BusinessMagazin

Tag: potential

  • Un an de Afaceri de la zero

    „De la zero” este umbrela sub care adunăm aceste businessuri, subliniind prin acest lucru nu că investiţiile sunt zero – orice afacere se porneşte cu bani, în definitiv – ci că au creat singuri un brand, au pus pe picioare ateliere, şi-au găsit parteneri, s-au dotat cu echipamente, şi-au creat o reţea de distribuţie, au găsit spaţii în care să funcţioneze, au recrutat angajaţi. Iar toate acestea s-au făcut cu forţe proprii, fără a primi nimic de-a gata.
    Sute, mii de alte poveşti aşteaptă să fie spuse, scrise, citite, iar pentru aceasta vă aşteptăm în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, în secţiunea Afaceri de la zero, cu o nouă poveste de business în fiecare zi.
    Ziarul Financiar a bifat zeci de oraşe din toată România în căutare de afaceri noi, de la zero. Tot atâţia antreprenori din provincie au venit în studioul ZF pentru a vorbi cu entuziasm despre ce i-a mânat în aventură, cum au găsit resursele, cum au reuşit, cum au eşuat, cum s-au ridicat şi ce planuri şi-au trasat de acum înainte.
    Am selectat numai zece dintre oraşele mari, în afara Bucureştiului, din care am cules poveşti pentru a le afla împreună. Lor li se adaugă multe altele – Predeal (Ralitza), Câmpina (Veltra Bikes), Huşi (Lemnino), Caransebeş (Limonădăria Nea Tică), Moineşti (SMKD), Drăgăşani (Diminutive Sneakers), Piteşti (ARI-Studio), Bicaz (Două surori) – sunt doar câteva exemple. Urmăriţi pe harta realizată de ZF şi BM doar câteva dintre afacerile adunate din cele mai mari oraşe din ţară. Poveştile lor integrale le găsiţi pe platforma ZF Afaceri de la zero, care creşte de la o zi la alta.
    Va urma.

    ↗  BACĂU

    Madame Delice:
    Delia Burcă era deja obişnuită să-şi pregătească, an de an, proviziile pentru iarnă atunci când s-a gândit că această îndeletnicire s-ar putea transforma într-un adevărat business. Aşa s-a născut Madame Delice, o afacere prin care vinde dulceţuri, zacuscă, sosuri şi conserve produse în atelierul propriu din Bacău.

    Mugur de ZOF:
    Iulia Iacob a învăţat antreprenoriatul în familie, astfel că dintotdeauna a fost în căutare de idei în care să-şi demonstreze spiritul creativ şi întreprinzător. După ce a încercat mai multe domenii, Iulia Iacob a ales organizarea de evenimente şi a creat Mugur de ZOF, o companie de design şi producţie de evenimente inspirate din natură.

    Vintage Box: Daniel şi Lili Parascan sunt doi antreprenori din Bacău care lucrau în domeniul organizării de evenimente şi al fotografiei şi, după fiecare petrecere, venea momentul să înmâneze clientului imaginile imortalizate. Daniel a căutat variante care mai de care mai diverse pentru a preda fotografiile, aşa că, la un moment dat, a confecţionat o cutie din lemn în care să le aşeze. Aşa a început Vintage Box, un atelier cu albume foto, agende, cutii din lemn şi alte accesorii pentru evenimente.

    ↗  BRAŞOV

    Agricin: Marian Neamţu a început în 1993 să prelucreze blocuri de piatră naturală în atelierul construit în propria curte, cu o tehnologie de asemenea proiectată de propriile mâini. Astăzi, prelucrarea pietrei şi prezentarea produselor se fac pe o platformă industrială din Ghimbav, judeţul Braşov, unde se află fabrica, depozitul şi mai multe showroomuri.

    Be Clockwise: Tudor Petrican, originar din Braşov, a început să producă ceasuri de perete în anul 2010, pe când avea 27 de ani, în sufrageria apartamentului în care, pe atunci, stătea cu chirie. Primul ceas a fost făcut pentru a fi dăruit unui prieten, iar ulterior, pas cu pas, pasiunea s-a transformat într-un proces de producţie organizat.

    Durbane Urbane: Mădălin Pop din Braşov a început să producă în urmă cu aproape trei ani lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Sub brandul Durbane Urbane, el face lădiţe în scop atât practic, cât şi estetic.

    Grătar Urban: Daniel şi Ana Otilia Străuneanu, originari din Bucureşti, respectiv Târgu-Neamţ, au pus pe harta culinară din Braşov restaurantul Grătar Urban, specializat în producţia de burgeri, în 2016. Ei au experienţă în antreprenoriat, având şi o cafenea şi o pizzerie în Târgu-Neamţ.

    MuskOx: Claudiu Neamţu, cu experienţă de 19 ani în domeniul vânzărilor, a pornit de la pasiunea pentru fitness când a creat MuskOx, un brand de tricouri destinate activităţilor fizice. Afacerea pornită în Braşov are în centrul colecţiei tricoul activator, care îşi schimbă mesajul scris pe el în momentul în care purtătorul ajunge la punctul maxim de efort fizic.

    ↗  BUZĂU

    Primitiv Foods: Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods.

    VerdePePerete: Oana şi Alexandru Creţu au dat viaţa din Bucureşti pe cea într-un oraş de provincie – Buzău – iar odată cu mutarea au pus şi bazele afacerii VerdePePerete, care produce şi vinde tablouri şi elemente de decor pe bază de licheni.

    ↗  CLUJ-NAPOCA

    Captain Bean: Bogdan Pandea s-a pregătit în facultate să devină contabil, însă un curs de antreprenoriat pentru tineri i-a schimbat traseul profesional, iar în 2014 a pornit de la zero la Cluj-Napoca dezvoltarea unui lanţ de cafenele sub brandul Captain Bean.

    Hair O’Dot: Andra Dascălu s-a întors în 2017 în România după ce a studiat şi s-a pregătit în străinătate, punând bazele Hair O’Dot, o clinică de micropigmentare a scalpului din Cluj, pentru bărbaţii, dar şi pentru femeile care se confruntă cu pierderea părului.

    Logo Cups: Andrei Gârba, originar din Cluj-Napoca, avea în jur de 15 ani când a făcut primii paşi în domeniul ceramicii, o tradiţie a familiei, pe care a „furat-o” de la cei care o stăpâneau cel mai bine. Câţiva ani mai târziu, după ce îşi însuşise deja informaţiile despre ce înseamnă ceramica, ce presupune producţia obiectelor din acest material şi care este procesul care stă la baza lor, toate învăţăturile culese în adolescenţă au luat forma businessului Logo Cups.

    Meat Up: Paul Petri, unul dintre fondatorii Meat Up din Cluj, un local unde se servesc burgeri, deschis în vara lui 2018, pleca în urmă cu câţiva ani din România în Anglia cu o idee de afaceri legată de pasiunea sa pentru gătit. În timpul petrecut în bucătăriile localurilor britanice a pregătit şi reţeta unui business românesc şi a deschis în Cluj-Napoca restaurantul Meat Up.

    Monom: Georgiana Ciceo, la bază arhitect, şi-a urmat pasiunea pentru bijuterii, dar şi pentru meşteşuguri, şi a creat businessul Monom, prin care produce bijuterii contemporane, avangardiste sau inspirate din tradiţia românească.

    The Box Barbell Club: 27 august 2018 este ziua în care The Box – Barbell Club, un centru sportiv care şi-a propus să îi determine pe oameni să facă sport, îşi făcea loc pe piaţa din Cluj-Napoca, fondat de Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican.

    Urban Beasts: Bogdan Pogăcean, Kristof Toth şi Mădălina Butean, trei tineri din Cluj-Napoca, s-au cunoscut în octombrie 2018, pentru a face un antrenament sportiv împreună, iar două luni mai târziu le-a venit ideea de a-şi face propriul business, aşa că au deschis porţile centrului sportiv Urban Beasts.

    Verde Fresh: Afacerea Verde Fresh a luat fiinţă în anul 2017 în Cluj-Napoca, ca un business de familie, pornit de Delia (profesor) şi George Buliga (business analist), din dorinţa de a face un produs local, proaspăt, pentru care au văzut cerere din partea mai multor cunoştinţe. Verde Fresh este un brand sub care se vinde lapte de migdale.

    ↗  ORADEA

    Atelier Lignum: Daniel Jolţa, de meserie inginer constructor, avea mai mulţi ani de experienţă în domenii precum construcţii şi automotive, când a decis să devină antreprenor, valorificând pasiunea pentru procesarea lemnului. Aşa a apărut, în toamna anului 2019, Atelier Lignum, un atelier amplasat în Oradea, unde Daniel Jolţa produce platouri, tocătoare şi tăvi din lemn.


    Atelier Uglai: Vasile Uglai, licenţiat în arte şi design, a îmbinat pasiunea pentru ceasuri cu învăţăturile deprinse în timpul facultăţii şi a pornit o afacere prin care produce curele de ceas din piele naturală, hand-made, într-un atelier din Oradea, alături de soţia şi fiica sa.


    Dadda: Silviu şi Andrada Prundianu au pus pe piaţă în vara anului 2019 brandul de pături pentru bebeluşi Dadda, după ce au creat o primă pătură drept cadou pentru fina lor. Primele comenzi au venit în urma participării la târguri de profil, precum Baby Expo şi Baby Boom Show.


    Imperma: Cosmin Foltuţiu s-a întors în România după mai mulţi ani petrecuţi în Spania şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma. 

     

  • Criza actuală: marele moment al start-up-urilor tech

    Acesta este crezul după care se ghidează echipa ROCA X – un vehicul investiţional dedicat start-up-urilor de tehnologie.
    „Considerăm că în această situaţie de criză companiile tech se pot adapta foarte rapid şi pot fi flexibile, aşadar este un moment în care să nu ne retragem şi să stăm deoparte, ci dimpotrivă, să susţinem mai departe creşterea acestui ecosistem care aduce valoare adăugată. Ne propunem să fim tot mai activi în această perioadă deoarece domeniul start-up-urilor este cel care ar trebui să dea acum foarte multă speranţă prin faptul că sunt de obicei foarte agile – au echipe suple care se pot adapta uşor şi face faţă acestui nou mod de lucru remote, şi care în sine vin cu modele disruptive”, a spus Alexandru Bogdan, manager investiţii în cadrul ROCA X, la emisiunea ZF IT Generation.
    Lansat în iunie anul trecut de un grup local de antreprenori, ROCA X a finanţat până în prezent 11 start-up-uri de tehnologie, iar echipa îşi continuă strategia şi planul de a adăuga în portofoliu încă
    14 businessuri noi până la finalul acestui an.
    „Obiectivul nostru este foarte ambiţios. Acum avem în portofoliu 11 companii pe care le susţinem în varii formule, iar obiectivul până la sfârşitul anului ar fi să ne apropiem de 25 de start-up-uri în portofoliu. Deci vom menţine acest ritm destul de alert. În acest moment suntem în curs de a perfecta cinci tranzacţii care se află în diferite stadii ale deal-ului, semnării actelor ş.a.m.d. Continuăm să investim şi niciunul dintre lead-urile consistente pe care le avuseserăm înainte nu a fost stopat în contextul crizei”, a punctat el.
    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi marketplace.
    „Considerăm că este foarte important ca aceste start-up-uri să fie pregătite şi pentru schimbările comportamentale din viitor. Nu vedem nevoia unui focus pe lucrurile contextuale care pot să aibă tracţiune în aceste zile de lockdown, de work from home, ci mai degrabă pe cele care vor rămâne în comportamentul consumatorilor şi vor putea să se adapteze mai departe”, a subliniat Alexandru Bogdan. 
    Astfel, echipa ROCA X se ghidează în continuare după aceleaşi criterii de selecţie pentru start-up-urile tech pe care le finanţează, însă este atentă la capacitatea lor de a se adapta noului context, precum şi la ceea ce va urma apoi.
    „Există un set de criterii universal valabile pe care trebuie să le aplicăm cu toţii – de la evaluarea echipei de fondatori la capacitatea tehnică şi planurile de «go to market». Sunt anumite ajustări şi este evident că în momentul în care întâlnim un nou model de business, o nouă iniţiativă de start-up, trebuie să punem lucrurile în contextul curent, în ce măsură pot fi afectate, în ce măsură activează în aceste domenii afectate de criza curentă, dar, evident, încercăm să îi susţinem cât mai mult cu sfaturi despre cum să se ajusteze şi adapteze acestei noi situaţii”, a explicat el.
    În contextul actual al crizei declanşate de pandemia de COVID-19, echipa ROCA X a analizat toate businessurile din portofoliul său şi a conceput un plan de măsuri dedicat pentru fiecare din cele trei categorii –  companii care sunt favorizate de această criză, companii care se află la început de drum şi companii afectate direct de criză. Astfel, în cazul companiilor care înregistrează creşteri acum, echipa ROCA X le-a sfătuit să monetizeze momentul, să profite de oportunitate, dar fără să fie oportunişti, a punctat Alexandru Bogdan.
    „În cazul celei de-a doua categorii – companii aflate la început de drum, acestea au acum o gură de aer pentru a se adapta şi pentru a lucra la îmbunătăţirea produselor lor. Iar în cazul companiilor afectate, fiindcă activează în mod direct în domeniile lovite acum, a trebuit să fim alături de ele pentru a optimiza cashflow-ul şi pentru a face planuri de backup. Majoritatea companiilor în care noi am investit sunt însă într-o poziţie favorabilă acum.”
    Printre start-up-urile din portofoliul actual al ROCA X care se află în prezent într-o poziţie favorabilă se numără MedicAI, Beez, Frisbo şi Milluu.
    „MedicAI a creat o platformă de procesare de imagistică complexă care înregistrează o adopţie accelerată în rândul clinicilor mici şi mijlocii ce au nevoie să rămână în contact cu pacienţii cronici al căror tratament trebuie să continue. De asemenea, Beez şi Frisbo, care acţionează în zona de e-commerce, înregistrează pe de o parte creşteri, iar pe de altă parte se adaptează, au idei de spin-off-uri în materie de extindere a portofoliului pe care le pregătesc pentru perioada următoare. Iar cei de la Millu (aplicaţie mobilă pentru închiriere de apartamente – n.red.) s-a implicat social pentru cei care luptă acum în prima linie împotriva răspândirii virusului prin campania «Locuinţe pentru medici»”, a explicat el.
    În portofoliul ROCA X există însă şi un start-up din Portugalia – BetMarkets, care tocmai în perioada izbucnirii crizei vroia să lanseze platforma online dedicată pariurilor sportive, însă acum competiţiile sportive nu mai au loc, aşa că fondatorii au fost nevoiţi să amâne lansarea. De asemenea, un alt proiect din portofoliul ROCA X care are parte de un moment de respiro acum este yeParking din Cluj-Napoca – o aplicaţie mobilă care le oferă utilizatorilor de smartphone-uri posibilitatea de a găsi cu uşurinţă un loc de parcare în oraş.
    „În condiţiile în care acum lumea nu se mai deplasează atât de mult cu maşina, echipa yeParking are un moment de respiro pentru a finaliza anumite implementări în zona B2B ce vor fi anunţate cât de curând”, a menţionat Alexandru Bogdan. Totodată, a adăugat el, start-up-ul Feexers din portofoliu, care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce pune în legătură clienţii cu diverşi furnizori verificaţi de servicii de îngrijire personală şi de întreţinere a locuinţei (electricieni, instalatori, zugravi, cosmeticieni etc.), se confruntă cu o reticenţă a utilizatorilor în această perioadă.
    „Chiar dacă echipa Feexers a luat măsuri şi a făcut traininguri cu feexerii în ceea ce priveşte conduita şi igiena, există acum această reticenţă de a invita oameni străini în casă.”
    În cazul în care start-up-urile din portofoliu vor întâmpina probleme, fondatorii ROCA X vor lua măsurile necesare pentru a-i ghida şi ajuta să îşi redreseze businessul.
    „Pentru fiecare caz în parte vom analiza în ce măsură se confruntă cu astfel de situaţii care doar amână momentul în care ele vor confirma dezvoltarea, în ce măsură este nevoie să se adapteze şi să ajusteze modelele de business pe care le au într-o direcţie în care credem că vor avea succes, şi vom susţine mai departe start-up-urile respective sau cele care sunt în faza de decolare, astfel încât să primească şi mai mult suport pentru a se lansa rapid”, a spus managerul de investiţii al ROCA X.
    În plus, echipa ROCA X are în plan să facă runde de follow-up pentru o parte din start-up-urile în care a investit deja.
    „Noi ne-am propus să facem runde de followup, să fim mai mult timp alături de start-up-urile în care avem încredere. În domeniul investiţiilor în start-up-uri tech, procentele/şansele nu sunt neapărat de partea companiilor de venture capital. Este cunoscut faptul că 65% dintre investiţii au un randament subunitar şi toată lumea mizează pe acele 2-3 câştigătoare care să crească rapid şi să ajungă la multipli de 10x, 20x, 30x şi poate chiar 100x, la care sperăm cu toţii, că de aceea vorbim de unicorni.”

    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi market-place.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Au lansat afacerile pe o nişă care abia se forma, iar acum acestea sunt în plin boom, în contextul în care altele trec prin criza coronavirus

    Două companii locale, Shopmania Net şi ContentSpeed, au pornit la drum în urmă cu circa 20 ani, când comerţul electronic părea doar o nişă de piaţă. Pariul a fost însă unul câştigător, comerţul online dezvoltându-se tot mai agresiv în ultimii ani, atât la nivel global, cât şi local. Iar creşterea este încă departe de a-şi fi atins potenţialul maxim.

    Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, a intrat în lumea antreprenoriatului în urmă cu aproximativ 20 ani. Prima companie a fost un eşec, însă a doua încercare a dat roade şi s-a transformat în ShopMania Net, compania locală care a dezvoltat două soluţii web proprii – comparatorul online de preţuri ShopMania şi platforma de e-commerce MerchantPro (anterior ShopMania BIZ), folosite azi de câteva sute de mii de persoane, respectiv peste 1.000 de magazine online din peste 20 de ţări.

    „Prima companie a fost un eşec total. Am pornit-o cu un amic şi am încercat să facem o serie de proiecte web. Tocmai începuse atunci era internetului. Întâmplător am dat atunci la firma unde lucram ca şofer peste o carte de HTML şi după ce am citit-o am hotărât să deschid o firmă. Nu am reuşit să găsim clienţi şi nici nu ne-am înţeles bine”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, cum a intrat în lumea antreprenoriatului. Prima încercare nu l-a descurajat, iar patru ani mai târziu, perioadă în care a fost angajat, a decis să înceapă din nou un business.
    „La început am dezvoltat proiecte web pentru clienţi din străinătate. Obţineam proiectele de pe diverse site-uri de freelanceri. Treptat am hotărât să schimbăm direcţia şi ne-am dezvoltat propriile produse, primul fiind Shopmania – comparatorul de preţuri”, a relatat el.
    Iniţial, comparatorul online de preţuri ShopMania a fost dedicat pieţei locale, apoi s-a extins şi în alte ţări, iar astăzi este disponibil în peste 20 de ţări – majoritatea din Europa, cele mai importante fiind Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Serbia, Bulgaria, Ungaria. Anul trecut, circa 500.000 de persoane au folosit comparatorul de preţuri ShopMania la nivel internaţional.
    După succesul avut cu primul proiect, comparatorul online de preţuri ShopMania, Arthur Rădulescu a avut o altă idee, pentru un al doilea produs software propriu: o platformă de tip SaaS (Software as a Service) care permite crearea de magazine online, fără a fi nevoie de cunoştinţe tehnice sau de programare. La început, aceasta s-a numit ShopMania BIZ, iar recent a trecut printr-un proces de rebranding, acum fiind denumită MerchantPro.
    „Prima dată când am încercat să dezvolt o astfel de platformă a fost acum 20 de ani. Atunci am avut prima idee de a crea un shopping cart ca software, nu ca platformă. Apoi am ajuns la concluzia că e o idee foarte interesantă”, a punctat el.
    Prima versiune a MerchantPro a fost lansată în 2004, când a fost oferită circa 2-3 ani în mod gratuit de către companie.
    „La un moment dat am intuit însă potenţialul proiectului MerchantPro şi am refăcut integral platforma – am rescris totul de la zero, în urmă cu circa zece ani. Atunci am dat drumul de fapt la ShopMania BIZ”, a relatat Arthur Rădulescu.
    Valoarea totală a investiţiilor realizate până acum pentru dezvoltarea platformei MerchantPro se ridică la peste 1,5 milioane euro. De-a lungul timpului peste 5.000 de magazine online au folosit soluţia MerchantPro, iar în prezent circa 1.200 de comercianţi online folosesc în mod activ platforma, dintre care 1.000 sunt din România. Aproape un sfert (24%) dintre magazinele online care folosesc platforma MarchantPro sunt însă din străinătate, cele mai multe fiind în Serbia, Italia, Portugalia şi Bulgaria. La nivel global, magazinele online care utilizează platforma MerchantPro au listate un număr total de 6 milioane de produse, dintre care peste 5 milioane sunt listate pe magazinele din România.
    „Anul trecut portofoliul de magazine online active care funcţionează pe platforma MerchantPro a crescut cu 200 maga­zine noi. Majoritatea sunt din România, iar domeniile în care activează cele mai multe sunt fashion, beauty, home & bricolage. De altfel, acestea sunt categoriile cele mai populare în prezent pentru magazinele online de pe MerchantPro”, a menţionat el. Printre cei mai mari clienţi
    ai MerchantPro se numără
    dEpurtat.ro, TheHome.ro şi Ankl.ro.
    Peste 80% dintre clienţii MerchantPro plătesc abonament, tarifele pentru subscripţiile anuale pornind de la 22 euro/lună. Valoarea medie se situează la 45 euro/lună, iar cel mai scump abonament, enterprise, costă 77 euro/lună.
    Anul trecut, platforma MerchantPro (fosta ShopMania BIZ) a generat venituri de 500.000 euro, în creştere cu 15% faţă de 2019. Pentru 2020, antreprenorul mizează pe o creştere de 20% a businessului per total (platforma MerchantPro şi comparatorul de preţuri online ShopMania), cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la circa 1,2 milioane euro. 
    „Estimarea se bazează pe evoluţia anuală din ultimii ani, pe răspunsul din piaţă pe care estimăm că îl vom obţine ca urmare a lansării mai multor funcţionalităţi planificate pentru 2020. Totodată, şi la nivelul proiectului MerchantPro mizăm pe o creştere a cifrei de afaceri de minimum 20%. Estimăm că anul acesta MerchantPro îşi va menţine sau chiar creşte ponderea în vânzări şi va genera între 50% şi 60% din cifra de afaceri totală a companiei”, a afirmat el.

    După 17 ani de la
    primele linii de cod
    Compania locală ContentSpeed, specializată tot în furnizarea de soluţii software pentru industria de comerţ electronic, ţinteşte la rândul ei o creştere a afacerilor anul acesta, însă mai mare, de circa 45-50% faţă de 2019. Astfel, afacerile ContentSpeed ar urma să ajungă la circa 1,5 milioane dolari la finalul lui 2020. Anul trecut, compania a încheiat cu o cifră de afaceri de un milion de dolari, cu 34% mai mare comparativ cu 2018, creşterea bazându-se pe câştigarea de noi clienţi şi pe mărirea echipei de consultanţi. „2019 a fost un an promiţător, am avut o creştere de 34% faţă de 2018, deci cumva peste piaţă. Am ajuns la afaceri de un milion de dolari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Doina Vîlceanu, chief marketing officer (CMO) şi acţionar al companiei.
    Povestea ContentSpeed a început în 2003, când soţul ei, Radu Vîlceanu împreună cu colegul lui de bancă din liceu au scris primele linii de cod ale platformei de comerţ electronic.
    „Ulterior, mult mai târziu, m-am alăturat şi eu companiei”, a precizat ea. Începutul a fost mai greu, în condiţiile în care puţine firme realizau importanţa realizării unui site propriu de prezentare, şi cu atât mai puţin pentru a vinde online.
    „Noi avem fax, de ce ne-ar trebui nouă site? spuneau atunci companiile. Nici nu se punea problema la momentul respectiv de magazine online. Lucrurile au evoluat însă la e-mail şi la utilizarea internetului pentru informare, până când au apărut şi primii vizionari din ţară, care au fost de acord să facă cu noi printre primele magazine online şi în România. De acolo a escaladat totul, trecând prin diverse etape, inclusiv cea a crahului din 2009, când eram pe cai mari şi ne-a luat timp să ne revenim pentru că nici cererea nu mai exista în piaţă”, a povestit Doina Vîlceanu.
    În prezent, ContentSpeed oferă toată gama de soluţii necesare unui business în online, indiferent de mărimea acestuia.
    „Noi suntem o agenţie full-service – avem soluţii pentru orice tip de business. În 2015 am creat varianta pentru start-up-uri, noi fiind cunoscuţi până atunci doar pentru soluţii personalizate, soluţii scumpe care vizau doar companiile medii şi mari din România”, a adăugat ea.
    Din 2015 compania a început dezvoltarea paltformei în regim Software as a Service (SaaS) din 2015, ContentSpeed schimbându-şi atunci modelul de business în această direcţie, oferind abonamente pentru start-up-uri de la 4 euro/lună la 70 euro/lună. Pentru businessurile care evoluează, sau care deja au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, ContentSpeed oferă în continuare platforma şi în regim de licenţiere. De asemenea, compania oferă şi soluţii de dezvoltare a platformelor online B2B.
    În cei 17 ani de activitate, ContentSpeed a ajuns la un portofoliu de clienţi de peste 700 de magazine online. Printre cei mai mari clienţi ai ContentSpeed se numără branduri precum Sephora, Kiko, Diverta, Chicco, Mizar Fashion House sau Profihairshop, platforma software de e-commerce fiind personalizată pentru fiecare industrie în parte.
    Tot ceea ce a construit ContentSpeed ca business până acum este evaluat la câteva milioane de euro, conform estimărilor acţionarilor. „Din calculele noastre şi ofertele primite anterior valoarea ContentSpeed se situează între 2,8 milioane de euro şi 4 milioane de euro, cam acestea sunt cifrele.“ Până acum compania a luat doar o finanţare de la un investitor de tip angel.
    „Am avut o etapă de angel investment, o persoană care este în continuare în cadrul companiei şi parte a echipei din punct de vedere financiar.”
    Compania nu a căutat în mod activ finanţări, iar discuţiile despre o vânzare nu ar fi potrivite la gradul actual de încărcare al firmei. „Nu am căutat în mod activ finanţări. Am primit mai multe propuneri de-a lungul timpului, însă suntem cumva între nivelurile de finanţare. Dacă am vinde exact acum, am lua prea puţin, nu putem să luăm maximul la care considerăm noi că am putea spera.“ Compania speră ca în cinci ani piaţa de comerţ electronic din România să crească puternic.
    „Sper ca până în 2025 piaţa din România să fi avansat atât de mult în e-commerce încât  noi să nu mai avem cui să vindem aici. În momentul respectiv este clar că va trebui să atingem şi alte pieţe, să găsim o altă «Românie» cu acelaşi trend crescător – poate fi Indonezia sau Vietnamul.“
    Comerţul online din România, estimat la peste 4,3 mld. euro în 2019, creşte anual cu o rată de două cifre, existând astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. Pe piaţa locală a furnizorilor de soluţii de e-commerce mai activează jucători autohtoni precum Gomag, dar şi companii care vând soluţii din străinătate – VTEX, Shopify, Magento, Prestashop ş.a.m.d.

  • „BERD e pregătită să finanţeze România în continuare”

    „Multe lucruri trebuie schimbate, dar ţara este în Uniunea Europeană şi acest lucru exercită multă presiune. Nu ezitaţi să creaţi o firmă în România, pentru că este mult talent în această ţară şi există o piaţă domestică destul de mare. Dacă aş fi român, aş rămâne aici să îmi creez compania, nu m-aş duce în Londra”, a spus Alain Pilloux, vicepreşedintele departamentului de banking şi membru executiv al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un interviu acordat înainte de amplificarea crizei cauzate de noul coronavirus.

    Alain Pilloux a devenit vicepreşedinte al departamentului de banking din cadrul BERD pe data de 15 noiembrie 2016, dar lucrează în cadrul acesteia încă din 1992. El este responsabil cu investiţiile şi activităţile consultative pentru 36 de ţări în care este prezentă BERD. Anterior, Alain Pilloux a ocupat funcţia de vicepreşedinte pentru politică şi parteneriate al BERD, unde era responsabil de coordonarea strategiilor şi politicilor băncii. După ce şi-a început cariera la Inspection Générale des Finances de la Paris, Alain a intrat în BERD în iunie 1992 în calitate de bancher senior. A deţinut de-a lungul anilor diverse responsabilităţi de management, printre care director responsabil pentru Polonia (1995-1997), director grupului de afaceri pentru Europa Centrală şi statele baltice (1998-2005), director general pentru Rusia, cu sediul la Moscova (2006-2009), şi director general pentru industrie, comerţ şi agroindustrie (2010-2015). Începând cu 2014, el a avut responsabilitatea pentru investiţiile directe ale băncii şi fondurile de capitaluri proprii în diferite sectoare şi regiuni.
    În cadrul strategiei BERD pentru România în următorii cinci ani sunt menţionate câteva dintre problemele existente în ţară, dar şi câteva soluţii care ar trebui luate în considerare. Reprezentanţii BERD observă că România se confruntă cu lacune în majoritatea sectoarelor economiei. Starea transporturilor şi infrastructura municipală agravează disparităţile regionale şi limitează integrarea pieţelor. Infrastructura de sănătate este sub standardele UE, din cauza operaţiunilor ineficiente şi a gestionării financiare, precum şi a lipsei de investiţii. Sectorul energetic a beneficiat de participarea sectorului privat, dar sunt necesare investiţii suplimentare pentru îmbunătăţirea eficienţei şi îmbunătăţirea conexiunilor transfrontaliere. Legislaţia adoptată la sfârşitul anului 2018 a afectat încrederea investitorilor. O guvernanţă îmbunătăţită va fi necesară pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi pentru a soluţiona lacunele de tranziţie ale României. „În ultimii ani ne-am concentrat destul de mult pe sectorul privat pentru că nu am reuşit să demarăm o dezvoltare a infrastructurii, cu excepţia faptului că ne-am înteles foarte bine cu municipalităţile. La nivel municipal în ţară am găsit mereu parteneri foarte buni. Anul trecut, în ultima călătorie, am semnat ceva cu primarul din Bacău, de exemplu”, a spus Alain Pilloux.
    El mai observă că România are un sector privat vibrant, alimentat de investiţii străine mari în sectorul auto, agroindustrie şi imobiliare şi sprijinit de o bază puternică pentru IMM-uri. Cu toate acestea, îşi reduce potenţialul din cauza obstacolelor birocratice în afaceri şi a blocajelor induse de infrastructura naţională precară. Accesul la finanţe rămâne limitat din cauza practicilor solicitante de creditare bancară, a pieţelor de capital şi a capitalurilor de capital subdezvoltate şi a surselor alternative de finanţare pentru corporaţii şi IMM-uri. „Noi, ca instituţie de dezvoltare şi banking, avem nevoie de parteneri, de oameni cu care să vorbim, de oameni cu care să dezvoltăm proiecte. Cu sectorul privat a mers bine, cu sectorul municipalităţilor a mers bine, iar acum împreună cu această nouă administraţie din România vom face să meargă şi mai bine din punctul de vedere al infrastructurii şi energiei”, a mai spus încrezător Alain Pilloux.
    Din punctul de vedere al BERD, banca este bine poziţionată astfel încât să poată finanţa proiecte de infrastructură sustenabile, să sprijine sectorul energetic şi să contribuie la găsirea unor surse alternative de energie, care nu sunt atât de  dăunătoare pentru mediu precum cea cauzată de cărbune. Aceste finanţări în punctele cheie ale economiei din România vor reduce lacunele de tranziţie în guvernare, incluziune şi integrare, vor debloca oportunităţile economice şi vor îmbunătăţi calitatea instituţiilor şi a infrastructurii. În sectorul privat, banca îşi va concentra activităţile pe sprijinirea companiilor româneşti pentru a deveni mai competitive, pentru a îmbunătăţi inovaţia produselor şi a proceselor şi pentru a spori penetrarea tehnologică. BERD va continua să susţină diversificarea şi sofisticarea sectorului financiar, contribuind la dezvoltarea pieţelor locale de capital şi a soluţiilor de finanţare în valută locală şi colaborând cu bănci şi instituţii financiare nebancare pentru a creşte accesul la finanţare şi penetrarea financiară, inclusiv la IMM-uri.
    El spune că România are un potenţial pentru atragerea investiţiilor BERD de cel puţin 500 milioane de euro pe an. „Eu cred că există potenţial în această ţară pentru BERD să investească aproximativ 500 de milioane de euro pe an, poate chiar mai mult. Acum băncile sunt destul de lichide şi este greu să le convingem să ia bani de la BERD pentru a împrumuta întreprinderile mici şi mijlocii. Nu poţi obliga o bancă să împrumute”, a mai adăugat Alain Pilloux. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cel mai mare investitor instituţional străin din România, a fost de-a lungul timpului o susţinătoare importantă a sectorului bancar românesc. Instituţia a participat la procese de privatizare din bankingul local, fiind acţionar de-a lungul timpului chiar la cele mai mari bănci din sistem (BCR, Banca Transilvania şi BRD-SocGen), dar şi la grupurile greceşti Alpha Bank, Bancpost şi în ultimii ani la Piraeus Bank. În trecut, şi Banca Ţiriac şi Miro Bank (în prezent ProCredit Bank) s-au numărat printre băncile care au fost susţinute de BERD. BERD, alături de IFC, a cumpărat şi obligaţiuni emise de bănci.
    În 2019, BERD a finanţat
    22 de proiecte în diferite sectoare ale economiei româneşti, în valoare totală de peste 372 de milioane de euro. 

  • OPINIE – Lars Wiechen, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România: Şapte lecţii din experienţa mea de carieră

     Bineînţeles, nu toată lumea avansează după dorinţă şi chiar şi atunci când acest lucru se întâmplă, creşterea istovitoare poate fi urmată de o cădere imediată şi dureroasă. Succesul şi eşecul nu depind neapărat de calităţile noastre tehnice sau analitice, ci mai degrabă de înţelegerea naturii umane. Doresc să împărtăşesc cu cei aflaţi în ascensiune şi interesaţi de o mai bună înţelegere a naturii umane şapte lecţii derivate din experienţa mea personală şi din observarea atentă a mediului corporativ.

    1. Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului: poziţia maestrului trebuie respectată
    Când talentele personale devin vizibile, în mod firesc cei din jur se pot simţi ameninţaţi. Unii dintre superiori ne vor ajuta să ne dezvoltăm, alţii vor vedea în această dezvoltare un risc pentru ei înşişi. Deşi nu ar trebui ca acest aspect să devină o prioritate pentru noi, este indicată o abordare atentă faţă de acei superiori care se pot simţi ameninţaţi. Oricine vrea să se simtă în siguranţă în poziţia sa, inclusiv supervizorii. Ideea conform căreia se poate obţine susţinerea superiorului prin evidenţierea permanentă a propriilor talente este una greşită, deşi extrem de comună. Dacă ne afişăm talentul cu o atitudine de superioritate, în loc de apropiere, putem cădea în dizgraţie.
    Maestrul trebuie să strălucească întotdeauna, în definitiv, el este cel care ne-a format, iar poziţia lui trebuie respectată, altfel vom intra în conflict cu el, ceea ce va tulbura armonia la locul de muncă şi ne va îndepărta de şansa de a ne mai bucura de ajutorul său în privinţa unei promovări ulterioare.

    2. Atenţie la prea
    multă încredere în sine
    Mediul corporativ de astăzi încă promovează ambiţia, competitivitatea şi dorinţa aprigă de a câştiga drept trăsături specifice celor care au o ascensiune rapidă în carieră. Odată cu primele succese şi promovări, putem simţi cum încrederea în noi înşine creşte exponenţial. Însă atunci când părerea personală despre sine şi propria strălucire se îndepărtează de realitate, devine un pericol pentru noi. Tuturor ni s-a întâmplat să simţim că avem acel ceva special într-o situaţie şi să uităm complet că şi norocul joacă un rol important în orice reuşită. Îmbătaţi de propriul succes, riscăm să luăm decizii iraţionale şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care succesul deseori nu durează. Încrederea oarbă în reuşita oricărui plan al nostru, sensibilitatea excesivă la critici şi dispreţul pentru orice formă de autoritate sunt toate semne ale unei stime de sine periculos de mari. Acest lucru ne plasează imediat pe radarul superiorilor, deoarece ei sunt responsabili pentru rezultate şi asta vor să vadă, mai ales din partea cuiva care debordează de încredere în sine. Pentru a nu divorţa de realitate, trebuie să ne evaluăm obiectiv atât capacitatea, cât şi limitele şi să raportăm imaginea de sine la munca şi realizările noastre reale, concrete.

    3. A cere ajutor
    este o artă
    De-a lungul carierei, ne regăsim adesea în situaţia de a cere ajutor celor mai puternici decât noi. A cere ajutor este o artă, totul depinde de capacitatea noastră de a înţelege persoana cu care avem de-a face şi de a nu confunda propriile nevoi cu ale celuilalt. Mulţi oameni nu reuşesc niciodată acest lucru, deoarece sunt complet absorbiţi de propriile dorinţe şi nevoi şi uită că până şi cea mai puternică persoană este, în cele din urmă, interesată de binele propriu.
    Superiorul nostru va fi interesat în primul rând de firmă sau de el însuşi, mai degrabă decât de noi; până la urmă, şi el este om, ca şi noi. Aşadar, ce argument va fi mai convingător pentru o majorare: greutăţile din viaţa personală şi nevoia unei creşteri salariale sau un proiect livrat cu succes?

    4. Capacitatea
    de a ne stăpâni emoţiile
    Oamenii se compară unii cu ceilalţi în mod natural şi îşi măsoară continuu statutul şi nivelul de respect prin raportare la ceilalţi. Pentru unii dintre noi, această nevoie de comparaţie acţionează ca un stimulent pentru a deveni mai buni în ceea ce facem, în vreme ce, pentru alţii, poate însemna inhibare şi frustrare. La baza succesului oricărui individ stă capacitatea sa de a-şi stăpâni emoţiile. Un răspuns emoţional este cel mai mare obstacol în calea avansării profesionale, o greşeală care va costa mult mai mult decât orice satisfacţie temporară venită din exprimarea impulsivă a trăirilor interioare.

    Emoţiile îngreunează
    raţiunea şi, dacă nu putem vedea situaţia în mod obiectiv, nu vom putea pregăti un răspuns controlat. În timp ce furia este cel mai distructiv răspuns emoţional dintre toate, invidia este cel mai evaziv şi mai periculos. Cea mai bună cale de a evita invidia este prin cultivarea unei stime de sine derivate din standarde proprii, interne, şi nu din comparaţia cu alţii.

    5. Fapte, nu vorbe!
    După un an mediocru, considerăm că merităm o promovare. Tocmai am avut o discuţie lungă, în contradictoriu, cu superiorii şi, în cele din urmă, i-am convins să ne promoveze. Ce sentiment! Ceea ce ne scapă, însă, din vedere este că ne bucurăm doar de o victorie temporară. Câştigarea unei argumentări prin discuţii tensionate ne pune în situaţia de a nu fi siguri despre felul în care acest lucru afectează oamenii cu care discutăm. Cuvintele sunt interpretate în funcţie de dispoziţia şi experienţele receptorului. Promovarea obţinută prin discuţii conflictuale poate fi ultima promovare pe care o veţi obţine în acea companie. Pentru ce toate acestea? Este mult mai eficient să îi determinăm pe ceilalţi să fie de acord cu noi prin fapte şi rezultate, fără a spune un cuvânt. Trebuie să demonstrăm şi să învăţăm să ne „vindem” reuşitele, nu să explicăm!

    6. Şi mai puţine vorbe
    Mulţi oameni ambiţioşi încearcă să îşi impresioneze superiorii prin cuvinte şi replici pretenţioase. Ceea ce nu realizăm, însă, este că pe măsură ce spunem mai multe, creşte şi riscul de a spune ceva nechibzuit şi, odată ce am rostit cuvintele, nu le mai putem lua înapoi. Cei care caută atenţie şi recunoaştere trebuie să fie atenţi la ceea ce rostesc, inclusiv la postările pe reţelele de socializare. Pe măsură ce audienţa şi expunerea cresc semnificativ, un singur cuvânt greşit poate transforma o persoană admirată într-un clovn trist. La fel ca zicala „Prostul nu ştie ce spune, deşteptul nu spune ce ştie”, uneori, cu cât spunem mai puţin, cu atât părem a şti mai mult. Şi este întotdeauna mai bine să nu vorbim şi să părem neştiutori, decât să vorbim şi să înlăturăm orice dubiu.

    7. Aparenţele
    chiar contează
    Interacţiunea umană implică şi păstrarea aparenţelor, într-o măsură sau alta. Abilitatea de a păstra aparenţele este chiar necesară pentru o funcţionare socială elementară corectă. Asemenea actorilor care joacă un rol, unii lideri poartă „măşti” care îi arată într-o lumină favorabilă. Ei spun exact ceea ce trebuie, zâmbesc şi se arată interesaţi de ideile noastre. Dacă ne oprim doar la aparenţe şi nu încercăm să privim dincolo de ele, nu ajungem să cunoaştem adevăratele lor sentimente şi, ocazional, suntem surprinşi de rezistenţa bruscă, ostilitatea şi acţiunile lor incisive. Dacă vrem să-i înţelegem cu adevărat, trebuie să ne construim capacitatea de a privi dincolo de „măştile” oamenilor cu care avem de-a face, cu o atenţie deosebită asupra semnalelor nonverbale, care sunt mult mai greu de ascuns.
    Pe de altă parte, întrucât oamenii ne judecă după aparenţe, trebuie să învăţăm să ne prezentăm corespunzător în orice context. Cu o abordare flexibilă, adaptată fiecărei situaţii, putem depăşi unele obstacole interioare care ne reţin. Păstrarea aparenţelor şi stăpânirea de sine sunt parte din natura convenţională a vieţii sociale, precum şi a celei corporative.

    Concluzie
    Cariera este un joc social. Pentru a fi victorios, trebuie să învăţăm să studiem şi să înţelegem persoanele cu care interacţionăm. Oamenii sunt de o complexitate infinită şi ne putem petrece întreaga viaţă încercând să îi înţelegem. Ignorarea regulilor de comportament uman înseamnă pur şi simplu să ne lăsăm pradă unor tipare comportamentale în afara controlului nostru.
    Este întotdeauna preferabil să încercăm să devenim maeştri în înţelegerea naturii umane, decât să o privim ca pe un obstacol în calea realizărilor noastre.

  • Care sunt planurile lui Bogdan Enoiu pentru afacerea cu trotinete Flow

    „Obiectivul principal este să reducem traficul într-un mod cât mai puţin poluant, care să fie rapid, facil şi care să fie accesibil ca preţ pentru ca oamenii să îl folosească. Sectorul trotinetelor electrice este extrem de dinamic din punctul de vedere al unui business activ în Bucureşti. Piaţa de ridesharing a trotinetelor electrice se află abia în primul an de activitate şi deja sunt mai mulţi jucători care se bat pe o felie de piaţă din Capitală. Noi am lansat serviciul în luna septembrie şi în oraşele Cluj şi Timişoara. Urmează ca în săptămânile viitoare să lansăm serviciul şi în Constanţa, Iaşi şi Craiova”, descrie Bogdan Enoiu, unul dintre acţionarii Flow, ţintele fixate pentru companie.

    Lansată în luna mai, aceasta oferă un serviciu de micromobilitate urbană care se bazează pe operarea unei flote de trotinete electrice oferite publicului în sistem de închiriere prin intermediul unei aplicaţii. Flow a luat naştere în luna mai a acestui an, mai exact pe data de 13, iar până în prezent deţine o flotă de 300 de trotinete electrice în Capitală, alte câteva sute de trotinete electrice în oraşele Cluj şi Timişoara şi se pregăteşte de internaţionalizare.

    „Aproape închidem un an calendaristic de operare. Rezultatele sunt mulţumitoare. Am atins săptămâna trecută 100.000 de curse în Bucureşti, ceea ce arată cât de mobil este acest serviciu. Pe străzile din Bucureşti, astăzi, sunt în jur de 300 de trotinete, dar numărul lor variază de la o zi la alta. Anul viitor încercăm să lansăm serviciul şi în Belgrad şi pe câteva insule din Grecia, dar şi în alte ţări, unde ne permite buzunarul”, a spus omul de afaceri Bogdan Enoiu. De asemenea, anul viitor, flota ce numără în prezent 300 de trotinete electrice, din Bucureşti, va ajunge la 3.000 de trotinete electrice, „în funcţie şi de cum reglementează Primăria Municipiului Bucureşti acest sector. Se lucrează cu primăria pentru o reglementare a pieţei de sharing de trotinete electrice”.

    În ceea ce priveşte încasările companiei după primul an de activitate, valoarea acestora se va ridica la aproximativ 500.000 de euro, însă investiţia în înfiinţarea şi dezvoltarea acestui business este mult mai mare, a continuat Bogdan Enoiu. „Segmentul este foarte dinamic. Serviciul pe care vrei să îl oferi utilizatorului are ca scop să îi uşureze transportul, la preţuri accesibile. Noi încercăm să schimbăm percepţia şi mentalitatea oamenilor în ceea ce priveşte mobilitatea.”

    Pentru ca trotinetele electrice să funcţioneze trebuie să fie şi încărcate, astfel că Flow a instalat în oraşele în care este prezent şi staţii de încărcare (dockuri) pentru trotinete electrice. „Noi avem şi un sistem de încărcare a trotinetelor electrice multiplu. Am atins aproape 80 de puncte de încărcare anul acesta. Obiectivul este să ajugem la minimum 150 de dockuri amplasate în cât mai multe locuri. Avem mulţi parteneri, avem o colaborare bună cu primăria, am început să instalăm şi dockuri cu panouri solare în Bucureşti, dar şi în Cluj, Timişoara şi unde urmează să mai deschidem”, a adăugat acţionarul companiei Flow.

    El susţine că sistemul de sharing al trotinetelor electrice este util în oraşele dezvoltate din cauza traficului supraaglomerat care îi obligă într-o formă sau alta pe locuitorii acestora să găsească diverse forme alternative de mobilitate.

    „Bucureştiul este sufocat practic de maşini, sunt în jur de 1-1,2 milioane de maşini. Problema traficului şi serviciilor publice şi private de transport urban trebuie rezolvată. Pe vremea mea mergeam în autobuz cu uşile deschise, ne ţineam de unde apucam că nu erau destule maşini, dar acum sunt goale, ceva se întâmplă. Soluţii sunt, trebuie să ai un flux mare de maşini şi o bandă corespunzătoare liberă între orele 7 – 9 şi 18 – 20, restul trebuie gândit în funcţie de date. Capacitatea de prelucrare a datelor acum e foarte mare şi cu puţină inteligenţă şi voinţă poţi să optimizezi foarte mult. Dacă ne uităm cu ce pierderi operează STB-ul, cumva bucureştenii subvenţionează multe lucruri. Dacă ne-am aduna resursele de inteligenţă să optimizăm toate fluxurile de date pe care le avem, să oferim o soluţie mai bună de transport, am găsi rezolvări. Putem încerca şi noi să dezvoltăm soluţii, până la urmă este oraşul nostru. Putem pune inclusiv pe maşini şi pe trotinete senzori ca să vedem exact harta de poluare din Bucureşti în timp real”, descrie acţionarul companiei Flow câteva dintre soluţiile care pot fi luate în calcul pentru încercarea redresării traficului din oraşele supraaglomerate.

    „Transportul în comun poate fi public sau privat. Ideal e să ai într-un oraş o calitate a vieţii cât mai bună, or parte din această calitate a vieţii este şi toxicitatea oraşului şi cât de mult timp petreci în trafic. Din păcate, în Bucureşti se petrece destul de mult timp în trafic şi mă gândeam la soluţii alternative/creative de transport. Obiectivul nostru este să avem o aplicaţie care să te ajute să ajungi din punctul A în punctul B cât mai ecologic, repede şi ieftin. Cred că este un dezechilibru în ceea ce priveşte folosirea mijloacelor de transport în comun. Dacă ne uităm în autobuze şi tramvaie observăm că nu sunt prea multe persoane care le folosesc, în schimb metroul este folosit intens. Însă cred că preţul unei cartele/ al unui bilet pentru transportul public este prea mic, se poate gândi un tarif care să fie cât mai aproape de realitate, cu diverse facilităţi pentru studenţi, pensionari. Dar unde sunt cele mai scumpe dezvoltări de birouri? Cele de lângă metrou.”

    În acest sens, compania Flow a introdus în aplicaţie o nouă metodă de plată, dedicată în special persoanelor care folosesc metroul ca mijloc de transport. Astfel, „când ieşi de la metrou trebuie să scanezi codul de pe cartelă cu ajutorul aplicaţiei, să deblochezi o trotinetă electrică Flow şi mergi 5 minute gratis”, explică Bogdan Enoiu cum funcţionează serviciul.

    În plus, reprezentanţii companiei Flow au în plan integrarea serviciului de sharing de autovehicule electrice în cadrul aplicaţiei de închiriere de trotinete electrice Flow, reprezentând o altă modalitate de mobilitate prietenoasă cu mediul înconjurător.

    „Încercăm să integrăm şi maşinile electrice sub aceeaşi aplicaţie. În prezent, în aplicaţie sunt disponibile 80 de maşini. Momentan sunt pentru segmentul Business to Consumer (B2C), dar planul nostru este să intrăm în segmentul Business to Business (B2B), adică să oferim pachete de mobilitate urbană pentru companii. Să le punem la dispoziţie maşini pe care să le ofere angajaţilor. Nu este uşor de gândit acest serviciu, poţi începe cu nişa de companii pe care să o lărgeşti din ce în ce mai mult, pentru că şi companiile au şi ele problema cu poluarea. Dar se poate. Banca Comercială Română (BCR) are acest serviciu pe care nu îl operează, dar l-a folosit ca modalitate de marketing mai mult. Noi o să preluăm maşinile şi serviciul şi le vom îngloba în Flow, unde vom dezvolta şi abonamente pentru companii”, a spus Bogdan Enoiu.

    De altfel, acţionarul Flow este de părere că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să integreze în proiectele lor – de retail, rezidenţiale sau de birouri – un spaţiu dedicat autovehiculelor electrice cu staţii de încărcare şi un spaţiu cu dockuri pentru trotinete electrice ori biciclete. „Dezvoltatorii de birouri trebuie să ofere chiriaşilor ca serviciu staţii de încărcare pentru maşini electrice, staţii de încărcare pentru trotinete. Să se facă şi spaţii pentru un anumit număr de maşini electrice şi docuri pentru trotinete în cadrul proiectelor imobiliare”, a conchis Bogdan Enoiu.

    Segmentul de ridesharing de trotinete electrice a fost lansat în urmă cu aproximativ doi ani în San Francisco. În România, serviciul de sharing de trotinete electrice a ajuns la începutul anului în curs, iar după nici aproape un an de activitate piaţa acestora a fost estimată de către jucători din industrie la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei,  respectiv 16,8 milioane de euro.

  • O industrie care nu poate să scadă

    Valentin Stănescu a preluat la începutul anului 2017 poziţia de country general manager pentru operaţiunile noii entităţi formate prin fuziunea Dell, un business cu câteva sute de angajaţi pe plan local, care include şi un centru de servicii care lucrează pentru clienţi internaţionali, şi EMC Corporation, companie specializată în furnizarea de echipamente şi soluţii software pentru infrastructura IT. Începând cu anul 2004, Stănescu a lucrat pentru mai multe companii de IT de pe piaţa locală, printre care Star Storage şi IBM, şi a fost promovat şef al operaţiunilor locale ale EMC în 2009, după ce fusese timp de aproape patru ani director de vânzări.

    „Noi suntem furnizori de tehnologie, ne dorim să fim văzuţi ca principalul furnizor de tehnologie esenţială, însă este evident că având cel mai amplu portofoliu din industrie nu putem avea, pe toate zonele, cea mai bună prezenţă sau prestaţie. Prin urmare, alături de parteneri acoperim întreg spectrul”, explică Valentin Stănescu. „În cadrul unui eveniment precum Dell Technology Forum (desfăşurat la începutul lunii octombrie la Bucureşti – n.red.) reuşim să transmitem clienţilor finali încrederea că a lucra cu o companie ca Dell Technologies le dă posibilitatea nu doar să investească în tehnologie, ci într-o viziune pe termen lung şi le dă şi flexibilitatea de a avea opţiuni în cazul în care consideră că investiţia pe care au făcut-o a fost aliniată 100% cu ce şi-au dorit să atingă mai târziu. Multe dintre companiile cu care lucrăm astăzi ştiu că trebuie să facă schimbări, transformări, dar nu ştiu 100% unde vor ajunge făcând aceste transformări. Noi, ca furnizori de tehnologie, încercăm să le oferim această flexibilitate în timp – este, dacă vreţi, o protecţie a investiţiei. Ei ştiu că dacă au apucat-o pe o cale, au apoi posibilitatea să se replieze, nu se află pe o autostradă care nu are ieşire câteva sute de kilometri”, notează şeful Dell Technologies.

    Dell Technologies România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri netă de 990 milioane lei şi un profit net de 3,83 milioane lei. Numărul mediu de angajaţi declarat la Ministerul de Finanţe era, în 2018, de 490.

    La nivelul grupului Dell, România face parte din regiunea CEE, care include 38 de ţări; acestea sunt grupate în funcţie de importanţă, fie în clustere, fie ca ţări directe. „România este una dintre cele cinci ţări directe, din prima categoria, fiind una extrem de importantă şi care raportează direct, nu prin intermediul unei subregiuni. Din punctul de vedere al prezenţei companiilor mari în regiune, România este o ţară mare”, notează Stănescu. „Aşadar, pentru businessul nostru de end user computing este o piaţă extrem de importantă, una dintre cele mai mari din Europa.”

    Pe partea de data center, România este importantă prin inovaţie, spune Valentin Stănescu, care aminteşte că de-a lungul timpului compania a reuşit să dezvolte local proiecte care apoi au fost replicate în alte state. „Reuşim, într-o piaţă care nu este atât de matură, să inovăm, putem să alegem nişte căi scurte pentru rezolvarea unui lucru. Dacă am fi în Germania sau Franţa, acolo lucrurile sunt foarte mature, sunt foarte bine stabilite din punctul de vedere al modului în care un proiect se poate desfăşura. În România încă există flexibilitate la nivelul companiilor mari, acestea pot inova, pot alege moduri alternative de a implementa un proiect.”

    Ciclurile de modernizare a infrastructurii de tehnologie au o rapiditate mai mare în ţările din sud-estul Europei faţă de ţările mature, pentru că operaţiunile pe care o companie le are în România nu sunt atât de complexe cum sunt operaţiunile pe care le are într-o ţară ca Germania, explică Stănescu. Mai mult, o schimbare în sistem sau în paradigma de abordare a unui sistem este mult mai greu de realizat în cazul acestor ţări mature: „Trebuie să faci multe teste înainte ca să poţi înţelege toate efectele unei astfel de schimbări. Pentru că operaţiunile acelor companii în România nu sunt atât de complexe, este mai simplu şi mai rapid să inovezi aici.”

    Şeful Dell Technologies România oferă următorul exemplu: „O instituţie de orice natură are în Germania o infrastructură care oferă 100 de funcţionalităţi; pentru a realiza o schimbare în infrastructură, trebuie să testezi cum vor fi afectate toate acele funcţionalităţi. În România, în general, activităţile sunt mai puţin complexe – în loc de 100 de funcţionalităţi pe care trebuie să le susţină o infrastructură, sunt doar 10, e mult mai uşor şi mai rapid să testezi 10 funcţionalităţi. Mai mult, companiile-mamă consideră că în zona complexă este mai riscant să testezi lucruri noi şi atunci se aleg ţări de test precum România, făcându-se ulterior roll-out către celelalte ţări”.

    Din punct de vedere comercial, piaţa locală este segmentată în funcţie de tehnologie şi de dimensiunea clienţilor, explică Stănescu. Luând tehnologia drept criteriu, compania desemnează două categorii mari: tehnologie de tip end user computing şi tehnologii de tip data center. „Suntem undeva la 60%-40% şi se merge către balansare, pentru că avem un potenţial foarte mare şi investiţii destul de mari în zona de data center. În general, în structura totală a veniturilor Dell, volumele cele mai mari se fac în zona de client computing; e normal, pentru că e mult mai simplu să investeşti într-un laptop sau într-un monitor decât să mergi în zona de data center, unde proiectele sunt de altă natură.”

    Legat de modelul de business Dell, şi anume oferirea unui portofoliu cât mai amplu de produse şi servicii, Valentin Stănescu spune că acesta nu e unul standard şi că principalii competitori au ales un alt model. „Orice client şi-ar dori – cel puţin aşa credem noi – să găsească un portofoliu care să îi satisfacă toate nevoile. Dacă îşi doreşte să facă o alegere diferită, spre exemplu să folosească tehnologie din alte părţi şi să o integreze, este evident alegerea sa, dar asta se întâmplă de obicei atunci când ştiu foarte bine ce îşi doresc.”

    Deocamdată, piaţa din România este încă la un nivel la care companiile îşi testează capabilităţile în era digitală; cu alte cuvinte, partea de tehnologie poate fi un suport pentru schimbare, dar şi un enabler pentru inovaţie, notează el. „Prin urmare, crede el, companiile îşi doresc să găsească în acelaşi loc atât tehnologia prin care să modernizeze ceea ce au, să-şi reducă costurile de operare şi mentenanţă, cât şi să reinvestească economiile din zona respectivă către inovaţie.“

    Deşi reticenţa pare să fi dispărut din rândul managerilor români, pe zona de educaţie este încă loc de mai bine, crede Stănescu. „În viitorul apropiat, vom avea din ce în ce mai multe sesiuni educative pentru piaţă, vom aduce la Bucureşti mulţi dintre specialiştii noştri; am pus Bucureştiul pe hartă într-o constelaţie de 10-12 oraşe importante din lume pentru a creşte awareness-ul pe partea de inteligenţă artificială şi IoT”, notează el. „Cu cât mai repede vom reuşi să educăm cât mai multe companii, cu atât mai repede ni se vor întoarce beneficiile ca cetăţeni.”
    Şeful Technologies spune că România este una dintre ţările în care inovaţia este în natura omului – „trebuie doar să le oferim românilor posibilitatea şi să le aducem tehnologiile şi platformele potrivite astfel încât să poată să îşi testeze ideile. Este una dintre cele mai inovatoare ţări, cel puţin din regiunea din care facem parte”.

    Piaţa în ansamblul ei – incluzând aici tot segmentul IT şi toate serviciile asociate – nu are cum să nu crească, crede Valentin Stănescu. „Este atât de multă nevoie de inovaţie prin tehnologie, în această ţară, iar România are un apetit atât de mare pentru tehnologie, încât nu văd vreo şansă ca piaţa să experimenteze scădere în viitor. Dacă ne apucăm şi secţionăm piaţa, evident că sunt unele zonele tradiţionale de IT care fie au o creştere mai înceată, fie au o stagnare, însă zonele noi de inovaţie care apar, proiectele noi care sunt rezultatul încercării companiilor de a fi competitive în noua eră de funcţionare şi în faţa start-up-urilor noi, agile care vin din urmă, acestea aduc un plus”, încheie el.

  • Expert: Nici o altă ţară europeană nu şi-a tratat atât de rău potenţialul energetic precum România

    “Potenţialul României se bazează pe înzestrarea cu resurse într-un mixt echilibrat. Cu toate acestea, am amânat investiţiile în mod inacceptabil, iar activele din domeniul energetic sunt expirate.

    Noi am avut un vis peste noapte, că putem deveni un hub energetic. De exemplu, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice faţă de ţara noastră, prin politici publice inteligente a reuşit să îşi îmbogăţească securitatea energetică.

    Acest stat, deşi are un consum de aproximativ 11 miliarde de metri cubi, aproape ca al nostru, vrea să îşi cosntruiască interconectori cu toţi cei şapte vecini pe care ii are. Noi avem unul singur – Ucraina. De asemenea, Bulgaria se poziţionează mai aproape de marile coridoare energetice decât România. Noi suntem izolvaţi de marile fluxuri pentru că nu avem condiţii de interconectare”, a completat acesta.

    Declaraţia sa a fost făcută cu ocazia prezentării Barometrului de Securitate Energetică, în cadrul unei conferinţe de profil, un instrument anual ce îşi propune măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale.

    Potrivit Barometrului, 75,6% dintre respondenţi sunt de acord cu exploatarea rezervelor importante de gaz descoperite în Marea Neagră, 14,7% nu sunt de acord şi 9,6% nu ştiu sau nu răspund. În opinia celor intervievaţi, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie (37% dintre respondenţi aleg această variantă), câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei româneşti (16,5%), obţinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătăţirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menţionează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Expert: Nici o altă ţară europeană nu şi-a tratat atât de rău potenţialul energetic precum România

    “Potenţialul României se bazează pe înzestrarea cu resurse într-un mixt echilibrat. Cu toate acestea, am amânat investiţiile în mod inacceptabil, iar activele din domeniul energetic sunt expirate.

    Noi am avut un vis peste noapte, că putem deveni un hub energetic. De exemplu, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice faţă de ţara noastră, prin politici publice inteligente a reuşit să îşi îmbogăţească securitatea energetică.

    Acest stat, deşi are un consum de aproximativ 11 miliarde de metri cubi, aproape ca al nostru, vrea să îşi cosntruiască interconectori cu toţi cei şapte vecini pe care ii are. Noi avem unul singur – Ucraina. De asemenea, Bulgaria se poziţionează mai aproape de marile coridoare energetice decât România. Noi suntem izolvaţi de marile fluxuri pentru că nu avem condiţii de interconectare”, a completat acesta.

    Declaraţia sa a fost făcută cu ocazia prezentării Barometrului de Securitate Energetică, în cadrul unei conferinţe de profil, un instrument anual ce îşi propune măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale.

    Potrivit Barometrului, 75,6% dintre respondenţi sunt de acord cu exploatarea rezervelor importante de gaz descoperite în Marea Neagră, 14,7% nu sunt de acord şi 9,6% nu ştiu sau nu răspund. În opinia celor intervievaţi, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie (37% dintre respondenţi aleg această variantă), câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei româneşti (16,5%), obţinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătăţirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menţionează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Voicu Vuşcan, director general Elit Cugir

    Voicu Vuşcan, în prezent director general al Elit, s-a alăturat companiei în anul 2002, în calitate de achizitor de materii prime din Europa, Canada, SUA şi Brazilia, fiind responsabil şi de comercializarea acestora în România.„În 2013, am preluat în administrare compania“, povesteşte Voicu Vuşcan.

    „Acesta a fost primul moment-cheie din cariera mea, când am trecut de la conducerea unei divizii de business la conducerea întregii activităţi a companiei. Al doilea moment-cheie a fost în 2018 odată cu achiziţia Elit de către Smithfield Foods, când am început coordonarea integrării Elit în cadrul celui mai mare grup de carne din lume, ţinând cont de strategia de dezvoltare la nivel european a grupului Smithfield.“

    În ultimii ani, rezultatele companiei au menţinut un trend crescător, atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât şi a profitului înregistrat. Voicu Vuşcan a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultăţii a urmat cursuri de masterat în studii europene la Universitatea Marne la Valée, din Paris. „În 2002, în contextul în care România era la început de drum în parcursul de integrare în Uniunea Europeană, am considerat că există posibilităţi semnificative de dezvoltare profesională în ţară. Nu regret decizia luată. Doresc să îmi dezvolt cariera în România“, spune el.