Tag: prieteni

  • Povestea tinerilor care au creat cea mai scumpă călătorie cu trenul care a existat vreodată în România

    „Fiecare a povestit despre experienţele şi călătoriile de peste vară, despre locuri şi poveşti frumoase în lume, despre oamenii faini întâlniţi, despre cum este să călătoreşti cu trenul prin lume şi întrebându-se de ce nu am putea avea toate aceste lucruri şi în România”, îşi aminteşte Cristi Pitulice, cofondator al Transilvania Train şi managing partner al agenţiei Globe 365 Travel Boutique.

    Concluzia acelei discuţii a fost că şi în România pot exista produse care să educe sistemul şi publicul în privinţa consumului de turism, dincolo de sejururi all inclusive la mare sau vizite în oraşele şi regiunile sufocate de turismul comercial. „Ţara este plină de locuri extraordinare cu valoare culturală şi istorică şi care au nevoie să fie susţinute şi conservate. Credem că ştim totul despre Sibiu, Sebeş sau Alba Iulia, însă ne surprinde că, în afară de câteva locuri sau muzee mai populare, nu ştim mai nimic noi, românii. Cum să povestim străinilor despre noi, despre tradiţii, despre valori, despre rădăcinile noastre şi despre ce ne face unici, dacă nu le cunoaştem?”, se întreabă Cristi Pitulice. Prin urmare, ideea primului tren turistic din România s-a născut din pasiunea pentru turism autentic, valorile naţionale, trenuri şi experienţe educative.

    Ce este însă Transilvania Train? „O experienţă culturală completă în care turistul îşi personalizează călătoria, se urcă în tren şi timp de patru zile – sau în cazul acestui an chiar cinci zile – uită de orice grijă, chiar şi de cea a bagajului”, spune cofondatorul afacerii. „Fiecare moment este trăit intens, indiferent că este vorba de călătoria în tren, completată de degustări de vin, tovărăşia celorlalţi călători şi istorisirile şi legendele locurilor vizitate sau de vizita bisericilor fortificate din Ţara Ovăzului sau Haferland şi a cetăţilor medievale spectaculoase din Transilvania – Sighişoara, Alba Iulia, Sibiu, Făgăraş, de încercarea meşteşugurilor tradiţionale, alături de artizani care vor povesti originile acestora şi multe altele.”

    Conceptul de tren turistic există de multă vreme şi în alte părţi ale lumii, venind din nevoia de turism cultural şi pentru că astfel cei interesaţi capătă acces în anumite regiuni sau zone spectaculoase în care orice alt mijloc de transport nu ar putea ajunge, explică Cristi Pitulice. Ca exemple, el aminteşte de Transsiberian, Flying Scotsman, Courier Express sau chiar proiectul canadian Rocky Mountaineer.

    Transilvania Train este un proiect dezvoltat de două agenţii de turism, fiecare cu expertiză diferită, notează Pitulice. Free Spirit Travel este o agenţie cu o experienţă de peste zece ani pe piaţă, specializată pe componenta de personalizare a serviciilor, în vreme ce Globe 365 Travel Boutique este o agenţie de turism de nişă, ce realizează călătorii tematice şi culturale. „Împreună am reuşit să aducem în România un proiect complex, care sperăm să contribuie la ridicarea standardelor în turismul local, dar şi a aşteptărilor turiştilor în ceea ce priveşte calitatea serviciilor. Ne-am obişnuit cu servicii turistice la care primul criteriu de evaluare este preţul. Căutând preţul cel mai mic, încurajăm de fapt, o piaţă a serviciilor turistice de o calitate care lasă întotdeauna de dorit.”

    Preţurile variază în funcţie de numărul de bilete cumpărate: un pachet single costă 900 de euro, în vreme ce locul în cabină dublă costă 780 de euro. Organizatorii oferă şi reduceri pentru pachetele „de familie”, preţul unui bilet pentru trei persoane fiind de 2.260 de euro.
    Programul din 2018, care se întinde pe durata a cinci zile, pleacă din Braşov pe traseul Mureni – Sighişoara – Mediaş – Alba Iulia – Mărginimea Sibiului – Sibiu – Făgăraş, ajungând în cele din urmă înapoi la gara din Braşov. Ca lungime, traseul are aproximativ 450 de kilometri. Turiştii beneficiază de patru nopţi de cazare la 4 stele, mese şi o petrecere în seara primei zile.

    În ceea ce priveşte costurile proiectului, reprezentanţii nu oferă valori precise, dar spun că investiţia a fost gândită pentru mai mulţi ani, încercând să îmbunătăţească în mod constant experienţa clienţilor. „Investiţiile, inclusiv în parteneriatul cu CFR au fost consistente, însă ne-am dorit să obţinem cele mai bune variante ale fiecărei componente şi să oferim o experienţă pe care, poate, o încerci o singură dată, dar în urma căreia vei rămâne cu poveşti şi amintiri cât pentru o viaţă”, spune Pitulice. „Din punct de vedere financiar, anul trecut ne-a demonstrat că este un produs viabil. Transilvania Train are o identitate, devine o un brand, iar investiţiile în comunicarea produsului au început să îşi spună cuvântul.”

    Anul trecut, la prima ediţie a Transilvania Train, capacitatea a fost de doar 100 de locuri, intenţia fiind de a testa răspunsul pieţei. „În acelaşi timp, am dorit să verificăm şi eventuale scăpări sau elemente ce pot crea o notă discordantă şi chiar şi cum funcţionăm noi, ca şi echipă în faza efectivă de implementare. Cu experienţa primei ediţii în spate şi cu un feedback din partea participanţilor mai mult decât încurajator (am primit cereri de înscriere pentru ediţia 2018 chiar pe peronul din Braşov, la întoarcerea din ediţia 2017), am decis să dublăm capacitatea trenului pentru 2018, la 200 de particianţi, să reorganizăm anumite componente, să adăugăm unele noi, iar numărul zilelor a crescut astfel de la 4 la 5”, spune cofondatorul Transilvania Train. Luând în calcul preţul unui bilet în 2017, de 650-680 de euro, încasările primei ediţii s-au ridicat la aproximativ 70.000 de euro. Pentru acest an, Cristi Pitulice spune că are clienţi din toată Europa – Olanda, Germania ori Slovacia. „Sunt oameni pasionaţi nu numai de trenuri, ci şi de arta descoperirii.”  În acest moment, proporţia turiştilor străini este de 30% din totalul gradului de ocupare.

    Fiind vorba de un tren turistic, organizatorii au luat în calcul, în primul rând, regiuni şi localităţi pe traseul căilor ferate; Transilvania a părut, astfel, alegerea ideală. „Foarte multe dintre sate, casele vechi, arhitectura, monumentele istorice, tradiţiile de acolo se deteriorează, se pierd şi au nevoie de susţinere, în primul rând din partea românilor”, spune Pitulice. Legat de alte posibile rute, el nu exclude această variantă pe viitor, însă subliniază faptul că momentan cei implicaţi se vor focusa pe a face din proiectul Transilvania Train un produs de succes.

  • Cum distruge telefonul mobil viaţa noilor generaţii. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”

    După cum a subliniat psihologul social Jean Twenge pentru The Atlantic, statisticile sunt alarmante. Elevii de clasa a 12-a petrec mai puţin timp afară din casă decât o făceau cei de clasa a 8-a în anul 2009, şi doar 56% dintre dintre liceeni au ieşit în 2015 la o întâlnire, comparativ cu generaţiile X (1961–1980) sau Baby Boomers (1946 – 1964).

    Numărul tinerilor care petrec zilnic timp cu prietenii a scăzut cu 40% între 2000 şi 2015. Efectele Marii Crize Economice nu se mai resimt, însă doar 55% dintre liceeni au joburi pe perioada şcolii, comparativ cu 77%, la sfârşitul anilor ’70. Conduc mai puţin, iar călătoriile pe care le fac depind de părinţi. De asemenea, fac mai puţin sex, şi îşi încep viaţa sexuală mai târziu.

    Desigur, mulţi părinţi pot spune că există şi o parte bună, cum ar fi riscul mai mic ca adolescentele să rămână însărcinate. Totuşi, izolarea adolescenţilor are un preţ, deoarece rata depresiei şi a suicidului a crescut exponenţial. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”, susţine Twenge.

    El adaugă că este mai mult decât evident că între această problemă şi smartphone-uri există o legătură indiscutabilă. Studiile de caz au arătat că petrecerea timpului în social media şi alte activităţi corelate cu gadgeturile reduc starea de fericire şi contribuie la instalarea depresiei şi a singurătăţii, dar şi la riscul de suicid. El atribuie multe dintre aspectele dăunătoare ale social media fenomenului cunoscut pe internet drept FOMO (fear of missing out), teama şi invidia manifestate faţă de fericirea afişată de alţi utilizatori în postările lor.

    Consecinţele sunt pe termen lung. Depresia adolescenţilor este mai mult decât probabil că va avea repercursiuni şi în viaţa de adult, şi e posibil să îi fie afectate competenţele dezvoltate, în mod normal, odată cu înaintarea în vârstă. Unele dintre cele mai rele efecte ale folosirii echipamentelor electronice sunt diminuate, atunci când sunt folosite mai puţin de două ore pe zi. O soluţie ar fi ca părinţii să le fixeze copiilor nişte limite.  

  • Când viaţa bate orice scenariu de film. A devenit un geniu în matematică după ce a fost bătut de doi oameni pentru a-i lua vesta de piele

    Toate acestea urmau să se sfârşească însă în noaptea de vineri, 13 septembrie 2002. Ieşit la karaoke cu prietenii, părea că urmează o seară tipică. Totuşi, doi oameni l-au atacat, aplicându-i nenumărate lovituri la nivelul capului, până l-au lăsat inconştient. Toc ce au furat a fost geaca sa, în valoare de doar 100 de dolari. La spital însă nu i-au găsit nicio rană gravă, aşa că a fost externat.

    Cu toate acestea, a doua zi s-a întâmplat un lucru foarte ciudat. A început să vadă tot felul de formule matematice, iar în orice obiect reuşea să distingă diverse forme geometrice complexe. În scurt timp, şi-a abandonat munca şi a început să citească tot ce îi pica în mână în domeniul fizicii şi al matematicii, fiind fascinat de fracţii şi teoreme.

    Cu toate că, înainte de accident, nu avusese aptitudini plastice, imediat după a început să deseneze diagrame complexe fără niciun model. Totuşi, după un timp, a început să se teamă că toate acestea nu erau un dar, ci semne ale nebuniei. Abia după ce a urmărit un documentar realizat de BBC, despre cazul savantului autist Tammet, care susţinea că poate să simtă mirosul culorilor, s-a convins că nu are de ce să îşi facă griji în ceea ce priveşte sănătatea sa psihică. Doctorii au susţinut că situaţia sa specială a survenit în urma unei contuzii profunde. Padgett spune că nu s-ar mai întoarce la viaţa de dinainte.

  • Programul complet al instituţiilor bucureştene şi din apropiere în Noaptea Muzeelor 2018

    În Bucureşti, potrivit unui comunicat al RATB, cu ocazia desfăşurării evenimentului cultural „Noaptea Muzeelor”, în noaptea de 19 spre 20 mai, între orele 19:00 – 04:00, linia 362 va funcţiona cu un program prelungit.

    De asemenea, preluarea fluxului de călători se va face şi prin liniile de noapte care converg către zona centrală a Capitalei, respectiv N102, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N114, N115, N116, N117, N119 şi N121, pe întreg parcursul nopţii.

    Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” aşteaptă publicul între 18.00 şi 00.00 pe Şoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff 1 (piaţa Victoriei) la o serie de activităţi care includ expoziţii temporare, proiecţii de filme documentare, activităţi de colectare a insectelor nocturne şi de interceptare a liliecilor din curtea Muzeului, precum şi alte surprize care vor face deliciul unei adevărate aventuri a cunoaşterii.
    accesul publicului în expoziţia permanentă a Muzeului va fi gratuit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook intră pe zona de matrimoniale. Cum va funcţiona serviciul de dating prezentat de Zuckerberg

    Anunţul a venit în timpul conferinţei anuale F8, eveniment dedicat dezvoltatorilor de aplicaţii pentru ecosistemul Facebook. “Vorbim de o facilitate care va ajuta oamenii să construiască relaţii adevărate, de lungă durată”, spus Zuckerberg.

    Aplicaţia va conecta utilizatori doar cu alţii cu care nu sunt prieteni. Fiecare utilizator îşi poate construi un profil dedicat întâlnirilor, diferit de cel normal, pe care prietenii nu îl pot vedea.

    Ca urmare a anunţului, valoarea acţiunilor companiei Match, cea care deţine aplicaţia de dating online Tinder, s-au prăbuşit pe bursa din Statele Unite. Acţiunile Match au pierdut peste 18% şi se aşteaptă ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu alte companii care propun aplicaţii de acest tip.

    CEO-ul Facebook, în vârstă de 33 de ani, a mai spus că serviciul a fost conceput astfel încât să respecte regulile privind confidenţialitatea şi protecţia datelor.

    Un alt anunţ important făcut de Zuckerberg a fost legat de lansarea unei funcţii numită “Clear History” (“ştergere istoric”), care le va permite utilizatorilor să vadă ce aplicaţii şi site-uri trimit informaţii reţelei de socializare, să şteargă date din conturile lor şi să împiedice Facebook să le stocheze.

    Reţeaua de socializare a luat deja măsuri pentru a limita cantitatea de date pe care o împarte cu aplicaţii terţe şi vrea să facă paşi pentru a preveni un nou scandal “Cambridge Analytica”, a mai spus Zuckerberg.

    Datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook, majoritatea din Statele Unite, probabil au fost accesate ilegal de compania de consultanţă britanică Cambridge Analytica, a anunţat recent firma de socializare online.

    Cambridge Analytica a utilizat date sustrase în 2014 din conturile Facebook pentru a stabili profilurile alegătorilor americani şi a le trimite reclame politice personalizate.

  • Românii care au creat un produs unic în lume şi este 100% românesc

    Jocul de societate Triathlon Series, creat de compania AfterRace Games, a venit ca o îmbinare a două pasiuni ale lui Andrei Dordea şi ale altor trei prieteni: cea pentru sport, triatlon în special, şi cea pentru board game-uri.

    „Ideea şi unele mecanisme au stat în background cam zece ani. Ceea ce nu ştiam e că ne vom apuca de sport şi că va deveni noul viciu. Acest lucru s-a întâmplat de şase ani încoace. Cele două traiectorii, aparent paralele, s-au întâlnit în AfterRace Games”, spune Dordea.

    Triathlon Series a apărut mai mult ca un proiect secundar al businessului principal: Scriptmedia, o agenţie de advertising. „Boardgame-ul s-a născut ca un proiect boem, un pariu câştigat cu noi, cum că ne facem timp, printre proiecte şi clienţi, să ne urmăm şi visurile.” Andrei Dordea spune că agenţia are multe proiecte sportive şi că jocul a funcţionat şi ca instrument de marketing. „Considerăm că, după un an şi jumătate de la lansare, ne-am recuperat investiţia iniţială şi de marketing de 50.000 de euro”, adaugă el.

    Ei au lansat jocul chiar în cadrul târgului de la Essen (cel mai mare târg de board games din Europa) şi prima mare comandă a venit din Asia, pentru pieţele din Singapore şi Malaysia. Punctul maxim de cerere pentru joc a fost de 150 de unităţi pentru pieţele din Asia şi încă 150 pentru România. „Acum vindem în toată lumea, pieţele din Statele Unite şi Marea Britanie fiind cel mai interesate”, explică Dordea, care leagă gradul de interes pentru joc de apetitul mare pentru activităţi sportive în aceste pieţe.

    Tocmai pentru că jocul are un element sportiv, publicul ţintă pentru Triathlon Series este puţin diferit faţă de cel clasic, mai degrabă sportivul amator şi mai puţin jucătorul avid de board game-uri. „Producţia se face în România, acesta fiind al doilea pariu câştigat: să facem un produs unic în lume, 100% românesc, în tot procesul de la idee la execuţie”, spune el.

    Ce presupune, mai exact, procesul de realizare a jocurilor? Cum se creează un board game? În primul rând, este nevoie de un concept, de mecanisme şi reguli clare de joc, şi această parte este de obicei făcută în totalitate de inventatorul jocului. Apoi se trece la etapă de testare şi modificare, „până în momentul în care considerăm că avem un produs competitiv şi interesant, eventual unic”, spune Novac.  

    „Idee, temă, mecanism, optimizare, testare şi multă distracţie”, enumeră Andrei Dordea ingredientele necesare în acest demens. El precizează că apoi se urmează paşii clasici ai lansării oricărui produs: producţie, depozitare, distribuţie, marketing, comunicare. „Este singurul joc din lume inspirat din triatlon şi ceea ce e cert este că va rămâne primul.”

    În hora jocurilor de societate se prind din ce în ce mai mulţi jucători la nivel global, chiar şi români, chiar dacă sunt cu mulţi paşi în urma germanilor sau americanilor, jucători cu tradiţie. Fondatorul NSKN Games crede că este greu de prezis viitorul industriei, dar spune că nu sunt ameninţări „existenţiale pentru industria de board game-uri şi nici nu cred că vor apărea curând. Eu sper ca jocurile pe tablă să ajungă măcar la un sfert din popularitatea celor video”.

    Andrei Dordea spune că „o seară de joc este un context pentru relaxare, o experienţă unică de fiecare dată, iar acest gen de «retreat» social va fi căutat şi într-un viitor controlat, parcă mai mult ca niciodată de viteza şi nevoia de reacţii rapide, care, fără un balans, te secătuiesc de energie”.

    Despre fenomenul board games-urilor din România şi la nivel global citiţi aici

  • Să nu-mi iei niciodată Facebookul! Dar dacă mă vinzi, măcar să ştiu

    Nu cred că vreunul dintre voi a şters pagina de Facebook după ce a aflat sau după ce a citit că firmele de cercetare au folosit datele despre voi pentru a vă manipula, pentru a vă influenţa opiniile şi, în final, pentru a vă determina să faceţi un lucru sau să luaţi o decizie.

    Dacă nu v-aţi şters pagina de Facebook ca reacţie şi represalii la aceste dezvăluiri, asta înseamnă că reţeaua de socializare este mai importantă în viaţa voastră decât toate aceste dezvăluiri.

    Posibilitatea de a interacţiona cu lumea gratis, de a pune poze, de a arăta lumii ce aţi făcut, ce aţi citit, cu cine şi unde aţi fost şi nu în ultimul rând posibilitatea de a scrie şi de a reacţiona la ceea ce scriu alţii este foarte importantă în acest moment.

    Chiar dacă Facebook v-a vândut, cu sau fără ştirea voastră (poate v-aţi dat seama), un like, un share, un check in, o poză fac mult mai mult decât subiectul principal discutat la audierea lui Mark Zuckerberg în Congresul American, cel al privacy-ului.

    Nu există o alternativă reală la Facebook din punctul de vedere al socializării, din punct de vedere psihic şi emoţional.

    La audierile din Congres, un senator se întreba ce model de business este cel folosit de Facebook, când totul este gratis. Clienţii, utilizatorii, adică voi, folosiţi acest serviciu fără să plătiţi vreun ban.

    De partea cealaltă, cu ajutorul vostru, Facebook a creat cea mai mare bază de date din  lume despre oameni, despre noi, despre obiceiurile, visele şi dorinţele noastre.

    Facebook ştie mai mult despre noi decât noi, ceea ce este înfricoşător.

    Fiecare are o părere bună despre el şi cred că nu ar vrea să afle care este părerea Facebookului dată de algoritmi şi inteligenţă artificială. Cu această bază de date, Facebook a creat un produs pe care îl vinde celor interesaţi să vă vândă ceva, să vă urmărească sau să vă manipuleze.

    Problema este că nu aţi ştiut acest lucru într-un mod conştient şi poate aveţi o temere.

    Într-un articol de opinie scris în Financial Times, Brittany Kaiser, un fost director la Cambridge Analytica, spune că dacă Facebook ar fi o ţară – Republic of Facebookistan -, ar fi cea mai mare din lume, cu 2 miliarde de locuitori.

    Brittany Kaiser spune că Facebook a acumulat o asemenea putere şi bogăţie încât a ajuns un monstru. Un monstru cleptocrat, care vă preia datele, adică activele voastre, şi vă exploatează. Fostul director de la Cambridge Analytica spune că utilizatorii trebuie să înţeleagă că tot ceea ce postează ei pe Facebook reprezintă date despre ei, reprezintă proprietatea lor, aşa cum sunt şi casele lor.

    ”Dacă Google şi Facebook vor să folosească datele noastre, trebuie să obţină acceptul nostru, trebuie să explice cum vor fi folosite aceste informaţii şi nu în ultimul rând trebuie să plătească pentru ele sau să dea posibilitatea de a fi şterse de către noi“, a menţionat în opinie Brittany Kaiser.

    Scandalul Cambridge Analytica sau audierile din Congresul American nu numai că au slăbit puterea Facebook, ci i-au dat posibilitatea lui Mark Zuckerberg să-şi pună cenuşă în cap; a doua zi viaţa şi-a continuat cursul.

    Probabil că în acest moment, puterea lui Facebook, cu cei 2 miliarde de ”locuitori“ în spate, este mult prea mare pentru ca acest serviciu de socializare să dispară din motive de trădare a încrederii.

    Dar dacă autorităţile vor să facă ceva, inclusiv din România, pot obliga Facebook şi Google să plătească şi să vă plătească pentru datele pe care le strâng despre voi.

    Iar aici, pe Facebook, pe Zuckerberg, pe principalii acţionari ai reţelei de socializare, îi va durea foarte mult. Totul până la bani.

    Să nu-mi iei niciodată Facebookul! Dar dacă mă vinzi, măcar să ştiu.

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Ce a păţit o tânăra după ce şi-a minţit părinţii că are cancer, pentru a primi bani de la ei

    Hanna Dickenson, în vârstă de 24 de ani, a primit suma de 42.000 de dolari, după ce le-a spus părinţilor că are nevoie de tratament medical peste hotare.
     
    Părinţii ei au primit mare parte din bani din donaţii de la prietenii lor, iar tânăra i-a cheltuit o în concedii. Judecătorii au numit această înselătorie ”mizerabilă”, scrie BBC.
     
    În faţa instanţei, tânăra a pledat vinovată în faţa a 7 acuzaţii de obţinere de bunuri prin înşelăciune.
     
    ”Dorinţa oamenilor de a ajuta şi încrederea socială a fost încălcată. Aceşti oameni au muncit din greu şi au dat din buzunarele lor”, a spun un judecător.
  • Mersul la club este înlocuit cu mersul la sală pentru agăţat

    Pentru mulţi însă, clubul a devenit în ziua de azi locul unde bărbaţii, dar nu numai ei, se adună să facă sport, scrie Financial Times.

    A crescut aşadar numărul de cluburi şi de săli de fitness mici, cu acces restrâns, deoarece cei cu venituri peste medie preferă să cheltuie banii mai mult pe experienţe decât pe obiecte care să le arate statutul social.

    Tendinţa se remarcă mai ales în rândul celor între 18 şi 36 de ani, animaţi de ideea că, aşa cum spune şeful unui lanţ de săli de fitness adresate lor, Echinox, ”sănătatea e noua avere“. Cei care decid să se vadă cu prietenii la un club sau sală de fitness cu acces restrâns sunt, susţin experţii în domeniu, oameni care caută un mod de a arăta bine, de a se simţi bine, de a fi activi şi de a petrece timpul liber cu alţii asemenea lor.

    Un alt factor care-i îndeamnă să prefere exerciţiul fizic în dauna altor activităţi îl reprezintă multitudinea de clipuri şi imagini de pe reţele de socializare online care arată tot felul de oameni lucrându-şi muşchii, dansând sau făcând yoga.