BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Noul preşedinte al Superbet este fratele Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene

    Hans-Holger Albrecht, 60 de ani, recrutat de Superbet în funcţia de preşedinte şi care în timpul mandatului său cel mai probabil va avea loc listarea grupului de pariuri sportive, este fratele Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

    Hans-Holger s-a născut la Bruxelles, Belgia, în 1963. În 1971, familia s-a mutat în Germania, acolo unde tatăl său a devenit premier al Saxoniei Inferioare (1976-1990). A copilărit în Burgdorf, în Germania. A absolvit Dreptul la Universitatea din Freiburg, Germania, a studiat la Universitatea Yale şi a obţinut un doctorat la Universitatea din Bochum, Germania, scrie Bild.

    Potrivit RTL, Hans-Holger a lucrat pentru Daimler-Benz în 1990 şi pentru grupul media CLT, cu sediul în Luxemburg, între 1991 şi 1996. La CLT, a fost responsabil pentru toate activităţile de televiziune şi pentru dezvoltarea afacerilor în Germania şi Europa de Est.

    Şi-a început cariera la Modern Times Group MTG în 1997, ca şef al operaţiunilor de televiziune cu plată la Viasat Broadcasting. În 1999, a fost numit şef al tuturor operaţiunilor Viasat Broadcasting, potrivit profilului de linkedin.

    În aprilie 2000, a fost numit director de operaţiuni (COO) al MTG. A devenit preşedinte şi CEO al MTG AB la 1 octombrie 2000.

    În noiembrie 2012, Hans-Holger a devenit preşedinte şi CEO al Millicom, o companie internaţională de telecomunicaţii şi media.

    A devenit CEO al Deezer în 2015, dar a demisionat în 2021. Deezer oferă peste 56 de milioane de melodii în peste 180 de ţări pentru mai mult de 16 milioane de utilizatori activi lunar.

    În ianuarie 2022, Hans-Holger a devenit preşedinte al consiliului de administraţie al Storytel, unul dintre cele mai importante servicii de streaming de cărţi audio din lume.

    Bild notează că Hans-Holger Albrecht are şapte copii, la fel de mulţi ca şi sora sa, Ursula von der Leyen, care a devenit prima femeie ministru al apărării din Germania la 17 decembrie 2013. Anterior, ea a fost numită ministru federal al Muncii şi Afacerilor Sociale la 30 noiembrie 2009 şi, anterior, ministru federal al Familiei, Persoanelor în vârstă, Femeilor şi Tineretului din 2005.  Ursula von der Leyen este acum preşedinta Comisiei Europene.

    Miercuri, Superbet Group, finanţat de Blackstone Inc., a anunţat că l-a angajat pe Hans-Holger Albrecht, fostul director executiv al Deezer SA, în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie, în timp ce operatorul român de pariuri şi jocuri de noroc se pregăteşte pentru o ofertă publică iniţială.

    Albrecht îl va înlocui pe 28 februarie pe fondatorul Superbet, Sacha Dragic, care va deveni membru al consiliului de administraţie, a precizat miercuri compania într-o declaraţie pentru Bloomberg. Mişcarea vine în contextul în care firma intenţionează să se extindă dincolo de pieţele sale principale din România, Belgia şi Polonia.

    „Cunoştinţele sale financiare aprofundate şi expertiza în materie de guvernanţă vor fi de mare folos grupului şi ambiţiilor noastre de a deveni o companie listată la bursă”, a declarat Dragic. Nu a fost precizat un termen pentru IPO.

    Piaţa europeană a ofertelor publice iniţiale a fost în mare parte inactivă în 2022, deoarece creşterea ratelor dobânzilor şi inflaţia ridicată au descurajat investitorii, dar o revenire a pieţelor de acţiuni determină unele companii să testeze timid apetitul pieţei pentru noi investiţii.

    Compania italiană de jocuri de noroc Lottomatica ia în considerare o listare la bursă încă din aprilie, a raportat Reuters săptămâna trecută. Firma a declarat anterior că se gândeşte la o ofertă publică iniţială.

    Superbet, care a primit o investiţie de 175 de milioane de euro (187 de milioane de dolari) de la Blackstone în 2019, operează în 10 ţări europene.

    Anul trecut a obţinut venituri de peste 1 miliard de euro şi un profit de 200 de milioane de euro, a declarat serviciul de presă al companiei prin e-mail.

  • Biden, la Kiev: “America este alături de voi, iar lumea este alături de voi”

    Preşedintele american Joe Biden a spus Ucrainei “America este alături de voi, iar lumea este alături de voi”, în cadrul unui discurs rostit în timpul vizitei sale surpriză de luni în această ţară.

    Preşedintele american spune că “îşi aminteşte foarte bine” de începutul războiului – care va fi marcat vineri – când liderul ucrainean Volodimir Zelenski l-a anunţat de exploziile din Kiev.

    “Un an mai târziu, Kievul este în picioare şi Ucraina este în picioare, democraţia este în picioare. Americanii sunt alături de voi şi lumea este alături de voi”, a declarat Biden.

    El a adăugat că are “toată încrederea” că Ucraina va învinge Rusia.

    În declaraţia lui Biden transmisă de Casa Albă, în contextul vizitei, preşedintele american anunţă o nouă livrare de echipamente critice, inclusiv muniţie de artilerie, sisteme antiblindate şi radare de supraveghere aeriană pentru a ajuta la protejarea poporului ucrainean de bombardamentele aeriene.

    “Şi voi împărtăşi faptul că, în cursul acestei săptămâni, vom anunţa sancţiuni suplimentare împotriva elitelor şi companiilor care încearcă să se sustragă sau să sprijine maşina de război a Rusiei. În ultimul an, Statele Unite au construit o coaliţie de naţiuni de la Atlantic la Pacific pentru a ajuta la apărarea Ucrainei cu un sprijin militar, economic şi umanitar fără precedent – iar acest sprijin va dura. De asemenea, aştept cu nerăbdare să mă deplasez mai departe în Polonia pentru a mă întâlni cu preşedintele Duda şi cu liderii aliaţilor noştri de pe flancul estic, precum şi pentru a face remarci cu privire la modul în care Statele Unite vor continua să mobilizeze lumea pentru a sprijini poporul ucrainean şi valorile fundamentale ale drepturilor omului şi demnităţii din Carta ONU care ne unesc în întreaga lume”, mai arată textul trimis de Casa Albă.

    Călătoria de luni a preşedintelui Biden la Kiev a fost învăluită în secret, o reflectare a preocupărilor de securitate foarte mari legate de vizitarea unei zone de război activ.

    Air Force One a plecat de la baza Andrews, duminică, la ora 4:15 a.m., ora Europei Centrale. Reporterii aflaţi la bordul avionului nu au avut voie să aibă asupra lor dispozitive.

    Programul public al lui Biden nu a reflectat călătoria, iar oficialii Casei Albe au declarat în mod repetat săptămâna trecută că o vizită în Ucraina nu era în plan.

    Sâmbătă seara, înainte de plecare, Biden a ieşit la cină cu soţia sa în Washington. El nu a mai fost văzut în public până la sosirea la Kiev, luni dimineaţă.

    Biden călătoreşte cu un anturaj relativ restrâns, inclusiv consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan, adjunctul şefului de cabinet Jen O’Malley Dillon şi asistenta personală Annie Tomasini.

    Preşedintele Zelenski l-a invitat pentru prima dată pe Biden să viziteze Kievul în urmă cu un an, în timp ce forţele ruse se masau la graniţă.

    Biden a vizitat Ucraina de şase ori în calitate de vicepreşedinte. Ultima sa vizită la Kiev a avut loc în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de a-şi părăsi funcţia.

  • LVHM se pregăteşte pentru o nouă etapă a liniei sale de îmbrăcăminte bărbătească: Pharrell Williams tocmai a fost numit noul director artistic al diviziei de vestimentaţie masculină a Louis Vuitton. Celebrul artist este al doilea american de culoare care va conduce o casă de modă europeană de lux, după Virgil Abloh

    Pharrell Williams este cunoscut sub mai multe titulaturi – cântăreţ, compozitor, producător muzical, antreprenor în domeniul fashion şi un adevărat simbol al modei. 

    Marţi, el a adăugat la această listă şi funcţia de “director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească” al Louis Vuitton, potrivit unui anunţ de pe site-ul LVMH, a raportat Business Insider.

    Williams este al doilea american de culoare care îşi asumă acest rol. Când Louis Vuitton l-a numit pe Virgil Abloh director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească în 2018, acesta a devenit primul american de culoare care a condus o casă de modă europeană de lux. Abloh a murit în 2021 după ce s-a luptat cu o formă rară de cancer la inimă. 

    Williams, cunoscut deja ca un artist muzical de succes, şi-a făcut un nume şi în industria modei în ultimii ani. 

    În 2003, el s-a asociat cu Nigo – designerul de modă japonez care în prezent este directorul artistic al unui alt brand LVMH, Kenzo – pentru a lansa o linie de îmbrăcăminte de stradă numită Billionaire Boys Club. 

    În 2008, a colaborat cu directorul artistic de atunci al Louis Vuitton, Marc Jacobs, la o colecţie de bijuterii pentru această marcă. „Vuitton pentru mine este o adevărată şcoală de modă”, a declarat el pentru AP într-un interviu video. 

    În 2014, Williams a început un parteneriat cu gigantul de îmbrăcăminte sportivă Adidas, prin intermediul căruia a lansat îmbrăcăminte şi încălţăminte.

    Williams a lansat, de asemenea, o linie de îngrijire a pielii numită Humanrace în 2020. 

    „Mă bucur să îi urez bun venit lui Pharrell înapoi acasă, după colaborările noastre din 2004 şi 2008 pentru Louis Vuitton, ca noul nostru director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească. Viziunea sa creativă va conduce, fără îndoială, Louis Vuitton spre un nouă eră foarte interesantă”, a precizat în anunţ Pietro Beccari, preşedintele şi directorul general al Louis Vuitton. 

    Louis Vuitton înregistrează, de asemenea, o creştere puternică pe fondul unei explozii a luxului alimentată de pandemie. Casa de modă a obţinut venituri de 20 de miliarde de dolari în 2022, dublându-şi veniturile înregistrate cu numai patru ani înainte. Analiştii spun că, la 20 de miliarde de dolari, Louis Vuitton este cel mai mare brand de lux din lume, potrivit The Wall Street Journal. 

    Louis Vuitton este unul dintre cele 75 de branduri aflate sub umbrela LVMH, un conglomerat de lux al cărui preşedinte şi CEO, Bernard Arnault, este cel mai bogat om din lume.

  • România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

    ♦ Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea Bucureşti: „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

    Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

    Un indicator îngrijorător este şi vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, preşedintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt judeţe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

    „Un indicator relevant este vârsta medie a populaţiei României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

    România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populaţiei în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populaţiei era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a ţării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus preşedintele INS.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

    „Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoa­nele în întreţi­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

    Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, afirmă preşedintele INS. Ritmul de scădere a populaţiei cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

    „Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem o scădere cu 18% la nivelul populaţiei de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România.

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei.

    „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţie între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

    Migraţia internaţională are cel mai important rol în diminuarea populaţiei României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%.

     

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

     

    Tudorel Andrei, preşedintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021.

     

  • Tudorel Andrei, preşedintele INS: În ultimii 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane

    În ultimii 30 de ani, populaţia României a scăzut cu aproape 4 milioane de persoane, la un nivel similar cu cel din 1966, de dinainte de implementarea politicilor pronataliste de guvernul comunist, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). 
     
    ”Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări”, spus Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, organizată de INS.
     
    Piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte arată o scădere a bazei, adică o scădere a populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. 
     
    „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a mai spus Tudorel Andrei.
     
    În 2021, populaţia rezidentă a scăzut cu 5,3%, în raport cu 2011  iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Acet fenomenul este prezent la nivelul mai multor ţări din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie  de peste 11%, a populaţiei între cele două recensăminte, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, respectiv 0,9%, iar Cehia a avut o creştere.
     
    „Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale. Problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere. Aici poate apărea dezechilibre, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, a spus preşedintele INS..
     
    Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor. 
     

  • Marcel Ciolacu: Cu certitudine cred că România are nevoie de un preşedinte de stânga

    „Cu certitudine cred că România are nevoie de un preşedinte de stânga, un om care împărtăşeşte principiile, în primul şi în primul rând, de stânga. Este nevoie de o schimbare după 20 de ani pentru cel care va ocupa funcţia de preşedinte al României. Sunt oameni de stânga în România care pot ocupa această funcţie, cea mai înaltă funcţie din statul român”, a declarat Marcel Ciolacu la România TV.

    El spune că partidul va allege candidatul la prezidenţiale şi că acesta nu trebuie să fie neapărat un om politic.

    „Când avem discuţia de candidaturi, tot timpul ne gândim numai la oameni politici. De data aceasta, PSD nu va veni neapărat cu un om politic. Va veni în schimb cu un intelectual. (…) Partidul va alege. Va exista o competiţie internă în care se va înscrie cine doreşte. Eu doresc să modific statutul astfel încât şi altă personalitate, care nu este neapărat în partid, să poată candida”, a completat Ciolacu.

    El a afirmat că nu s-a discutat despre un posibil candidat comun PSD-PNL la prezidenţiale.

    Întrebat despre o eventuală candidatură a Maiei Sandu la preşedinţia României, preşedintele PSD a spus: „Avem o criză de securitate în zonă şi trebuie să fim foarte atenţi la un întreg contextul. Una este ceea ce ne dorim sau cee ce considerăm noi că e corect şi alta este realitatea. Este un scenariu de lucru. Nimeni nu o poate împiedica pe doamna Maia Sandu. (…) Eu o susţin cât pot de mult pe doamna Maia Sandu mai ales în perioada şi mai dificilă prin care trece Republica Moldova, dar, de asemenea, facem parte din familii politice diferite”.

  • Cresc tensiunile între Kosovo şi Serbia: Preşedintele sârb a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită. Forţele militare de menţinere a păcii conduse de NATO au raportat schimburi de focuri în nordul Kosovo

    Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită, a declarat ministrul apărării, Milos Vucevic, subliniind relaţiile tot mai tensionate ale ţării balcanice cu vecinul Kosovo, a raportat The Guardian.

    Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, dar Belgradul a refuzat să o recunoască şi i-a încurajat pe cei 120.000 de etnici sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea Pristinei – în special în nord, unde etnicii sârbi sunt majoritari.

    Armata sârbă a fost pusă în stare de alertă sporită din cauza tensiunilor cu Kosovo de mai multe ori în ultimii ani – ultima dată în noiembrie, după ce guvernul a afirmat că mai multe drone au intrat în spaţiul aerian sârb.

    La 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au ridicat baricade pentru a protesta împotriva arestării unui fost poliţist suspectat de complicitate într-o serie de atacuri împotriva poliţiştilor de etnie albaneză.

    Blocajele au coincis cu mai multe serii de schimburi de focuri, ultimul astfel de incident fiind raportat duminică, potrivit forţei de menţinere a păcii conduse de NATO, KFOR.

    “Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită. Armata sârbă e gata să folosească forţa”, a declarat luni ministrul apărării, Milos Vucevic.

    El a adăugat că preşedintele Aleksandar Vucic a ordonat, de asemenea, ca forţele armate speciale să fie sporite de la 1.500 la 5.000 de militari, cât sunt în prezent.

    Ministerul de Interne al Serbiei a anunţat, de asemenea, că “toate unităţile (vor) intra imediat sub comanda şefului Statului Major General”.

    Aceste ordine ale lui Vucic vin după ce şeful armatei, generalul Milan Mojsilovic, a fost trimis duminică la graniţa cu Kosovo.

    “Situaţia de acolo este complicată şi complexă”, a declarat duminică Mojsilovic.

    Nordul Kosovo a fost deosebit de tensionat în special din noiembrie, când sute de lucrători de etnie sârbă din poliţia kosovară, precum şi din ramura judiciară, şi-au părăsit locurile de muncă.

    Aceştia protestau împotriva unei decizii controversate de a interzice sârbilor care trăiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare emise de Belgrad – o politică care a fost în cele din urmă eliminată de Pristina.

    Însă demisiile în masă au creat un vid de securitate în Kosovo.

    Pristina a încercat să programeze alegerile locale din 18 decembrie în municipalităţile cu majoritate sârbă, dar acestea au fost amânate după ce anunţul a provocat o indignare generalizată, principalul partid politic sârb declarând că va organiza un boicot.

    KFOR, care şi-a sporit prezenţa şi patrulele în regiune în ultimele luni, a declarat că ultimul episod de violenţă a avut loc duminică, când au fost trase focuri de armă în direcţia soldaţilor letoni încorporaţi în forţele armate.

  • Cadou de final de an: un student chiriaş va avea un preţ la energie mai mare decât cel pe care îl va plăti preşedintele Iohannis la una din cele cinci case pe care le are

    Pe 13 decembrie a fost publi­ca­tă în Monitorul Oficial Legea privind OUG 119/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modi­fi­­ca­rea şi completarea unor acte nor­­mative din domeniul energiei. Una dintre prevederile noii legi le dă mari bătăi de cap consumatorilor de ener­gie, dar şi furnizorilor. Astfel, vor be­neficia de energie la un preţ plafonat, în funcţie de consum, numai locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali.

    Promulgată pe 13 decembrie de preşedintele Klaus Iohannis, legea prin care se stabiliesc măsurile de plafonare a preţului energiei până în 2025 îi lasă descoperiţi pe chiriaşi în cazul în care contractul de furnizare a energiei nu este trecut pe numele lor. 

    Cei care deţin mai multe case, cum este chiar cazul preşedintelui, cu cinci proprietăţi în portofoliu, doar trebuie să îşi aleagă locul de consum, iar energia le va fi livrată plafonat.

    Pe 13 decembrie a fost publi­ca­tă în Monitorul Oficial Legea privind OUG 119/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modi­fi­­ca­rea şi completarea unor acte nor­­mative din domeniul energiei. Una dintre prevederile noii legi le dă mari bătăi de cap consumatorilor de ener­gie, dar şi furnizorilor. Astfel, vor be­neficia de energie la un preţ plafonat, în funcţie de consum, numai locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali. „Clientul casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu poate beneficia de preţul plafonat fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii pe propria răs­pundere depusă la furnizor, pri­vind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de con­sum“, se arată în textul legii. Practic, orice consumator de energie va be­neficia de preţul plafonat pentru un singur loc de consum, pentru celelal­te puncte urmând să fie plătit un preţ de cel mult 1,3 lei/kWh. „Dacă ai un loc de consum, atunci nu mai este necesară declaraţie, din interpretarea noastră a legii“, spune un furnizor de energie. Dar ce se întâmplă dacă ai mai multe locuri de consum, cu contract de furnizare pentru fiecare, iar unul este ocupat de un chiriaş?

    „În acest caz, se depune cererea pentru locul de consum ocupat, restul punctelor de consum urmând să pri­meas­că energia la cel mult 1,3 lei/kWh.“

    Astfel, dacă o persoană are mai multe proprietăţi va primi energia plafonată doar pentru una dintre proprietăţi, pentru cealaltă urmând să plătească 1,3 lei/kWh. Dacă a doua proprietate este închiriată, atunci chiriaşul va plăti 1,3 lei/kWh cel mult, indiferent de consumul său.

    Vor beneficia de energie la un preţ plafonat, în funcţie de consum, numai locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali.

    „Singura modalitate prin care chi­riaşul ar putea beneficia de ener­gia plafonată este dacă, în baza con­trac­tului de închiriere înregistrat la ANAF, îşi convinge proprietarul să treacă contractul de furnizare pe nu­mele său. Dar din experienţa noas­tră sunt puţine astfel de cazuri“, spune un alt furnizor de energie.

    Astfel, un student care stă în chirie va ajunge să plătească mai mult pe energie decât un proprietar cu mai multe case.

    Este vorba e o procedură tehnică. Dacă într-adevăr există acest aspect, atunci, aşa cum s-a făcut de fiecare dată, Autoritatea Naţională de Reglementare Energetică (correct Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) trebuie să găsească formula prin care, odată ce legea a fost aprobată, normele tehnice să prevadă şi modul ”n care se soluţionează această problemă?, a declarat peremierul Nicolae Ciucă întrebat în legătură cu obligaţia depunerii declaraţiei pe proprie răspundere.

    Legea a fost promulgată pe 13 decembrie chiar de preşedintele Klaus Iohannis care la rândul lui ar putea avea o dilemă în ceea ce priveşte factura la energie. Potrivit declaraţiei de avere, preşedintele Klaus Iohannis deţine, alături de soţia lui, Carmen, 5 proprietăţi în Sibiu, două apartamente şi trei case de locuit, o altă proprietate, un apartament, fiind deţinut doar de Carmen Iohannis. Tot din declaraţia de avere rezultă că anul trecut Klaus Iohannis a avut venituri din chirii de circa 41.000 de lei, în timp ce soţia sa a încasat o sumă similară. ZF a adresat o solicitare către preşedintele Klaus Iohannis pentru a afla care din cele 5 case deţinute va avea energia plafonată şi cât va plăti pentru celelalte proprietăţi, dar nu a primit un raspuns până la închiderea ediţiei. Cert este că, în baza declaraţiei pe proprie răspundere, chiriaşii lui Klaus Iohannis au şanse să aibă de luna viitoare un preţ la energie mai mare decât cel achitat de preşedinte.

     

  • Preşedintele Austriei critică guvernul pentru că a blocat intrarea României şi Bulgariei în Schengen

    „Regret profund decizia guvernului austriac de a bloca aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. Este adevărat că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza numărului foarte mare de solicitanţi de azil. Dar blocarea Schengen nu este o soluţie”, a scris el pe Twitter.

    Van der Bellen şi-a exprimat speranţa că o soluţie va fi găsită în curând, prin dialog cu partenerii din Uniunea Europeană.

  • Costurile cu energia, în atenţia celor mai mari inovatori ai lumii. Dr. Lisa Su, CEO al AMD, în cadrul evenimentului de lansare a celui mai performant procesor al companiei: „Consumul de energie devine un limitator important în centrele de date. În anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”

    „Consumul de energie a devenit un limitator important în centrele de date. Iar în anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”, a spus Dr. Lisa Su, preşedinte şi CEO al Advanced Micro Devices (AMD), în cadrul unui eveniment organizat în capitala mondială a inovaţiei – San Francisco. În cadrul acestuia, compania a anunţat lansarea celei de-a patra generaţii de procesoare a companiei. Denumite „Epyc” şi apărute într-o versiune iniţială în 2017, acestea au oferit AMD avantaje competitive importante în lupta cu rivali precum Intel.

    „A patra generaţie de Epyc, cu până la 96 de nuclee, este de trei ori mai performantă decât competiţia”, a spus Dr. Lisa Su în cadrul evenimentului. 

    Procesoarele de acest tip sunt utilizate de obicei pe servere imense, pe infrastructura care asigură, practic, internetul – Google Cloud, de exemplu, rulează pe AMD Epyc. Majoritatea furnizorilor mari de Cloud folosesc Epyc, de altfel, după cum reiese din discursul Lisei Su. Această nouă generaţie de procesoare ar avea rolul de a ajuta la economisirea a milioane de dolari în cazul data centerelor, datorită consumului redus de energie al acestora. 

    Pe plan local, AMD este prezentă, din 2021, printr-un centru propriu de design la Iaşi. Acolo lucrează o echipă de ingineri ce promovează deopotrivă inovaţii hardware şi software ale companiei, potrivit celor mai recente informaţii pe această temă. „Când luăm o decizie de genul acesta, ne uităm la baza de talente. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am venit acolo – datorită abilităţilor tehnologie pe care le-am găsit la resursa umană din regiune”, au declarat reprezentaţii companiei pentru Business MAGAZIN.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, Advanced Micro Devices SRL a generat venituri de 4,8 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi ai companiei a ajuns la 60. 

    Listată pe bursa americană Nasdaq, compania a înregistrat la nivel global venituri de 5,6 miliarde de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului, în creştere cu 29% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită liniilor de business Data Center, Gaming şi Embedded, după cum reiese din informaţiile oficiale ale companiei.