BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul de 2.000 miliarde de dolari al lui Joe Biden pentru infrastructură, până au înţeles că va fi finanţat prin majorarea impozitului pe profit la 28%

    Planul preşedintelui american Joe Biden de a finanţa prin majorarea impozitului pe profit un plan masiv care vizează investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură a declanşat prima ciocnire dintre noua administraţie şi marile corporaţii americane, ceea ce pune presiune pe viitorul proiectului, potrivit FT.

    Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul masiv anunţat de guvern, care cuprinde investiţii în zone variate, de la drumuri până la reţeaua electrică, cu fonduri special alocate pentru cercetare şi dezvoltare şi pentru îniinţarea de noi facilităţi de producţie.

    Totuşi, unele dintre cele mai mari grupuri din SUA au intrat în coliziune cu administraţia Biden şi ameninţă că se vor opune acestui pachet, din cauza iniţiativei preşedintelui american de a finanţa aceste eforturi printr-o majorare a impozitului pe profit – o mutare care ar diminua efectul produs de tăierile de taxe ale lui Trump din 2017.

    Conform planului lui Biden, impozitul pe profit ar urma să crească de la 21% la 28%, rămânând încă departe de nivelul de 35% la care s-a ajuns în timpul administraţiei Obama.

    Mai mult, planul lui Biden ar urma să majoreze impozitul minim perceput pentru câştigurile din străinătate şi să elimine prevederile din codul fiscal care le permit companiilor să mute profitul în jurul lumii pentru a plăti taxe mai mici.

    Miercuri, Biden a atacat în mod direct companiile din topul Fortune 500, adică cele mai mari companii americane, numind Amazon drept un jucător care nu plăteşte destule taxe la nivel federal.

    Oficialii de la Casa Albă au încercat săptămâna aceasta să explice că veniturile statului din impozitul pe profit aplicat companiilor vor reprezenta în continuare un procent scăzut din PIB, mai ales în comparaţie cu media OECD.

    Chiar dacă mediul de business a apreciat măsurile luate până acum de Biden, „luna de miere” s-a încheiat săptămâna aceasta.

    Camera de Comerţ a Statelor Unite a criticat planul lui Biden de a finanţa investiţiile în infrastructură prin majorarea impozitului pe profit. Totodată, Asociaţia Naţională a Producătorilor a anunţat că o astfel de mutare ar „da timpul înapoi până la politicile arhaice care le-au oferit altor ţări avantaje asupra Americii”.

  • Italia adoptă măsuri de stimulare a economiei în valoare de 32 de miliarde de euro

    Guvernul italian a adoptat măsuri de stimulare în valoare de 32 de miliarde de euro pentru a combate efectele pandemiei de coronavirus asupra economiei, anunţă Euronews.

    “Este un răspuns semnificativ şi foarte coerent la sărăcie şi pentru afaceri, este un răspuns parţial, dar este maximul pe care l-am putut face”, a declarat premierul Mario Draghi reporterilor.

    Aproximativ 11 miliarde de euro vor fi alocaţi companiilor şi antreprenorilor aflaţi în dificultate care au pierdut cel puţin 30% din venituri în 2020. Un total de 8 miliarde de euro au fost alocaţi luptei împotriva sărăciei şi măsurilor de sprijinire a ocupării forţei de muncă, a declarat ministrul economiei Daniele Franco.

    Italia a fost prima ţară afectată de pandemie în Europa şi a impus un blocaj strict în martie şi aprilie 2020, ceea ce a paralizat o mare parte a economiei.

    Aproximativ 450.000 de persoane, majoritatea femei şi tineri, şi-au pierdut locul de muncă anul trecut, iar PIB-ul s-a prăbuşit cu 8,9%.

    Roma va beneficia de cea mai mare parte din planul de stimulare european de 750 miliarde de euro şi trebuie să prezinte un plan naţional la Bruxelles până la sfârşitul lunii aprilie, dar noul premier Mario Draghi intenţionează să facă modificări.

    De asemenea, guvernul a prelungit îngheţarea concedierilor până la sfârşitul lunii iunie şi pentru unele companii până la sfârşitul lunii octombrie.

    Un ajutor de aproximativ 900 milioane de euro va fi alocat lucrătorilor sezonieri care nu pot beneficia de şomaj parţial. Mai multe sectoare puternic afectate de pandemie vor primi ajutor suplimentar, inclusiv sectorul culturii şi zonele montane.

    Aproximativ 5 miliarde de euro au fost alocaţi pentru sănătate, inclusiv achiziţionarea de vaccinuri împotriva COVID-19 şi medicamente. Guvernul a alocat 200 de milioane de euro pentru producţia de vaccinuri în Italia.

    Aceste măsuri de urgenţă se adaugă celor peste 100 de miliarde de euro mobilizate deja de Italia anul trecut pentru a relansa sectoarele economice închise în timpul blocării.

    O mare parte a ţării a revenit recent în blocaj săptămâna trecută.

  • Planul Chinei pentru a hrăni mai bine 1,4 miliarde de oameni

    Conducătorii Chinei şi-au prezentat strategia pentru a spori producţia de cereale, fructe şi legume pentru cea mai numeroasă naţiune din lume, subliniind totodată îngrijorările legate de securitatea alimentară după ce ţara a importat cantităţi record de carne, porumb şi soia anul trecut, scrie Bloomberg. Măsurile includ crearea de centuri agricole dedicate agriculturii la scară largă şi acordarea de subvenţii suficiente pentru a motiva agricultorii, se arată în cel mai recent plan cincinal, care stabileşte obiectivele economice şi politice cheie până în 2025.

    Securitatea alimentară devine o prioritate în agenda guvernamentală după ce pandemia de COVID şi focarele de pestă porcină africană au crescut îngrijorările cu privire la faptul dacă China ar putea avea probleme în a garanta aprovizionarea cu alimente pentru 1,4 miliarde de oameni. Importurile de carne şi cereale au crescut anul trecut, determinând creşterea preţurilor globale şi provocând îngrijorări legate de inflaţia alimentară. „Asigurarea faptului că oamenii noştri au suficientă hrană rămâne o prioritate majoră pentru guvernul nostru“, a declarat premierul Li Keqiang în raportul său de lucru la Congresul Naţional al Poporului. „Seminţele şi terenurile agricole sunt cruciale pentru protejarea securităţii alimentare a Chinei.“ 

  • Masterplanul Chinei pentru dominaţie tehnnologică: Beijingul vrea ca peste 50% din populaţie să trecă pe 5G şi toarnă bani în cipuri şi inteligenţă artificială

    China vrea să investească semnificativ mai mult în tehnologie şi în cercetare pe zona de cipuri şi inteligenţă artificială în următorii cinci ani, în contextul în care Beijingul a adoptat un plan prin care vrea să combată influenţa globală a Statelor Unite, potrivit Bloomberg.

    Premierul chinezi Li Keqiang a subliniat segmentele cheie în care China speră să realizeze descoperiri majore, iar printre acestea se numără cipurile, sistemele de operare, procesoarele de computer şi cloud computing – toate fiind zone în care firmele americane sunt cele mai influente.

    Mai mult, Beijingul vrea ca 56% din populaţia ţării să treacă pe tehnologia 5G. La nivel naţional, bugetele de cercetare anuale vor creşte cu peste 7%.

    China vrea să-şi reducă dependenţa de Vest pentru componente cruciale precum cipurile de computer, o temă care a devenit din ce în ce mai arzătoare în contextul în care toată lumea trece printr-o criză a cipurilor.

    Totodată, Beijingul pariază pe tehnologii emergente, de la vehicule pe hidrogen la biotehnologie, în timp ce vrea să se asigure că producătorii chinezi de cipuri vor concura cot la cot cu Intel Corp. şi cu Taiwan Semiconductor Manufacturing.

    „Inovaţia rămâne în centrul ambiţiei de modernizare a Chinei. Ne vom întări capacităţile în ştiinţă şi tehnologie pentru a oferi un sprijin strategic dezvoltării întregii ţări”, a declarat premierul chinezi Li Keqiang, vineri.

    Discursul lui Li a atins mai multe dintre temele incluse în planul cincinal publicat astăzi de Beijing, care prioritizează inovaţiile în zone precum quantum computing, reţele neuronale şi bănci de ADN. Acest plan pe cinci ani pune accent pe înlocuirea furnizorilor americani, astfel încât să reducă dependenţa de Washington.

  • Idei de afaceri în vremea pandemiei: un tânăr a lansat pe cont propriu o afacere într-un apartament din Bucureşti. A învăţat singur cum să îşi facă produsele, iar acum lumea ”se bate” sa dea şi 1.000 de dolari să le cumpere

    „În perioada ei de glorie, pălăria făcea diferenţa între clasele sociale, dar în acelaşi timp aducea şi un plus de eleganţă, de rebeliune, de curaj şi de încredere. Pălăria trebuie purtată cu încredere, altfel îţi va dezvălui exact opusul, neîncrederea de sine”, spune Octavian Sapovalov, cel care la începutul anului 2017 punea bazele brandului The Hat Butcher. Ce l-a determinat să aducă în contemporan obiceiul aproape uitat al purtării pălăriei, dar şi pe cel al al meşteşugului de pălărier? 

    Sapovalov este originar din Rîmnicu Sărat, judeţul Buzău, şi vine dintr-o familie cu tradiţie în artizanat şi cu înclinaţii artistice. Bunicul său a fost cizmar, iar tatăl lucrează în domeniul auto – în trecut a cochetat cu designul auto, iar acum recondiţionează maşini clasice.

    „Având aceste repere în familie şi fiind de mic atras de latura artistică şi de cea a meşteşugului, mi-a fost mult mai uşor să asimilez anumite cunoştinţe şi deprinderi pentru a-mi asuma meseria de pălărier”, spune el.


    Buzoianul în vârstă de 35 de ani spune că proiectul a fost hrănit de vechea sa pasiune pentru filmele western, cultura nativ americană şi perioada anilor 1930-1940. La acestea s-a adăugat curiozitatea de a afla şi a învăţa procesul care stă în spatele pălăriilor. Aşa a apărut proiectul The Hat Butcher.

    Citiţi aici povestea integrală 

  • O nouă eră în SUA: Planul de salvare al lui Joe Biden ar putea genera o creştere de 11,4% a PIB-ului, spune JPMorgan, cea mai mare bancă din America

    Planul de salvare al preşedintelui ales al Statelor Unite, Joe Biden, ar putea avea un „impact semnificativ” asupra economiei din 2021 şi ar genera o creştere masivă a produsului intern brut (PIB), spune David Kelly, chief market strategist în cadrul JPMorgan, conform Business Insider.

    Pachetul de relansare ar costa aproximativ 1.900 de miliarde de dolari, fiecare american urmând să primească 1.400 de dolari, şi mai include 415 miliarde pentru combaterea coronavirusului şi 440 de miliarde pentru micile business-uri.

    Folosind o simulare a planului în care vor fi cheltuiţi 1,2 trilioane de dolari în 2021, Kelly a estimat că pachetul ar genera până la sfârşitul anului o creştere de 11,4% a PIB-ului nominal prin comparaţie cu 2020. Cea mai mare parte din procent s-ar datora unei creşteri puternice a PIB-ului real. Kelly a mai declarat că pachetul ar duce rata şomajului sub pragul de 5% până la sfârşitul lui 2021.

    JPMorgan a estimat anterior că planul lui Biden ar genera o creştere de 6,4% a PIB-ului nominal până la finalul anului.

    „Extinderea ajutoarelor de şomaj până în septembrie ar reduce semnificativ nivelul de sărăcie. Iar un supliment săptămânal de 400 de dolari ar putea să le ofere motivaţie muncitorilor rămaşi fără loc de muncă pe timpul pandemiei”, spune Kelly.

    Totodată, cecurile de 1.400 de dolari ar susţine nivelul de consum pentru următoarele câteva luni şi ar duce la o explozie de cheltuieli în T4, iar suma lansată către programul de vaccinare ar putea termina mai devreme pandemia, continuând să stimuleze economia americană.

     

  • Cum vrea Viktor Orban să îi cucerească pe tineri înainte de alegeri: Impozit pe venit zero pentru cei sub 25 de ani

    Ungaria ar putea elimina impozitul pe venit pentru adulţii tineri, într-o mutare văzută de mulţi ca o încercare a premierului Viktor Orban de a cuceri electoratul tânăr înaintea alegerilor parlamentare din 2022, potrivit Bloomberg.

    Planul implică pe oricine cu vârsta sub 25 de ani şi ar urma să fie implementat până la începutul anului viitor, chiar înainte ca populaţia să se îndrepte spre urne pentru a decide dacă îi acordă lui Orban al patrulea mandat consecutiv sau nu.

    Plafonul până la care ar fi aplicată facilitatea fiscală ar putea fi salariul mediu, însă guvernul nu a decis încă pragul exact.

    Electoratul tânăr este zona în care Orban se descurcă cel mai prost din punct de vedere demografic, una în care opoziţia conduce faţă de partidul premierului, conform unor sondaje Median publicate anul trecut.

    Politica lui Orban este descrisă de el drept creştin-conservatoare, iar politicile sale au atras criticile aliaţilor săi din Uniunea Europeană din cauza unor legi care au afectat libertăţile civile ale populaţiei.

    „Această mutare nu este surprinzătoare când sondajele arată puţină susţinere pentru partidul lui Orban în rândul tinerilor”, a declarat Andras Biro-Nagy, director în cadrul institutului de cercetare Policy Solutions din Budapesta.

    Planul lui Orban ar costa circa 508 milioane de dolari pe an şi ar fi similar cu planul aprobat în Polonia în 2019. Anul trecut, Croaţia a gândit o astfel de facilitate fiscală pentru cei sub 25 de ani pentru a combate ceea ce este cunoscut drept „exodul creierelor” – în contextul în care tinerii pleacă destul de repede în alte ţări.

  • Cum vrea Viktor Orban să îi cucerească pe tineri înainte de alegeri: Impozit pe venit zero pentru cei sub 25 de ani

    Ungaria ar putea elimina impozitul pe venit pentru adulţii tineri, într-o mutare văzută de mulţi ca o încercare a premierului Viktor Orban de a cuceri electoratul tânăr înaintea alegerilor parlamentare din 2022, potrivit Bloomberg.

    Planul implică pe oricine cu vârsta sub 25 de ani şi ar urma să fie implementat până la începutul anului viitor, chiar înainte ca populaţia să se îndrepte spre urne pentru a decide dacă îi acordă lui Orban al patrulea mandat consecutiv sau nu.

    Plafonul până la care ar fi aplicată facilitatea fiscală ar putea fi salariul mediu, însă guvernul nu a decis încă pragul exact.

    Electoratul tânăr este zona în care Orban se descurcă cel mai prost din punct de vedere demografic, una în care opoziţia conduce faţă de partidul premierului, conform unor sondaje Median publicate anul trecut.

    Politica lui Orban este descrisă de el drept creştin-conservatoare, iar politicile sale au atras criticile aliaţilor săi din Uniunea Europeană din cauza unor legi care au afectat libertăţile civile ale populaţiei.

    „Această mutare nu este surprinzătoare când sondajele arată puţină susţinere pentru partidul lui Orban în rândul tinerilor”, a declarat Andras Biro-Nagy, director în cadrul institutului de cercetare Policy Solutions din Budapesta.

    Planul lui Orban ar costa circa 508 milioane de dolari pe an şi ar fi similar cu planul aprobat în Polonia în 2019. Anul trecut, Croaţia a gândit o astfel de facilitate fiscală pentru cei sub 25 de ani pentru a combate ceea ce este cunoscut drept „exodul creierelor” – în contextul în care tinerii pleacă destul de repede în alte ţări.

  • Schimbare de paradigmă: Amsterdam vrea să le interzică turiştilor să cumpere cannabis din cafenele

    Autorităţile din Amsterdam îşi propun să schimbe paradigma şi să elimine una dintre principalele „atracţii turistice” ale oraşului olandez, interzicând turiştilor să cumpere cannabis din cafenele (n.red: aşa-numitele „coffee shops”), potrivit Bloomberg.

    Doar cetăţenii olandezi ar avea voie să intre în mult-cunoscutele cafenele, conform unei propuneri făcute de primarul Femke Halsema, într-un plan care este susţinut de poliţia locală şi de procurori. Ideea din spatele planului este de a limita comerţul cu droguri tari şi crima organizată, considerându-le legate de comerţul cu cannabis.

    „Piaţa de cannabis este prea mare şi supraîncălzită. Vreau să diminuăm piaţa cannabisului ca să o putem gestiona. Condiţionarea accesului de cetăţenia olandeză este o măsură extremă, dar nu văd altă alternativă”, a declarat Halsema.

    Planul primarului a fost depus în faţa consiliului local Amsterdam, vineri, ceea ce a declanşat o dezbatere politică şi discuţii legate de un potenţial acord de tranziţie cu proprietarii cafenelelor. Halsema se aşteaptă ca planul să intre în vigoare cel mai devreme în 2022.

    Iniţiativa reprezintă cel mai recent efort al autorităţilor din Amsterdam prin care se încearcă reducerea numărului de turişti din oraş pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor. Mulţimile de turişti au „invadat” oraşul încă de când zborurile ieftine au transformat centrul istoric al Amsterdamului într-una dintre cele mai populare destinaţii de weekend.

    Înainte de pandemie, vitrinele, cafenelele şi canalele Amsterdamului atrăgeau circa 1 milion de turişti pe lună, mai mult decât populaţia rezidentă.

    Cafenelele, în special în centru, se bazează pe turişti. Creşterea numărului de turişti a dus la o creştere a cererii şi a atras criminalitate şi droguri puternice în acest proces, a menţionat primarul.

    Conform unei cercetări realizare de conducerea oraşului, un drum la cafenea este „un motiv foarte important” pentru 57% dintre vizitatorii străini care ajung în Amsterdam.

    Amsterdam are în prezent 166 de cafenele, iar majoritatea devin inutile dacă planul autorităţilor intră în vigoare. Cererea locală de canabis ar putea fi susţinută doar de 68 de cafenele.

  • Greenpeace: Planul României privind clima şi energia este neconvingător spre slab

    Potrivit Greenpeace România, Comisia Europeană spune despre documentul final că este incomplet, lipsit de ambiţie, lacunar în puncte critice, unde România ar trebui să-şi arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili.

    „Nu avem aşteptări foarte mari de la acest plan, care este îmbibat cu nuclear, gaz şi cărbune, deşi schimbările climatice ne bat la uşă. Analiza realizată de Comisia Europeană ne demonstrează că autorităţile române sunt total nepregătite în vederea elaborării unui plan eficient. Comisia Europeană ne-a pus în faţa realităţii, ca în povestea faimoasă cu <<Hainele cele noi ale împăratului>>. Planul propus de România este neconvingător spre slab, iar recomandările de până acum ale forului european au fost aproape ignorate. Partea bună este că lucrurile nu vor rămâne sub această formă, pentru că noua Lege Europeană a Climei va aduce ţinte mult mai ambiţioase. Odată implementată, va obliga autorităţile române să grăbească tranziţia energetică, să renunţe la cărbune şi gaze şi să investească în energie verde.” spune Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace.

    Comisia Europeană sesizează lipsa de ambiţie a României în ceea ce priveşte ţinta pe energie regenerabilă. România continuă să susţină o ţinta scăzută, de 30.7%, deşi potenţialul de energie regenerabilă este mult mai mare, susţin reprezentanţii Greenpeace. Alte probleme sunt progresul slab în privinţa eficientizării energetice, calitatea aerului şi lipsa unui grafic concret pentru eliminarea producţiei de cărbune.