ bun, iar odată compania listată, cotaţia acţiunii să crească. Într-o notă de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern cu strategia de privatizare Electrica, departamentul pentru Energie a anunţat că „având în vedere dimensiunea estimată a IPO Electrica, cererea necesară ce trebuie generată de sindicat este de 800-1.000 de milioane de dolari (610-770 mil. euro – n.red.)„.

    ATRAGEREA DE INVESTITORI STRĂINI DE CALIBRU ESTE ŞI UNUL DINTRE MOTIVELE PENTRU CARE OFERTA ELECTRICA SE VA DERULA ŞI PE BURSA DE LA LONDRA, UNDE SE VOR TRANZACŢIONA GDR-URI. Oferta Electrica a
    început luni, 16 iunie, şi se va încheia pe 25 iunie. La finalul celei de-a doua zi de desfăşurare a ofertei publice de la Electrica erau subscrise 12,37 milioane de acţiuni dintr-un total de 12,4 milioane puse la dispoziţie micilor investitori de retail, respectiv celor care au subscris mai puţin de 20.000 de acţiuni Electrica la un preţ de 13,5 lei/unitate. Circa 6.300 de investitori au participat în primele două zile la oferta Electrica. Acestora le-a fost alocată 7% din totalul ofertei Electrica.
    PRIMII 10.000 DE INVESTITORI MICI DE RETAIL AU SUBSCRIERILE GARANTATE PÂNĂ LA 1.000 DE ACŢIUNI. Adică un investitor care subscrie 900 de acţiuni în ofertă le va primi garantat la finalul ofertei indiferent cât de mari sunt subscrierile făcute de ceilalţi investitori. La oferta Romgaz derulată anul trecut, un investitor care a subscris 100 de acţiuni a primit la finalul ofertei de 17 ori mai puţine acţiuni.

    GARANTAREA SUBSCRIERILOR ÎN OFERTA ELECTRICA ESTE O DECIZIE BUNĂ. AR FI FOST ŞI MAI BINE DACĂ S-AR FI PROCEDAT LA FEL ŞI LA ROMGAZ. Am participat la oferta Romgaz şi din acţiuni subscrise în valoare de 10.000 de lei am primit acţiuni în valoare de doar 1.000 de lei. La oferta Romgaz am participat pentru că nu am mai vrut să-mi ţin banii la bancă, unde dobânda ajunsese la valori minuscule„, a spus Lucian Pătrăşescu, investitor la oferta Romgaz.
    Preţul din ofertă este cuprins între 11 lei/acţiune şi 13,5 lei/acţiune şi 13,55 dolari – 16,63 dolari per GDR. Valoarea totală a ofertei este de 1,948 mld. lei (443 mil. euro) – 2,39 mld. lei (543 mil. euro).

    Investitorii mici vor face subscrierile la preţul maxim de 13,5 lei/acţiune la unităţile Raiffeisen Bank, BRD şi la cele ale firmei de brokeraj Swiss Capital, dar şi la restul firmelor de brokeraj care au semnat un contract cu cei trei brokeri din consorţiu.
    OFERTA ELECTRICA ESTE ÎMPĂRŢITĂ ÎN TREI TRANŞE: 7% DIN ACŢIUNILE DIN OFERTĂ (un număr de 12,4 milioane de acţiuni) sunt destinate investitorilor mici de retail din România, 8% din acţiuni (un număr de 14,1 milioane de titluri sub formă de acţiuni şi sau GDR-uri) sunt destinate investitorilor mari de retail din România, un procent de 85% din acţiunile oferite (un număr de 150,6 milioane de acţiuni sau GDR-uri) este destinat investitorilor instituţionali.

    O persoană fizică sau juridică care cumpără în ofertă mai mult de 20.000 de acţiuni sau GDR-uri este considerată investitor mare de retail. O persoană fizică sau juridică care subscrie până la 20.000 de acţiuni este considerată investitor mic de retail. Investitorii instituţionali sunt fondurile de investiţii, fondurile de pensii, băncile, potrivit prospectului de ofertă publică iniţială de vânzare acţiuni publicat de Electrica. Investitorii mici şi mari de retail trebuie să subscrie pentru acţiuni la preţul fix de 13,5 lei/acţiune, investitorii mari de retail pot subscrie pentru GDR-uri oferite la preţul fix de 16,63 dolari per GDR. Investitorii instituţionali pot subscrie la orice preţ din cadrul intervalului de preţ de ofertă de 11 lei/acţiune – 13,5 lei/acţiune.

  • Niţă: Nu închidem Oltchim şi dacă nu-l privatizăm luna asta, îl vindem altă dată

     “Oltchim reprezintă un obiectiv pentru Guvern. Dacă nu-l privatizăm nici în 6 iunie vom reuşi altă dată. (…) Să nu-şi închipuie cineva că vom închide această fabrică”, a afirmat Niţă într-un forum pe teme energetice.

    Ministrul a adăugat că Oltchim trebuie să nu mai acumuleze pierderi, iar pentru a realiza acest obiectiv trebuie să găsească finanţare pentru a pune în funcţiune una sau două linii de producţie.

    “Există investitori care vor să ia la pachet Oltchim şi Arpechim (principalul furnizor de materii prime pentru Oltchim, controlat de OMV Petrom, n.r.). Avem discuţii şi cu OMV Petrom”, a mai spus Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu l-a schimbat din funcţie pe responsabilul cu privatizarea Complexului Energetic Hunedoara

     “Este important în contextul actual să luăm măsuri pentru eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara. Din acest motiv, am decis numirea în funcţia de administrator special a unui profesionist, cu o bună reputaţie în sectorul energetic”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Mangu este şi şef de lucrări la Departamentul de Management, Ingineria Mediului şi Geologie al Universităţii din Petroşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro