BusinessMagazin

Tag: premier

  • Mark Rutte, premierul Olandei: “Nu cred că secolul 21 va fi chinezesc. Va fi secolul democraţiei americane”

    “Nu văd cum secolul 21 va fi secolul Chinei”. Premierul olandez Rutte laudă “rolul măreţ” al SUA după ce Biden a susţinut controlul asupra industriei cipurilor, ceea ce ar putea diminua dependenţa Occidentului faţă de China.

    Mark Rutte, premierul Olandei, a lăudat SUA şi a minimizat ascensiunea Chinei într-un articol de opinie de pe NRC, preluat de Fortune, pe măsură ce ţara europeană se aliniază mai strâns cu Washingtonul în domenii precum apărarea şi semiconductorii.
    „Nu văd cum va fi acesta secolul Chinei”, a scris Rutte în NRC , un ziar olandez. „
    Secolul 21 va fi secolul democraţiei şi, prin urmare, secolul Americii”, a scris el.

    Premierul olandez a mai susţinut că operaţiunea militară lansată de preşedintele rus Vladimir Putin a pus în pericol „ordinea juridică internaţională”, iar din cauza asta, Ţările de Jos trebuie să cheltuiască mai mulţi bani pentru apărare.

    Ţările de Jos şi-au apărat uneori legăturile comerciale cu China, care este a doua cea mai mare sursă de importuri a ţării.
    Dar după ce Statele Unite au decis să restricţioneze exporturile de cipuri avansate către companiile chineze în octombrie anul trecut, Ţările de Jos au fost de acord să-şi impună propriile controale asupra cipurilor Chinei
     

  • Se amână rotaţia premierilor până în toamnă? Răspunsul PSD

    Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, dacă PSD ar fi de acord cu amântarea rotativei până în toamnă.

    „Nu am avut o astfel de discuţie (despre amânarea rotativei până la toamnă – n.r.). Toată concentrarea noastră, a miniştrilor PSD, va fi pe rezolvarea problemelor în perioada imediat următoare, nicidecum despre ceea ce se va întâmpla în mai, conform protocolului, Cred că a rezolva problema creşterii preţurilor la alimente, a încerca să venim cu o măsură consolidată, aşa cum am venit la energie, este unul dintre lucrurile pe care putem să le facem acum pentru toţi cetăţenii României”, a spus Oprea.

    Întrebat, în continuare, dacă ar susţine varianta amânării sau mai degrabă PSD ar ieşi de la guvernare, Radu Oprea a spus că este convins că toţi românii au o aşteptare: „aceea de a avea stabilitate şi de a rezolva problemele care într-adevăr îi preocupă”.

    „Am vorbit despre faptul că încă sunt probleme cu creşterile de preţuri la produsele alimentare, încă este o preocupare costul cu energia, deşi am reuşit să rezolvăm această problemă, dar probabil trebuie să comunicăm mult mai bine decât am făcut până acum. Este vorba de veniturile românilor în acest context geopolitic foarte complicat pentru noi. Războiul este la graniţa României. Aţi văzut că iar au fost bombardamente în Insula şerpilor, care nu este departe de România şi eu cred că acestea sunt preocupările. Despre aceste probleme am discutat noi în şedinţa BPN, nu despre rotaţia premierilor”, a răspuns Radu Oprea.

    În continuare, Radu Oprea a spus că „Astăzi avem un protocol şi avem o agendă a românilor care ne privesc”, astfel că social-democraţii au discutat în şedinţă despre „această agendă, pentru a răspunde acestor nevoi reale, care nu pot fi ignorate, nu pot fi trecute cu vederea indiferent de discuţiile care apar în zona aceasta”.

  • Revine Mihai Tudose în Guvern? Ciolacu: Îl vreau cât mai repede

    Marcel Ciolacu l-a lăudat, vineri, la Brăila pe fostul premier Mihai Tudose, spunând că este „un om care vrea să schimbe lucrurile, câteodată într-o viteză mai accelerată decât îşi permite lumea”, dar şi că este „un om dificil”.

    Ciolacu a spus că vrea să închidă subiectele apărute privind funcţiile pe care ar urma să le aibă Marian Neacşu sau Mihai Tudose şi precizat că pe fostul premier şi-l doreşte în Guvern „cât de poate de repede”.

    „Nici Marian Neacşu nu se duce la ANRE, nici Mihai Tudose la Energie, ca să închidem aceste breaking-news-uri false. Dar, da, pe Mihai Tudose îl vreau în Guvernul României cât se poate de repede. Mihai Tudose are experienţa necesară de a face faţă în Guvernul României în orice funcţie. Fiindcă am fost ferm convins de întrebarea presei, am specificat: în orice funcţie, dar nu la Energie”, a spus Marcel Ciolacu.

    Mihai Tudose a fost prim-ministru al României din 29 iunie 2017 până în 16 ianuarie 2018, când a demisionat

  • Ciolacu, despre rocada premierilor: Dacă nu se doreşte, alegerile anticipate vor fi direcţia

    Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a spus că nu sunt probleme în ceea ce priveşte respectarea acordului politic din coaliţie. El este convins că rocada premierilor va avea loc în luna mai.

    „N-am auzit niciun factor decident nici de la PSD, nici de la PNL, care să ridice anumite probleme asupra acordului politic care a creat această coaliţie din care facem parte nu numai PSD şi PNL, ci şi UDMR şi minorităţi. Va avea loc acest schimb de prim-miniştri”, a declarat Marcel Ciolacu la România TV.

    El susţine că rocada va avea loc pe 23 sau 25 mai, iar peste 3-4 luni vor începe negocierile privind ministerele.

    „Domnul prim-ministru Nicolae Ciucă e un om de onoare. E în primul rând militar şi general şi sunt ferm convins că nu sunt probleme. Atributul desemnării primului-ministru este al preşedintele României, conform Constituţiei. Dacă nu se doreşte, cu toate că nu sunt un mare fan al alegerilor anticipate, cred că aceea va fi direcţia”, a adăugat liderul PSD.

  • Căderea lui Liz Truss aruncă Marea Britanie într-o nouă fază de nesiguranţă economică. Oricine va câştiga cursa pentru poziţia de premier va pierde

    Cursa pentru desemnarea viito­rului premier britanic a fost lan­sată imediat după ce Liz Truss a demisionat săptămâna trecută după cel mai scurt şi haotic mandat al oricărui premier britanic, forţată fiind să facă acest pas după ce programul său economic a erodat puternic reputaţia ţării pentru stabilitate financiară.

    Partidul Conservator, care deţine o majoritate puternică în Parlament, va alege un nou lider până pe 28 octombrie, al cincilea premier al Marii Britanii în decurs de şase ani, notează Euractiv.

    La finalul săptămânii, candidaţii la poziţia de premier încercau să obţină susţinerea necesară a 100 de parlamentari pentru a putea participa în cursă. Favoriţi în cursă erau fostul ministru al finanţelor Rishi Sunak şi Boris Johnson. Pe locul trei se afla Penny Mordaunt, fost ministru al apărării, populară în rândul membrilor partidului.

    Rishi Sunak, fost analist Goldman Sachs, care a devenit ministru de finanţe chiar în mo­mentul izbucnirii pandemiei în Europa, este în continuare profund nepopular în rândul unor membri ai Partidului Conservator după ce acesta a ajutat la declanşarea rebeliunii împotriva lui Johsnon, deşi avertismentele sale că planul fiscal al lui Truss ameninţă economia s-au adeverit.

    Boris Johnson are în continuare în faţă o anchetă care încearcă să determine dacă a indus în eroare Parlamentul după ce el şi echipa sa au organizat o serie de petreceri în timpul lockdownurilor din pandemie.

    Parlamentarii conservatori erau la finalul săptămânii tre­cute profund divizaţi cu privire la posibilitatea ca Johnson să redevină lider al partidului şi premier brita­nic, la doar trei luni după ce acesta a demisionat în urma unei serii întregi de scandaluri.

    Susţinătorii lui Sunak au declarat că el ar fi premierul po­trivit pentru refacerea credibilităţii economice a Partidului Conservator după săptămâni de turbulenţe pe pieţele financiare declanşate de „minibugetul“ catastrofal al lui Truss.

    Lansarea unei noi curse de leadership evidenţiază cât de volatilă a devenit politica britanică de la votul pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

    Cu economia îndreptându-se către re­cesiune şi inflaţia situată la un maxim pe 40 de ani, milioane de britanici se luptă cu o criză a costurilor de trai.

    Actualul ministru al finanţelor, Jeremy Hunt, care a declarat că nu va intra în cursa pentru premier, urmează să anunţe un nou buget pe 31 octombrie.

    Organizatorii cursei pentru poziţia de premier au anunţat că orice can­didat va avea nevoie de susţi­nerea a 100 de legislatori, iar dacă un singur candidat va tre­ce acest prag până la prânz astăzi, acesta va deveni în mod automat premier. Da­că vor rămâne doi candi­daţi, membrii Partidului Conservator vor organiza un vot online.

    Partidul Conservator va încerca să evite organizarea de alegeri generale înaintea deadline-ului, 2025, în condiţiile în care sondajele de opinie sugerează că acesta ar suferi o înfrângere clară, notează CNBC.

    Totuşi, această posibilitate rămâne. Li­derul opoziţiei laburiste Keir Starmer şi-a reînnoit apelurile pentru organizarea ime­diată a unor alegeri generale.

    Indiferent de cine o va înlocui pe Liz Truss, următorul premier britanic va moşteni o economie puternic afectată în viitorul imediat de costuri de finanţare în creştere, facturi copleşitoare la energie, taxe ridicate şi lipsa unei strategii de revigorare a creşterii economice, potrivit Bloomberg.

    Asemeni lui Truss, viitorul premier va avea dificultate în a pune la punct un plan de salvare a economiei Marii Britanii.

    Date publicate la finalul săptămânii trecute arată o restrângere dramatică a cheltuielilor consumatorilor şi un nivel apropiat de minime record al încrederii acestora.

    Inflaţia a atins o rată de două cifre pentru prima dată în ultimele patru decenii şi este aşteptată să crească puternic în continuare în această iarnă, forţând Banca Angliei să majoreze în continuare dobânzile.

    Chiar şi după ce stimulentele lui Truss au fost inversate, Trezoreria se va confrunta în continuare cu un deficit bugetar în creştere. „Din punct de vedere al taxelor şi cheltuielilor, tot ce pot face conservatorii este să încerce să evite afectarea în continuare a credibilităţii guvernului“, arată Jonathan Portes, de la King’s College London.

    Gospodăriile se luptă cu o criză a costurilor de trai, contribuind la scăderea popularităţii guvernului.

    Bloomberg Economics anticipează o scădere cu 0,4% a PIB-ului anul viitor. Majoritatea economiştilor nu se aşteaptă la o creştere semnificativă până în a doua jumătate a anului viitor.

    „Provocările pe care le avem în faţă se acumulează pe zi ce trece“, arată Shevaun Haviland, director general al Camerelor de Comerţ Britanice. „Două treimi dintre firme previzionează majorări de preţuri, iar inflaţia reprezintă cea mai mare îngrijorare. Dobânzile vor continua să crească în noiembrie, iar facturile la energie vor urca din nou pentru mulţi în aprilie“.

     

     

     

  • Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a desemnat-o pe Giorgia Meloni prim-ministru

    Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a desemnat-o vineri seară pe Giorgia Meloni, liderul partidului Fraţii Italiei (FdI), pentru funcţia de prim-ministru, după victoria forţelor politice de dreapta în scrutinul parlamentar anticipat desfăşurat în septembrie.

    “Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, i-a oferit sarcina de formare a Guvernului Giorgiei Meloni, care a acceptat fără rezerve şi a prezentat lista miniştrilor”, a anunţat vineri seară secretarul general al Palatului Quirinale, Ugo Zampetti, citat de cotidianul La Repubblica.

    Preşedintele Sergio Mattarella a avut o discuţie de aproximativ o oră cu Giorgia Meloni înainte de anunţarea deciziei. Depunerea jurământului de către membrii noului Guvern italian este programată sâmbătă dimineaţă.

    “Întreaga coaliţie, care s-a prezentat împreună la consultări, a dat un semnal unanim privind reprezentarea majorităţii parlamentare, propunându-mă pe mine ca persoana desemnată pentru sarcina de formare a viitorului guvern”, a declarat Giorgia Meloni.

    Conform agenţiei ANSA, Antonio Tajani, fost preşedinte al Parlamentului European, membru al partidului Forza Italia (centru-dreapta), al fostului premier Silvio Berlusconi, va fi vicepremier şi ministru de Externe în noul guvern. De asemenea, va fi vicepremier şi ministru al Infrastructurii Matteo Salvini, liderul formaţiunii Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta).

    Matteo Piantedosi este propus pentru postul de ministru de Interne, iar Guido Crosetto pentru postul de ministru al Apărării. Daniela Garnero ar urma să fie titularul portofoliului Turismului, iar Orazio Schillaci este propus ministru al Sănătăţii.

    Eugenia Roccella este propusă pentru funcţia de ministru al Familiei, iar Roberto Calderoli a fost desemnat ministru al Afacerilor Regionale.

  • Începe bătălia pentru funcţia de prim-ministru al Regatului Unit: Rishi Sunak devine principalul favorit pentru a o înlocui pe Liz Truss, premierul cu doar 44 de zile de mandat

    Rishi Sunak, fost ministru de finanţe, a devenit principalul favorit pentru a deveni următorul prim-ministru al Marii Britanii, după ce Liz Truss a încheiat un mandat de premier de 44 de zile marcat de tulburări economice şi politice, scrie Financial Times.

    Demisia lui Truss a făcut-o cel mai scurt prim-ministru din istoria Marii Britanii; Mandatul ei va fi ţinut minte pentru o politică economică haotică şi o scădere dezastruoasă a sprijinului partidului conservator.

    Sunak, care a fost împotriva lui Truss pentru conducerea conservatoare în vara, a prezis corect că rivalul său va declanşa panică pe pieţe dacă va continua cu un pachet masiv de reduceri de taxe finanţate din datorii.

    „Rishi este favoritul pentru postul de prim-ministru”, a spus un ministru al cabinetului, iar casele de pariuri au fost de acord că bărbatul de 42 de ani este favoritul pentru a deveni primul premier non-alb al ţării.

    Însă Sunak nu este agreat de unii parlamentari conservatori şi membri de partid pentru rolul său în doborârea lui Boris Johnson în iulie – demisia sa din funcţia de ministru de finanţe a ajutat la demiterea prim-ministrului de atunci.

    Penny Mordaunt, care a reprezentat, de asemenea, conducerea Tory  în vară, este văzută drept cel mai periculos adversal al lui Sunak. Suella Braverman, care a fost forţată să demisioneze miercuri din funcţia de secretar de interne, ar putea candida şi ea.

    Dar regulile concursului pentru conducerea conservatoare par să-l favorizeze pe Sunak şi echipa sa de campanie bine organizată, care se pregăteşte de săptămâni întregi pentru demisia lui Truss.

    Pentru a intra în concurs, un candidat are nevoie de voturile a 100 de parlamentari până luni, un total pe care Johnson ar putea avea dificultăţi să îl atingă. Mulţi colegi sunt încă supăraţi pe conduita lui în funcţie şi pe rolul său în afacerea „partygate”.

    Sunak are un sprijin puternic în rândul parlamentarilor; el a primit 137 de voturi în runda finală de vot a parlamentarilor la ultimul concurs de conducere din iulie, în comparaţie cu 113 ale lui Truss şi 105 ale lui Mordaunt. 

    Întrucât sunt 357 de deputaţi conservatori, maximum trei pot ajunge la vot. „Am stabilit un prag ridicat, dar un prag care ar trebui să fie atins de orice candidat serios care are o perspectivă realistă de a trece prin aceasta perioadă”, a spus Brady.

    Jeremy Hunt, care a pregătit un plan fiscal de reducere a datoriilor pentru 31 octombrie, este un fost susţinător al Sunak. Parlamentarii conservatori cred că Sunak l-ar ţine la Trezorerie dacă ar deveni prim-ministru.

    Lui Liz Truss i s-a cerut joi să demisioneze, lăsându-i pe parlamentarii conservatori demoralizaţi în misiunea de a alege al treilea prim-ministru al Regatului Unit în câteva luni.

    Într-o scurtă declaraţie din Downing Street, ea a spus că l-a anunţat pe regele Charles că renunţă la funcţia de lider conservator, astfel încât săptămâna viitoare să poată fi ales un nou lider de partid şi prim-ministru.

    În timpul mandatului de premier al lui Truss, care a început abia pe 6 septembrie, strategia economică a conducerii un eşec total. Kwasi Kwarteng a fost demis şi Braverman a fost forţat să demisioneze din funcţia de ministru de interne. Partidul Laburist de opoziţie a câştigat un avans de peste 30 de puncte în mai multe sondaje recente.

     

  • Politicianul conservator Ulf Kristersson a fost ales premier al Suediei

    Parlamentul Suediei a aprobat, luni, numirea în funcţia de prim-ministru a politicianului conservator Ulf Kristersson, liderul coaliţiei de centru-dreapta de la Stockholm, pe baza unui program care vizează combaterea infracţionalităţii şi limitarea imigraţiei.

    Ulf Kristersson, în vârstă de 58 de ani, a fost confirmat în funcţia de prim-ministru cu un raport de voturi de 176 la 173, potrivit agenţiei The Associated Press.

    Ulf Kristersson beneficiază de majoritate în Riksdag, Parlamentul Suediei, prin alianţa cu formaţiunea Democraţii Suediei, fondată în anii 1980 de politicieni de extremă-dreapta. Partidul şi-a modificat doctrina în ultimii ani, orientându-se spre curentul politic principal, dar grupurile parlamentare îl considerau până acum prea radical pentru o colaborare.

    Coaliţia de centru-dreapta condusă de Ulf Kristersson este formată din Partidul Moderat, Partidul Creştin-Democrat şi Partidul Liberal.

    “Este minunat, sunt recunoscător. Sunt bucuros că am primit încrederea Parlamentului, sunt umil în faţa sarcinilor care ne aşteaptă”, a declarat Ulf Kristersson.

  • Politicianul conservator Ulf Kristersson a fost ales premier al Suediei

    Parlamentul Suediei a aprobat, luni, numirea în funcţia de prim-ministru a politicianului conservator Ulf Kristersson, liderul coaliţiei de centru-dreapta de la Stockholm, pe baza unui program care vizează combaterea infracţionalităţii şi limitarea imigraţiei.

    Ulf Kristersson, în vârstă de 58 de ani, a fost confirmat în funcţia de prim-ministru cu un raport de voturi de 176 la 173, potrivit agenţiei The Associated Press.

    Ulf Kristersson beneficiază de majoritate în Riksdag, Parlamentul Suediei, prin alianţa cu formaţiunea Democraţii Suediei, fondată în anii 1980 de politicieni de extremă-dreapta. Partidul şi-a modificat doctrina în ultimii ani, orientându-se spre curentul politic principal, dar grupurile parlamentare îl considerau până acum prea radical pentru o colaborare.

    Coaliţia de centru-dreapta condusă de Ulf Kristersson este formată din Partidul Moderat, Partidul Creştin-Democrat şi Partidul Liberal.

    “Este minunat, sunt recunoscător. Sunt bucuros că am primit încrederea Parlamentului, sunt umil în faţa sarcinilor care ne aşteaptă”, a declarat Ulf Kristersson.

  • Raport: Liz Truss ar putea fi destituită din funcţia de premier până pe 24 octombrie

    Premierul britanic Liz Truss ar putea fi destituită până pe 24 octombrie, iar parlamentarii iau deja în calcul mai multe persoane care i-ar putea succeda, porivit unui raport.

    A apărut un raport care sugerează că premierul Regatului Unit al Marii Britanii, Liz Truss, ar putea fi demisă până la sfârşitul săptămânii şi că legislatorii britanici au luat în considerare înlocuitorii acesteia.

    Lupta premierului britanic Liz Truss pentru funcţia sa politică s-ar putea încheia în curând, spun mulţi politicieni. Premierul britanic s-ar putea confrunta cu o destituire până pe 24 octombrie, a anunţat Daily Mail.

    Potrivit rapoartelor, aproape 100 de parlamentari britanici din Partidul Conservator aflat la guvernare ar urma să trimită scrisori de neîncredere în Truss lui Graham Brady, care conduce comitetul partidului care organizează campania pentru conducerea acestuia.

    La 2 octombrie, Truss a făcut o mare întoarcere de la planul său central de reducere a impozitelor atunci când a retras o politică de eliminare a ratelor maxime pentru cei mai bogaţi. Reducerea a declanşat turbulenţe pe piaţă, care au dat naştere, de asemenea, la numeroase rebeliuni în cadrul partidului ei.

    Truss se clatină sub ameninţarea iminentă de a fi destituită ca premier al Marii Britanii din cauza eşecului în gestionarea inflaţiei în creştere în ţara sa şi a faptului că moneda a atins un minim record. De fapt, regimul ei a introdus un mini-buget pe 23 septembrie cu scopul de a impune reduceri ale impozitelor pentru gospodării şi ale facturilor la energie.

    În urma acestei măsuri, comercianţii au avertizat asupra amplificării datoriilor, iar bugetul menţionat nu a avut efectul dorit asupra economiei britanice.

    Bugetul a fost prezentat sub conducerea lui Kwasi Kwarteng, numit de Truss în funcţia de ministru de finanţe al Regatului Unit, fiind primul negru care a ocupat această funcţie. Cu toate acestea, vineri, Truss şi-a demis ministrul şi l-a numit pe Jeremy Hunt în funcţia de ministru de finanţe, implicând Marea Britanie într-o nouă criză.

    Se poate remarca faptul că Marea Britanie a înregistrat înlăturarea a trei dintre prim-miniştrii săi de când ţara a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană în 2016.

    Un raport al tabloidului Daily Mail sugerează că parlamentarii îi vor cere şefului comisiei să o informeze pe Truss că „timpul ei a expirat”, în caz contrar ea va fi îndrumată să schimbe regulile pentru a permite un vot de încredere. Acesta a afirmat că Brady se opune înlăturării lui Truss şi a susţinut că Hunt şi Truss, recent numiţi, merită o şansă de a stabili strategia economică într-un buget pe 31 octombrie, se arată în raport.

    Pe de altă parte, The Times a relatat că mai mulţi parlamentari au purtat discuţii secrete în acest sens şi au luat în considerare înlocuirea lui Truss cu un alt lider. Acest lucru ar consemna o schimbare la nivelul premierului britanic pentru a cincea oară de la Brexit.

    Destituirea a apărut după ce Truss nu a ţinut pasul cu realizarea unor aspecte vitale ale promisiunilor sale din sondaje, alimentând astfel nemulţumirea în rândul liderilor de partid. Ea a promis să elimine taxele înainte de a câştiga conducerea Partidului Conservator în septembrie 2022. De asemenea, sondajele de opinie sugerează că partidul se află în urma Partidului Laburist din opoziţie în sondajele de opinie.

    Pe fondul speculaţiilor privind înlăturarea lui Truss, există mulţi lideri şi miniştri care se opun acestei măsuri. Potrivit ministrului de externe James Cleverly, o schimbare a premierului britanic ar fi o „idee dezastruos de proastă”.

    „Cred că schimbarea conducerii ar fi o idee dezastruos de proastă, nu doar din punct de vedere politic, ci şi economic, iar noi vom rămâne absolut concentraţi pe creşterea economiei”, a declarat Cleverly referitor la rapoartele privind înlăturarea lui Truss.