BusinessMagazin

Tag: Prahova

  • Şcoli închise şi în judeţul Prahova, sub cod portocaliu de vreme rea

    Inspectorul şcolar general al ISJ Prahova, Nicolae Angelescu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că, din cauza codului portocaliu anunţat şi în Prahova, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a decis, joi, ca vineri cursurile să fie suspendate.

    ”S-a ţinut cont de faptul că acest cod portocaliu intră în vigoare la ora 23. Nu se ştie ce e peste noapte şi la prima oră ar fi trebuit ca elevii să plece spre şcoală. Aşa s-a decis suspendarea cursurilor”, a declarat Angelescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100.000 de euro, în bugetul uneia dintre cele mai bogate comune din ţară, pentru staţii de autobuz ca în Dubai: “Unicat în România!”

    Primăria comunei Brazi, judeţul Prahova, a anunţat, vineri, pe o reţea de socializare, că intenţionează să monteze staţii noi de autobuz, anunţul fiind însoţit şi de o fotografie.

    ”Confort şi respect pentru cetăţenii comunei Brazi. Viitoarele staţii de autobuz! Unicat în România!”, scrie Primăria Brazi.

    Primarul comunei Brazi, Radu Leonaş, a declarat, corespondentului Mediafax, că viitoarele staţii de autobuz vor arăta ca cele din Dubai, întrucât acelea l-au inspirat şi le are ca model.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maternitatea de la SANCONFIND, una dintre cele mai performante din Prahova

    Echipamentul medical achiziţionat de SANCONFIND este la cele mai ridicate standarde medicale , fapt ce a generat un aflux de medici şi un număr mare de paciente.

    Personalul medical al secţiei este format din 3 medici obstetrică-ginecologie, un neonatolog, doi medici ATI şi asistente. Graţie condiţiilor din spital, o serie de paciente au venit să nască la SANCONFIND cu medicul care le-a urmărit pe perioada sarcinii, chiar dacă acesta lucrează în alt spital.

    Secţia are trei săli de naşteri (două pentru naşteri naturale şi una pentru operaţii cezariene), săli post-partum, opt saloane pentru spitalizare gravide în regim de rooming-in, toate dotate cu aparatură de ultimă generaţie. Secţia obstetrică-ginecologie SANCONFIND are şi o rezervă dedidicată şi utilată corespunzător pentru pacientele cu dizabilităţi.

    În prezent, SANCONFIND este cel mai mare spital privat din zona Prahova – Braşov, cu secţii de recuperare şi balneoterapie, imagistică, laborator de analize, maternitate, dermato-venerologie, gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, endocrinologie şi pediatrie.

    Din ianuarie 2018, încă doi medici se vor alătura echipei de la maternitatea SANCONFIND. Este vorba despre Dr. Mihalache Dan, medic primar obstetrică ginecologie, cu competenţe în ultrasonografie obstetricală şi ginecologică, colposcopie, histeroscopie ginecologică şi chirurgie laparoscopică şi despre Dr. Fusu Plăiaşu Elena, medic primar obstetrică ginecologie, cu competenţe în ultrasonografie obstetricală şi ginecologică, colposcopie, histroscopie ginecologică.

  • Oraşul subteran din România care este vizitat zilnic de cel puţin 2.000 de oameni

    Dornici să scape măcar pentru câteva ore de canicula de la suprafaţă, mii de oameni aleg să intre în subteran, la cea mai mare salină din Europa. Îmbrăcaţi ca de toamnă târzie, cu geci şi încălţăminte care să le ţină de cald, aproximativ 2.000 de oameni intră zilnic în mina Unirea din Slănic.

    Nu trece nici măcar o singură zi în care la porţile minei din Slănic să nu fie aglomeraţie. În weekend peste 3000 de persoane coboară în „palatul de sare”.

    Oamenii sun atraşi de beneficiile aerului, indicat pentru afecţiunile respiratorii, dar şi de răcoare, în mina fiind o temperature constantă de 12 grade Celsius.

    “În acest palat de sare, deschis vizitării prin anii 1970, microclimatul este constant şi de nereprodus la suprafaţă: temperatură de 12 grade Celsius, umiditate relativă a aerului de circa 60%, radioactivitate la limita de detenţie, concentraţie mare de aerosou naturali salini, lipsa alergenilor vegetali, raritatea germenilor condiţionat-patogeni şi lipsa celor patogeni”, arată reprezentanţii Salinei Slănic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Avertizare cod galben de vânt în cinci judeţe din sudul, sud-estul şi nord-estul ţării

    Potrivit avertizării nowcasting emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, până la ora 14.00, în judeţele Buzău, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa se vor semnala, la altitudini de peste 1.700 de metri, intensificări ale vântului cu rafale de peste 90-100 kilometri pe oră.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Rockwool investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de vată minerală

    Noua unitate de producţie va fi amplasată pe un teren de aproximativ 30 de hectare în comuna Ariceştii Rahtivani în apropiere de Ploieşti, judeţul Prahova, şi va fi prima fabrică de vată minerală bazaltică a grupului Rockwool în România. Acest proiect va consolida prezenţa solidă a grupului în România, piaţă pe care este activ de aproape 20 de ani prin intermediul filialei locale de vânzări.

    Fabrica va contribui la creşterea economiei locale în condiţiile în care cea mai mare parte a materiei prime şi a serviciilor de logistică va proveni din România, iar cea mai mare parte a forţei de muncă angajate direct de Rockwool sau de companiile subcontractante va fi locală. Procesul pentru emiterea permiselor şi autorizaţiilor necesare a fost iniţiat, astfel că producţia de vată minerală bazaltică este estimată să înceapă în anul 2019.

    „Această investiţie ne va permite să sprijinim mai bine eforturile României de a creşte siguranţa împotriva incendiilor şi eficienţa energetică în clădirile din ţară. Încurajăm Guvernul să continue să colaboreze cu statele membre ale Uniunii Europene în cadrul platformei pentru schimb de informaţii în domeniul incendiilor (FIEP), precum şi pentru alte iniţiative care vor îmbunătăţi reglementările privind siguranţa la incendiu. Ca lider mondial în fabricarea de produse din vată minerală bazaltică incombustibile, suntem deschişi să împărtăşim cu autorităţile, clienţii şi alte părţi interesate toate cunoştinţele şi expertiza pe care le-am acumulat de-a lungul celor 80 de ani în care am făcut clădirile mai confortabile, eficiente energetic şi sigure la incendii”, declară Gilles Maria, Senior Vice President, Rockwool Group.

    „De aproape 20 de ani le livrăm clienţilor români servicii şi produse de izolaţie de înaltă calitate, iar această fabrică, după ce va fi finalizată, ne va permite să oferim un sprijin şi mai ridicat în România şi în ţările învecinate. Suntem încântaţi să devenim parte a comunităţii locale din Prahova şi din România şi vrem să mulţumim Guvernului României, Invest Romania şi autorităţilor din judeţul Prahova şi Ariceştii Rahtivani pentru susţinerea şi colaborarea pentru acest proiect de investiţii”, adaugă Rafael Rodriguez, Managing Director, Rockwool South Europe.

    Anunţul de astăzi vine ca urmare a declaraţiei făcute de Grupul Rockwool pe 24 februarie 2017, în care îşi exprima intenţia de a cumpăra teren pentru a-şi extinde producţia în Statele Unite ale Americii, Suedia şi România.

    Grupul Rockwool şi-a asumat angajamentul de a îmbunătăţi vieţile tuturor celor care încearcă soluţiile noastre. Expertiza noastră este perfect adaptată pentru a aborda multe dintre cele mai mari provocări din ziua de azi în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi dezvoltarea durabilă, de la consumul de energie şi poluarea fonică la siguranţa la incendii, deficitul de apă sau inundaţiile. Gama noastră de produse reflectă difersitatea nevoilor la nivel global, susţinându-ne în acelaşi timp partenerii în reducerea propriei amprente de carbon.

    Vata minerală bazaltică este un material versatil şi stă la baza tuturor activităţilor noastre. Cu aproximativ 10.500 de colegi pasionaţi în 38 de ţări, suntem liderul mondial în livrarea de soluţii pe bază de vată minerală bazaltică, de la izolarea clădirilor la tavane acustice, soluţii ecologice pentru industria horticolă, fibre speciale folosite în scop industrial şi până la izolaţii eficiente pentru instalaţii industriale şi industria navală.

     

     

  • Avertizare cod portocaliu şi galben de vânt puternic şi ceaţă în mai multe judeţe din România

    Judeţele Prahova şi Argeş se află sub avertizare cod portocaliu de vânt până la ora 10.30.

    La peste 2000 de metri altitudine, intensificările vântului la rafală vor atinge şi depăşi 100 – 110 km/h.

    Totodată, ANM a emis atenţionări cod galben de ceaţă pentru judeţele Vrancea, Galaţi, Iaşi, Neamţ şi Bacău, în vigoare până la ora 11.00. Ceaţa determină scăderea vizibilităţii local sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.Ceaţa se manifestă mai ales pe Culoarul Siretului, inclusiv pe E85.

    Sub avertizări cod galben de vânt puternic se mai află judeţele Sibiu, Buzău, Dâmboviţa, Caraş-Severin, Hunedoara, Gorj şi Vâlcea.

    Judeţul Sibiu se află sub cod galben de vânt puternic până la ora 9.00, iar la altitudini de peste 1700 metri vântul la rafală va atinge şi depăşi 70-90 km/h.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Protest al sindicaliştilor faţă de contribuţii: Mi se pare nefiresc ca România să fie cobai

    Pichetarea Prefecturii Judeţului Timiş a fost organizată, luni, timp de o oră, de către Blocul Naţional Sindical, Filiala Timiş. În jur de 60 de persoane, membre ale sindicatelor afiliate, s-au adunat în faţa instituţiei pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de intenţia Guvernului de a transfera contribuţiile sociale de la angajator în sarcina salariatului.

    Manifestanţii nu au scandat nimic, ci doar au stat în faţa instituţiei ţinând în mâini afişe cu numele sindicatelor pe care le reprezintă. De asemenea, o listă cu doleanţele sindicaliştilor a fost înmânată prefectului judeţului Timiş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro