BusinessMagazin

Tag: pondere

  • Un nou record pe piaţa de birouri

    Cererea nouă de spaţii de birouri vine atât din partea companiilor nou intrate pe piaţă locală, cât şi din partea companiilor care îşi extind activitatea în Bucureşti.Potrivit raportului CBRE dedicat pieţei de birouri din T3, cererea totală din perioada iulie-septembrie 2017 s-a ridicat la 75.000 mp, cele mai active zone fiind Pipera (35%), urmată de CBD (Central Business District), cu 22%, şi zonele de Centru şi Vest, ambele cu câte 17% din total. “Pentru întreg anul 2017, estimăm că vor fi finalizaţi circa 140.000 mp spaţii de birouri, aproximativ 80% din total fiind livrat deja în primele 9 luni. Peste 85.000 mp din suprafaţă finalizată este deja preinchiriata”, a declarat Răzvan Iorgu, Managing Director al CBRE România. Spre comparaţie, în primele 9 luni ale anului, 28% din totalul suprafeţelor tranzacţionate a fost reprezentat de zona Pipera, urmată de zona de Nord, cu 25%, în timp ce în CBD au fost tranzacţionate 18% din spaţii.

    Sectorul IT&C a acaparat aproximativ 78% din cererea totală de spaţii de birouri în trimestrul al treilea, urmat de sectorul serviciilor profesionale, cu 10%. Statistica la nivelul primelor nouă luni plasează în continuare sectorul IT&C pe prima poziţie, cu o pondere de 55% din total, urmată de sectorul industrial de producţie şi cel al serviciilor profesionale, cu câte 18, respectiv 13%.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă (din care sunt excluse tranzacţiile de tipul reînnoiri/renegocieri) a reprezentat 84% din cererea totală în T3 şi 69% din cererea totală a primelor 9 luni. În intervalul iulie-septembrie, din totalul suprafeţelor tranzacţionate, 93% a fost situat în clădiri clasa A şi 76% din totalul tranzacţionat în primele 9 luni. Peste 20 de tranzacţii de peste 3.000 mp în primele 9 luni: CBRE, lider de piaţă detaşat pe primele trei trimestre.

    Un număr de 23 de tranzacţii de închiriere au vizat spaţii cu suprafeţe de peste 3.000 mp în primele 9 luni ale anului, 70% din acest volum fiind tranzacţionat de către companii cu activitate în sectorul IT&C. CBRE a fost lider de piaţă în procesul de închiriere al spaţiilor de birouri din Bucureşti. În T3 2017 s-a finalizat proiectul The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners în zona podului Basarab – Orhideea, prima faza a acestuia fiind preinchiriata aproape în totalitate de IBM sau BCR. Această etapă a proiectului a vizat construcţia a peste 36,000 mp spaţii de birouri.

    În primele 9 luni ale anului, CBRE a reprezentat peste 70.000 mp atât pe piaţă de proprietari, cât şi pe piaţă de chiriaşi, ceea ce reprezintă 30% din cererea totală a companiilor care activează pe piaţă de consultanţă imobiliară. CBRE a înregistrat şi cea mai mare pondere în ceea ce priveşte reprezentarea chiriaşilor, cu o pondere de 30% din totalul tranzacţionat sau echivalentul a peste 43.000 mp. În totalitate, echipa de leasing a CBRE a intermediat 30 de tranzacţii, mai mult de jumătate dintre acestea fiind de peste 1.000 mp. Tranzacţia medie, realizată de CBRE în intervalul analizat, a depăşit 2.500 mp.

    Stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 2,76 mil. mp, cu 1,27 mil. mp proiecte clasa A şi 1,49 mil. mp (clasa B). În ceea ce priveşte dispunerea proiectelor la nivelul Capitalei, 28% dintre acestea sunt concentrate în zona de nord, 25% în zona Pipera, 16% în zona centrală, 16% în CBD, în timp ce 11% se află în zona de Vest şi câte 2% în Sud şi Est.

    Interesul pentru oraşele regionale, în creştere continuă: 60% din cererea totală, reprezentată de noi intrări şi extinderi.Interesul pentru oraşele regionale din România a crescut continuu, iar datele CBRE arată că Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca sau Braşov se află pe radarul investitorilor aflaţi în căutarea extinderii activităţii locale. Cererea totală de spaţii de birouri pentru primele 9 luni ale acestui an din oraşele regionale s-a ridicat la 57.000 mp, 59% (34.000 mp) fiind reprezentată de cerere nouă, respectiv noi intrări sau extinderi, în Timişoara tranzactionandu-se peste jumătate din această cerere.

    Datele CBRE mai arată că stocul modern, reprezentat de proiectele clasa A şi B din oraşele regionale, este de aproximativ 650.000 mp la finalul T3, 35% din acesta fiind concentrat în Cluj-Napoca, 25% în Iaşi, la egalitate cu  Timişoara (tot 25%), respectiv 15% în Braşov.Până la sfârşitul anului 2020, în oraşele regionale sunt anunţate proiecte ce însumează peste 450.000 mp, stocul modern de spaţii de birouri din marile oraşe ale ţării urmând să depăşească pragul de 1,1 mil. mp.

    În Capitală, până în 2020, sunt estimate proiecte care vor totaliza încă 800.000 mp, ceea ce ar urcă stocul modern de birouri la aproximativ 4 mil. mp. Din totalul anunţat pentru construcţia de spaţii office până în 2020, un procent de 15% este deja pre-închiriat. Cea mai mică rată de neocupare pe Bucureşti se află în zona de Nord, cu 4,5%, în timp ce la nivelul Capitalei, această scade sub pragul de 10%. Rată de neocupare pentru clădirile clasa A se situează la 6,3%, la jumătate faţă de rată de neocupare a clădirilor încadrate în clasa B, cu o pondere de 12.9%. Chiria prime şi randamentul clădirilor de birouri rămân constante în T3, la 18.5 euro/mp şi 7.5%.

     

  • DPD România- Plăţile în numerar la livrare au scăzut până la 70%; tendinţa continuă

    Datele furnizate de companie arată că plăţile cu cardul, în detrimentul celor cu numerar, sunt făcute, cu precădere, de tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, din mediul urban, cu studii superioare, venituri medii spre mari şi experienţă în cumpărăturile online.

     „Dacă anii trecuţi spuneam că peste 90% dintre produsele achiziţionate de la retaileri online erau plătite cu numerar la livrare, iată că, în prezent, cifrele ne arată un avans important al cardului. În curând ne pregătim de un nou Black Friday, ce va genera automat o creştere exponenţială a livrărilor cu plata la destinaţie. Faptul că avem curieri dotaţi cu POS-uri mobile, ce pot încasa rapid cu cardul, zicem noi că ne ajută enorm să eficientizăm timpii şi calitatea livrării”, declară Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Potrivit datele din anii anteriori, noiembrie este, de departe, luna cu cele mai multe plăţi la livrare, datorită reducerilor de Black Friday. La polul opus se află lunile iulie şi august, când bugetele românilor sunt canalizate pe concedii şi mai puţin pe achiziţiile online.

    Printre industriile care generează cele mai multe livrări achitate cu cardul se numără fashion, IT&C şi domeniile auxiliare. Magazinele de produse farmaceutice, florăriile online şi e-shop-urile de cadouri, în schimb, au cea mai mică pondere din totalul livrărilor achitate cu cardul. 

  • Situaţie din ce în ce mai gravă: datoriile au crescut, creanţele au scăzut

    „Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,8% din PIB. Depozitele administraţiei publice au crescut cu 1,6 puncte procentuale, până la 8,7% din PIB, dar alte conturi de primit au scăzut cu 0,8 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,1% ca pondere în PIB”, arată BNR în raportul pe trimestrul II privind conturile naţionale financiare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oamenii de afaceri RĂSUFLĂ UŞURAŢI: Senatul a decis ce firme vor aplica Split TVA

    Astfel, doar societăţile comerciale înregistrate ca plătotoare de TVA şi care au relaţii contractuale cu statul vor fi obligate să spliteze plata TVA, indiferent de ponderea respectivelor contracte publice în cifra de afaceri, celelalte companii – care nu au relaţii contractuale cu statul – fiind lăsate să aplice opţional măsura.

    Pe traseul de avizare, proiectul adoptat de senatorii din Comisia de Buget-Finanţe urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, apoi să fie trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

    Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei şi iniţiator al amendamentului, a declarat: „Eu merg pe ideea să fie obligatoriu numai pentru firmele care au relaţii cu statul, apoi pentru restul să fie opţională această măsură, cu sau fără un termen anume. Dacă măsura este bună, celelalte firme se vor înghesui să o aplice”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oamenii de afaceri RĂSUFLĂ UŞURAŢI: Senatul a decis ce firme vor aplica Split TVA

    Astfel, doar societăţile comerciale înregistrate ca plătotoare de TVA şi care au relaţii contractuale cu statul vor fi obligate să spliteze plata TVA, indiferent de ponderea respectivelor contracte publice în cifra de afaceri, celelalte companii – care nu au relaţii contractuale cu statul – fiind lăsate să aplice opţional măsura.

    Pe traseul de avizare, proiectul adoptat de senatorii din Comisia de Buget-Finanţe urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, apoi să fie trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

    Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei şi iniţiator al amendamentului, a declarat: „Eu merg pe ideea să fie obligatoriu numai pentru firmele care au relaţii cu statul, apoi pentru restul să fie opţională această măsură, cu sau fără un termen anume. Dacă măsura este bună, celelalte firme se vor înghesui să o aplice”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Jidvei a lansat un magazin online pentru gamele exclusiviste

    Domeniul vinurilor a fost mai lent în adopţia comerţului online, însă s-a înregistrat o creştere semnificativă a acestuia – conform unor studii, comerţul online cu vinuri a ajuns să reprezinte 4% din totalul vânzărilor la nivel global. Având în vedere faptul că vindem doar vinuri din gamele noastre de top, nu putem vorbi de ponderea online-ului din total business, însă dacă ne raportăm la vânzările corespunzătoare gamelor respective, ne aşteptăm ca online-ul să ajungă la o pondere de 5-6% în primul an, urmând să crească până la 10-15% ulterior”, a spus Maria Necşulescu, Director General Adjunct Jidvei.

    Vinurile disponibile în magazinul online din Gama Owner’s Choice cuprind soiurile Sauvignon Blanc şi Chardonnay – Ana, Fetească Albă şi Pinot Gris – Maria, iar cele din gama Mysterium cuprind cupajele Rhein Riesling şi Sauvignon Blanc; Traminer şi Sauvignon Blanc; Pinot Noir, Chardonnay şi Fetească Albă; şi rose-ul Cabernet Sauvignon, Syrah şi Pinot Noir. Până la sfârşitul anului, se urmăreşte şi adăugarea unui vin spumant.

    Vinurile din cele două game super-premium au primit numeroase medalii la competiţii naţionale şi internaţionale, printre care Decanter World Wine Awards, Concours Mondial du Sauvignon, AWC Vienna, Mondial du Rose, IWCB, Japan Wine Challenge şi Femmes et Vins du Monde.

    „Pentru mulţi consumatori, e-shopurile sunt folosite mai mult ca mijloc de informare în ceea ce priveşte vinurile, fiind un loc în care nu sunt copleşiţi de o selecţie mare de sticle. De aceea, scopul nostru principal în lansarea e-shopului nu este de a creşte vânzările, ci de a întări notorietatea gamelor şi, implicit, a brandului Jidvei”, a spus Ana Necşulescu, Marketing Manager Jidvei.

    Gama de vinuri exclusiviste Owner’s Choice reuneşte unele dintre cele mai apreciate şi impunătoare vinuri produse de Jidvei, acestea purtând chiar numele celor două fiice ale proprietarului — Ana şi Maria. Pentru vinurile din această gamă au fost alese cele mai bune parcele, cu expoziţie sudică, ce se bucură din plin de soare. Recoltarea a fost făcută exclusiv manual şi, pe parcursul transportului strugurilor spre cramă, s-a folosit zăpadă carbonică, pentru a păstra o temperatură scăzută, protectivă şi antioxidantă. Alegerea vinurilor exclusiviste din colecţia Owner’s Choice se face printr-o degustare în orb a peste 30 de vinuri de către un juriu format din oenologi, tehnologi, degustători autorizaţi şi jurnalişti din presa de specialitate.

    Mysterium provoacă iubitorii de vin să se lase învăluiţi în labirintul de arome şi să îşi folosească simţurile pentru a descoperi mai mult cu fiecare degustare. Secretul vinurilor este bine păstrat de vinificatorii Jidvei, care au combinat cu măiestrie soiuri nobile, alese cu grijă. Fiecare dintre cupajele Mysterium moşteneşte din calităţile soiurilor folosite, iar armonia îmbinării acestora dă şi mai mult farmec tainei acestor vinuri. Numele se dezvăluie numai privirilor atente, iar la căderea întunericului, întreaga poveste Mysterium prinde viaţă datorită etichetei reactive la lumina UV. 

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • APIA: Livrările de autovehicule noi înregistrează o creştere de 12,5% în primele 7 luni din acest an

    În România, vânzările de autoturisme realizate în primele şapte luni din 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea

    acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice). „Comparativ cu primele 7 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 28% la 35%, iar volumul, cu 44% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 7 luni, respectiv +15,5%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Înnoptările turiştilor au crescut cu 7,3% în primul semestru din acest an

    Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 77,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22,6%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,6% din total turişti străini), iar din aceştia 84% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Durata medie a şederii în perioada ianuarie-iunie 2017 a fost de două zile la turiştii români şi 1,9 zile la turiştii străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro