BusinessMagazin

Tag: pnrr

  • Cifra săptămânii 03 – 09 octombrie 2022

  • Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă prin care România îndeplineşte încă doua jaloane PNRR

    Guvernul a adoptat, vineri, o ordonanţă de urgenţă prin care România îndeplineşte încă doua jaloane PNRR, respectiv parcurgerea unei rute complete de  învăţământ dual din preuniversitar până la nivel universitar şi reglementarea serviciilor de educaţie timpurie.

    „A fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă prin care România îndeplineşte încă doua jaloane PNRR. Se creează cadrul legal care permite accesarea fondurilor europene în corelare directă cu obţinerea de rezultate în implementarea reformelor şi investiţiilor publice, stabilite prin Componenta 15-Educaţie.

    Prin îndeplinirea primului jalon se va putea realiza o conectare directa, mult mai eficienta, a învăţământului superior românesc la cerinţele pieţei muncii, corelat cu îmbunătăţirea capacităţii sistemului naţional de educaţie, de a forma specialişti, printr-un mod adaptat dinamicii economice şi sociale din România. La nivelul sistemului naţional de învăţământ va fi posibilă parcurgerea unei rute complete de învăţământ dual din preuniversitar până la nivel universitar”, anunţă Executivul.

    Cel de-al doilea jalon din PNRR se referă la educaţia timpurie.

    „Prin cel de-al doilea jalon sunt reglementate serviciile complementare de tip ludotecă, loc de joacă în localităţile in care nu există locuri suficiente în creşe sau grădiniţe, asigurând astfel un sistem unitar, incluziv şi de calitate pentru educaţia timpurie, precum şi creşterea accesului copiilor cu vârsta de până la 6 ani la serviciile de educaţie timpurie”, potrivit comunicatului de presă.

     

  • Ministerul Sănătăţii răspunde USR şi lămureşte colaborarea cu OMS pentru implementarea PNRR

    „În cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (Componentele C12 – Sănătate şi C7.I3 – Digitalizare), aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene din 3 noiembrie 2021, coordonatorii de reforme şi investiţii sunt responsabili de îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aferente, fiind recomandată utilizarea asistenţei tehnice furnizate de organizaţii şi instituţii internaţionale, respectiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Mondială. Conform anexelor de cost aprobate în cadrul PNRR, pentru componenta de asistenţă tehnică s-a prevăzut un buget total general de aproximativ 50 milioane de euro. Aceste resurse financiare fac parte din categoria „granturi nerambursabile”, acordate României de Uniunea Europeană”, transmite Ministerul Sănătăţii.

    Astfel, susţine sursa citată, în perioada decembrie 2021 – februarie 2022, Ministerul Sănătăţii a efectuat consultări cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale incluse în PNRR, respectiv Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiţii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). OMS şi-a asumat integral furnizarea de asistenţă tehnică pentru implementarea jaloanelor aferente Reformei 1, Reformei 3 şi Componentei 7. I3 din cadrul PNRR.

    „În urma acestor consultări, în vederea îndeplinirii jaloanelor specifice reformelor de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii a înaintat Guvernului României Memorandumul privind Aprobarea negocierii şi semnării contractului pentru asistenţă tehnică dintre Ministerul Sănătăţii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a fost aprobat în data de 24 mai 2022. În baza mandatului acordat de Guvern, Ministerul Sănătăţii a purtat negocieri cu reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bugetul alocat asistenţei tehnice de specialitate pentru Reforma 1, Reforma 3 şi C7.I3 – Digitalizare fiind în cuantum de 21,25 milioane de euro pentru perioada 2022-2026, reprezentând 42% din bugetul total disponibil pentru asistenţă tehnică. De asemenea, menţionăm că, în vederea îndeplinirii tuturor jaloanelor specifice investiţiilor în infrastructura de sănătate (ex: Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii Spitaliceşti – ANDIS), Ministerul Sănătăţii va purta negocieri suplimentare cu organizaţiile internaţionale de profil (Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii). Pentru coordonarea investiţiilor în infrastructura de sănătate, Ministerul Sănătăţii utilizează în prezent asistenţă tehnică internaţională oferită de Banca Europeană de Investiţii prin intermediul acordului BEI-PASSA”, adaugă MS.

    Precizarea vine în contextul în care USR l-a acuzat pe Alexandru Rafila că a dat „pe şest” 21 de milioane de euro la OMS pentru consultanţă.

  • Zeci de creşe moderne vor fi construite cu fonduri PNRR

    Ministrul Cseke Attila anunţă că Ministerul Dezvoltării a finalizat ultimul apel de proiecte PNRR pentru construcţia de creşe. Zeci de instituţii moderne vor fi construite în România cu fonduri PNRR.

    Ministerul Dezvoltării anunţă că a finalizat toate apelurile de proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Autorităţile administraţiei publice locale au depus 228 cereri de finanţare pentru construirea de creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, după închiderea apelurilor de proiecte.

    „Acest lucru este posibil pentru că Ministerul Dezvoltării a lansat, anul trecut, un apel de proiecte pentru construcţia unor creşe noi, moderne şi eficiente din punct de vedere energetic, finanţate din fonduri guvernamentale. 64 dintre cererile primite pentru acest apel de proiecte vor fi finanţate acum din PNRR. Acest program beneficiază de cele mai multe proiecte mature”, a spus Cseke Attila.

    În urma finalizării apelurilor de proiecte, 64 de creşe pot primi finanţare, iar pentru 22 dintre ele a fost semnat şi contractul de execuţie, a subliniat ministrul, adăugând că, celelalte 42 sunt în procedură de licitaţie publică şi urmează să fie încheiate contractele de execuţie a lucrărilor.

    Cu o finanţare în valoare de aproape 300 milioane de euro din PNRR, Ministerul Dezvoltării va construi peste 100 de creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul. 64 vor fi cele preluate, iar pentru restul a fost derulat apelul de proiecte încheiat acum.

    „Creşele nZEB (near-Zero Energy Building) vor fi dotate cu panouri solare şi fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie şi apă caldă din surse regenerabile, iar anvelopa clădirii va fi foarte bine izolată termic, cu uşi şi geamuri izolante. Clădirile vor fi, de asemenea, dotate cu pompe de căldură cu puţuri forate în mare adâncime, care asigură un agent termic de 10⁰ Celsius, indiferent de anotimp. Vara pot fi folosite pentru răcirea spaţiului, iar iarna ajută la încălzire, fiind nevoie de un aport de energie redus pentru a încălzi creşele pornind de la 10⁰. În acelaşi timp, aceste creşe vor reduce impactul fenomenului de efect de seră, iar clădirile vor avea sisteme inteligente, digitale de management al acestor resurse, şi, în acest fel, cheltuielile vor fi mici”, a explicat ministrul.

    În funcţie de mărimea lor, noile creşe vor asigura locuri pentru 40-110 copii şi vor avea săli de joacă, dormitoare, sală pentru festivităţi, bucătărie şi spălătorie proprii, cabinet medical, spaţii administrative şi spaţiu de joacă amplu, în aer liber.

    În prezent, în creşele de stat, sunt locuri disponibile pentru mai puţin de 4% dintre copiii de vârstă antepreşcolară, aproximativ 16.000 copii. Construcţia creşelor finanţate prin PNRR, până în anul 2025, va asigura încă 7.450 locuri, la care se adaugă locurile în creşele construite de Ministerul Dezvoltării cu finanţare din bugetul naţional.

    Prin programul guvernamental de construire de creşe, finanţat de Ministerul Dezvoltării, va începe construcţia primei creşe în luna august, a precizat ministrul Cseke Attila.

  • Ghinea, despre ratarea termenului pentru prima tranşă din PNRR: Un semnal îngrijorător

    Este un semnal îngrijorător – dacă la primul set de jaloane, cel mai uşor de îndeplinit, PNL şi PSD s-au încurcat, devine dramatic pentru celelalte seturi de jaloane, spune Cristian Ghinea, după anunţul că România nu va primi în luna iulie banii din prima tranşă a PNRR.

    „Anul acesta, din PNRR, România ar fi putut primi în jur de 10 miliarde de euro, singurii bani siguri pe care ne-am fi putut baza pentru investiţii, în condiţiile în care deficitul tinde să ne sufoce. Este un semnal îngrijorător – dacă la primul set de jaloane, cel mai uşor de îndeplinit, PNL şi PSD s-au încurcat, devine dramatic pentru celelalte seturi de jaloane, care implică reforme grele şi investiţii masive care trebuie terminate la timp”, spune Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR şi fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, după anunţul că România nu va primi în luna iulie banii din prima tranşă a PNRR, aşa cum fusese stabilit, potrivit unui comunicat al USR.

    Potrivit sursei citate, este o situaţie „extrem de gravă, dar care vine ca o consecinţă a amatorismului şi delăsării cu care actualul Guvern PSD-PNL-UDMR tratează implementarea PNRR”.

    „Vreau să înţelegem cu toţii că nu e aşa o amânare banală. Această amânare vine la solicitarea Guvernului României şi nu a Comisiei, aşa cum susţine ministrul MIPE, Marcel Boloş, pentru că în regulament nu există posibilitatea ca Bruxelles-ul să ceară o asemenea amânare. Este o manevră prin care Ciolacu şi Ciucă încearcă să evite să le fie respinsă cererea. Adică să pierdem banii. Această amânare pune în pericol şi cea de-a doua cerere de plată pe care, potrivit regulamentului, România o poate face în decursul unui an. Pentru a doua cerere de plată, termenul era luna octombrie. În septembrie, abia vom avea răspunsul pe prima cerere de plată, va fi foarte dificil, iar guvernul actual nu dă semne că ar putea recupera timpul pierdut”, explică Cristian Ghinea.

    Potrivit lui Cristian Ghinea, una dintre probleme este legată de faptul că nu pot fi urmăriţi banii din PNRR în sistemul informatic al ministerului.

    „Am semnalat problemele acestea din ianuarie, MIPE a avut timp cinci luni să remedieze aceste probleme. N-a făcut-o. Este fie incompetenţă, fie rea-voinţă”, conchide Cristian Ghinea.

    România nu se află în situaţia de a pierde echivalentul primei cereri de plată din PNRR, de aproape 2,6 miliarde de euro, anunţa joi seara Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Conform instituţiei, plata tranşei poate avea loc la finele lunii septembrie.

  • Peste 80 de milioane de euro din PNRR pentru secţiile de terapie intensivă nou-născuţi

    Peste 80 de milioane de euro din fondurile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt destinate secţiilor de terapie intensivă nou-născuţi, ghidul fiind publicat marţi în consultare publică de Ministerul Sănătăţii. 

    Ministerul Sănătăţii a publicat marţi în consultare publică „Ghidul beneficiarului şi anexele aferente din cadrul Componentei 12 – Sănătate, Investiţia 2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, Investiţia specifică 2.3. Secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi”.

    În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt prevăzute peste 80.000.000 de euro pentru investiţii destinate secţiilor de terapie intensivă pentru nou-născuţi şi pentru transport pre-spitalicesc neonatal.

    Astfel, sunt prevăzute 37.820.000 de euro pentru proiecte care vizează extinderea capacităţii infrastructurii spitaliceşti dedicată îngrijirii pacientului critic neonatal cu minim 124 de paturi adiţionale (cazuri critice de Nivel III) – inclusiv infrastructura adiacentă si echipamente aferente, în timp ce, pentru dotarea cu echipamente medicale a secţiilor de terapie intensivă nou-născuţi şi îmbunătăţirea programului de screening pot fi accesate 13.500.000 de euro.

    Fonduri în valoare de 21.600.000 de euro sunt puse la dispoziţie celor interesaţi pentru proiecte care vizează construirea/amenajarea şi dotarea a 8 centre regionale pentru formarea personalului medical.

    Tot în cadrul acestei componente, vor fi derulate achiziţii centralizate de către Ministerul Sănătăţii în valoare de 7.200.000 de euro pentru achiziţionarea a 12 unităţi mobile de terapie intensivă neonatală (Nivel III) care vor fi repartizate pe regiuni.

    Data lansării apelului de proiecte este 30 septembrie 2022. Ghidul beneficiarului şi anexele aferente pot fi consultate pe site-ul Ministerului Sănătăţii, www.ms.ro, secţiunea Noutăţi.

  • Cine sunt şi ce fac oamenii care au pe mână cele 30 de miliarde din PNRR? De ce nu există informaţii despre ei?

    Direcţia Generală Mana­gement Mecanism de Redresare şi Rezilienţă (DGMMRR) conduce de la centru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în România. 

    ♦ O direcţie din Ministerul Fondurilor Europene coordonează punerea în practică a PNRR în România.

    Direcţia Generală Mana­gement Mecanism de Redresare şi Rezilienţă (DGMMRR) conduce de la centru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în România. Despre activitatea şi responsabilităţile exacte ale acestei instituţii nu sunt informaţii publice, iar Ziarul Financiar a obţinut de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) detalii despre departamentul în cauză. Astfel, potrivit MIPE, în a cărui subordine se află, direcţia are în sarcină tot ce ţine de monitorizarea atingerii ţintelor şi jaloanelor, toată comunicarea cu Comisia Europeană pe tema PNRR, activităţi de control şi prevenţie pentru implementarea PNRR şi control la faţa locului pentru implementarea proiectelor de investiţii.

    „DG MMRR este structura prin care MIPE îndeplineşte atribuţiile generale şi specifice rezultate din calitatea de coordonator naţional pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă”.

    Cu alte cuvinte, DGMMR este responsabilă pentru tot ce ţine de supravegherea şi dirijarea implementării PNRR în România, inclusiv de mersul pe teren pentru a vedea în ce stadiu se află proiectele de investiţii contractate prin PNRR. Începând cu 30 iunie, directorul general al DGMMRR este Ancuţa Condurache, care a fost numită temporar în funcţie, după demisia Ramonei Moldovan, din motive personale.

    În vârstă de 53 de ani, Ancuţa Condurache este de formare matematician şi inginer, potrivit CV-ul său primit de ZF de la MIPE. Activează în domeniul fondurilor europene din 2006 şi înainte a fost profesoară de matematică. Are şi un master obţinut la Politehnică în domeniul ingineriei aerospaţiale. Din CV-ul său de 17 pagini – recruiterii spun că un CV nu ar trebui să aibă mai mult de două pagini – circa 10 pagini conţin cursuri sau diverse certificări de la mai multe instituţii, printre care Banca Europeană de Investiţii sau diferite ministere din România. Este vorbitoare de limba engleză şi franceză.

    „Începând din 2006, Ancuţa Condurache activează şi se perfecţionează profesional, în mod permanent, în domeniul gestionării fondurilor structurale şi de coeziune. Parcursul profesional al Ancuţei Condurache, atât în funcţii de conducere, cât şi de execuţie este determinant pentru fazele decisive de programare şi monitorizare a programelor finanţate din fonduri europene”, au mai transmis reprezentanţii MIPE.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Peste 180 milioane de euro din PNRR pentru renovarea şi dotarea cabinetelor de medicină de familie

    Medicii de familie pot renova şi dota cabinetele cu fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), peste 180 milioane de euro fiind puse la dispozţia lor pentru investiţii în cabinetele medicale.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, 3.000 de medici de familie sau asocieri de cabinete medicale de medicină primară vor avea posibilitatea să realizeze investiţii în renovarea şi dotarea cu echipamente medicale şi mobilier. Pot fi achiziţionate electrocardiograf digital, ecograf portabil, echipamente IT, monitor funcţii vitale: frecvenţă cardiacă, tensiune arterială non-invazivă, pulsoximetrie, temperatură, spirometru digital etc.

    Pentru dotare cu echipamente şi mobilier fiecare cabinet medical sau asociere de cabinete poate accesa fonduri în valoare de 45.000 euro fără TVA, în timp ce pentru renovare pot fi solicitate fonduri de până la 15.000 euro fără TVA.

    „Ghidul beneficiarului şi anexele aferente pentru investiţia în „Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistenţă medicală primară” din cadrul Componentei 12 – Sănătate – Investiţia 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii la secţiunea Apeluri PNRR Ministerul Sănătăţii – C12. Sănătate”, transmite MS.

    Dosarele de finanţare se vor depune pe platforma www.proiecte.pnrr.gov.ro, începând cu data de 4 august 2022, ora 10:00.

  • Cine sunt şi ce fac oamenii care au pe mână cele 30 de miliarde din PNRR? De ce nu există informaţii despre ei?

    Direcţia Generală Mana­gement Mecanism de Redresare şi Rezilienţă (DGMMRR) conduce de la centru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în România. 

    ♦ O direcţie din Ministerul Fondurilor Europene coordonează punerea în practică a PNRR în România.

    Direcţia Generală Mana­gement Mecanism de Redresare şi Rezilienţă (DGMMRR) conduce de la centru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în România. Despre activitatea şi responsabilităţile exacte ale acestei instituţii nu sunt informaţii publice, iar Ziarul Financiar a obţinut de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) detalii despre departamentul în cauză. Astfel, potrivit MIPE, în a cărui subordine se află, direcţia are în sarcină tot ce ţine de monitorizarea atingerii ţintelor şi jaloanelor, toată comunicarea cu Comisia Europeană pe tema PNRR, activităţi de control şi prevenţie pentru implementarea PNRR şi control la faţa locului pentru implementarea proiectelor de investiţii.

    „DG MMRR este structura prin care MIPE îndeplineşte atribuţiile generale şi specifice rezultate din calitatea de coordonator naţional pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă”.

    Cu alte cuvinte, DGMMR este responsabilă pentru tot ce ţine de supravegherea şi dirijarea implementării PNRR în România, inclusiv de mersul pe teren pentru a vedea în ce stadiu se află proiectele de investiţii contractate prin PNRR. Începând cu 30 iunie, directorul general al DGMMRR este Ancuţa Condurache, care a fost numită temporar în funcţie, după demisia Ramonei Moldovan, din motive personale.

    În vârstă de 53 de ani, Ancuţa Condurache este de formare matematician şi inginer, potrivit CV-ul său primit de ZF de la MIPE. Activează în domeniul fondurilor europene din 2006 şi înainte a fost profesoară de matematică. Are şi un master obţinut la Politehnică în domeniul ingineriei aerospaţiale. Din CV-ul său de 17 pagini – recruiterii spun că un CV nu ar trebui să aibă mai mult de două pagini – circa 10 pagini conţin cursuri sau diverse certificări de la mai multe instituţii, printre care Banca Europeană de Investiţii sau diferite ministere din România. Este vorbitoare de limba engleză şi franceză.

    „Începând din 2006, Ancuţa Condurache activează şi se perfecţionează profesional, în mod permanent, în domeniul gestionării fondurilor structurale şi de coeziune. Parcursul profesional al Ancuţei Condurache, atât în funcţii de conducere, cât şi de execuţie este determinant pentru fazele decisive de programare şi monitorizare a programelor finanţate din fonduri europene”, au mai transmis reprezentanţii MIPE.

     

    Traseul banilor din PNRR

    În acest moment în conturile României, nu este clar dacă la Trezorerie sau la ministere, se află 3,8 mld. de euro, prefinanţarea din PNRR. Alţi 2,6 mld. de euro vor intra în conturi toamna aceasta. În total, până la finalul anului, România va avea în conturi cel puţin 6,4 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro în total în program.

    În afară de prefinanţare, obţinerea banilor este condiţionată de atingere unor aşa-zise ţinte şi jaloane, în fapt acte normative care sunt menite atât să creeze cadru legal pentru implementarea PNRR, cât şi să vină cu anumite reforme cerute de Bruxelles. Odată intraţi banii în conturile României, aceştia pot fi cheltuiţi numai pe proiecte eligibile, conform documentului PNRR. În paralel, ministerele lansează apeluri de proiecte: companii publice sau instituţii de stat vin la ministere şi depun proiecte de investiţii. Ulterior, acestea sunt analizate şi se ia decizia de finanţare. În România, încă nu a fost cheltuit niciun euro din PNRR, cel mai devreme urmând ca în această toamnă să fie semnat primul contract de finanţare, banii urmând să intre anul viitor.

     

    Ce responsabilităţi are direcţia de gestionare a PNRR:

    ► Asigurarea rolului de punct unic de contact cu Comisia Europeană (CE);

    ► Semnarea cu (CE) a acordului privind contribuţia financiară a PNRR;

    ► Semnarea acordurilor de tip operaţional;

    ► Asigurarea dezvoltării sistemului informatic;

    ► Semnarea acordurilor de finanţare cu coordonatorii de reforme şi investiţii;

    ► Transmiterea la CE a cererilor de finanţare;

    ► Monitorizarea continuă a stadiului de îndeplinire pentru fiecare reformă, investiţie, jalon, ţintă;

    ► Raportarea către CE a acestor stadii;

    ► Elaborarea cererilor de plată şi transmiterea lor către CE conform calendarului stabilit;

    ► Acordarea de avize pentru ghidurile specifice aferente lansării de proiecte şi pentru schemele de ajutor de stat/de minimis, după caz;

    ► Realizarea activităţii de prevenţie;

    ► Realizarea activităţilor de control;

    ► Realizare activităţilor de verificare la faţa locului pentru proiectele de investiţii.

  • Schimbare la vârful gestionării PNRR, planul de 29 de miliarde de euro pentru dezvoltarea României. Ramona Moldovan, responsabilă de implementarea PNRR în România, a fost înlocuită de Ancuţa Condurache

    Ramona Moldovan, care conducea din octombrie anul trecut direcţia care se ocupă de implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în România (PNRR) a fost înlocuită de către Ancuţa Condurache, potrivit site-ului Ministerului Proiectelor şi Investiţiilor Europene (MIPE). Nu este clar în acest moment de când a fost înlocuită şi care a fost motivul.

    De asemenea, nu este clar, în acest moment, cine este Ancuţa Condurache. Potrivit unei declaraţii de avere de pe site-ul Ministerului Transporturilor, o anumită Ancuţa Condurache a ocupat funcţia de şef serviciu în această instituţie. Cu toate acestea, reprezentanţii MIPE nu au putut confirma, până la momentul publicării ştirii, că este vorba de aceeaşi persoană. Alte informaţii despre acest departament nu există în acest moment, deşi el este cel care gestionează de la centru implementarea PNRR în România.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este în acest moment în faza aşa-numitelor „lansări de apeluri de proiecte“. Viitorii potenţiali beneficiari, publici sau privaţi, depun proiectele la ministerele alocate şi acestea le evaluează.

    România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR dar, până azi,  nu a fost cheltuit niciun euro – contractele de finanţare nu sunt semnate. Accesarea celor 29 de miliarde de euro din PNRR ar fi o ancoră economică pentru o ţară care, cu un deficit bugetar de 60-70 de miliarde de lei/an, nu poate susţine investiţii majore.

    PNRR face parte din mecanismul european Next Generation EU, cu un buget de 800 de miliarde de euro, conceput pentru creşterea rezistenţei ţărilor membre UE la şocuri economice, cum au fost pandemia sau, acum, războiul din Ucraina. România are un buget alocat de 29 de miliarde de euro, din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri.

    Proiectele de investiţii, fie că sunt depuse de entităţi publice sau de companii private, sunt analizate de ministerul de care aparţin, de exemplu proiectele de dezvoltare de parcuri fotovoltaice la Energie sau proiectele de digitalizare la Ministerul Cercetării. Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic  implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ramona Moldovan, care, anterior funcţiei pe care o ocupă, a lucrat doi ani şi jumătate la Banca Mondială şi în mai multe ministere din România.