BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Prăbuşire pentru Netflix: Acţiunile scad dramatic cu peste 46%

    Compania Netflix trece printr-o perioadă dificilă în contextul în care acţiunile au scăzut pe Nasdaq cu peste 46% de la începutul anului, pe fondul unei pierderi neaşteptate de utilizatori.

    Dacă la începutul lunii iulie acţiunile gigantului de streaming video se apropiau de noi maxime record, o pierdere neaşteptată la nivelul utilizatorilor şi competiţia din ce în ce mai ridicată din piaţa de streaming, au determinat acţiunile Netflix să şteargă întreaga evoluţie de 46% de anul acesta şi le-a trimis oficial în teritoriu negativ luni.

    Astfel, acţiunile Netflix au închis şedinţa de luni la 295,92 dolari, la o capitalizare bursieră de 116,4 miliarde dolari.

    Compania a fost „vânată” de veşti proaste încontinuu în ultimele luni. În primul rând, cel mai popular show de pe platformă – „The Office” – a fost scoasă de pe Netflix de NBC.

    Apoi, Netflix s-a confruntat cu o pierdere fără precedent la nivelul numărului de utilizatori din SUA şi a ratat ţinta de utilizatori noi pe al doilea trimestru, ceea ce a livrat o lovitură majoră pentru acţiunile companiei şi a determinat cea mai lungă perioadă de scădere pe bursă din ultimii cinci ani.

    În continuare, o serie lungă de anunţuri din partea companiilor media gigant care îşi lansează propriile servicii de streaming – Apple, Disney, WarnerMedia, NBC – au aplicat o lovitură fatală pentru compania listată.

    Unii dintre analiştii de pe Wall Street şi-au piedut încrederea în acţiunile Netflix, pe care majoritatea le lăudau până acum.

    Spre exemplu, Kannan Venkateshwar, analist la britanicii de la Barclays, spune că acţiunile Netflix sunt „foarte scumpe” sub noul cadru de evaluare, în contextul în care Netflix ar avea nevoie de milioane de utilizatori noi pe care nu îi poate obţine.

     

  • A început: Unii dintre cei mai mari jucători din economiile globale anunţă 60.000 de concedieri

    Concedierile din sectorul bancar la nivel global se apropie de 60.000 de persoane, cu majoritatea care se regăsesc în pericol de a-şi pierde locul de muncă localizaţi în Europa, unde dobânzile negative şi încetinirea economică determină creditori precum Commerzbank să îşi treacă la reduceri de costuri, potrivit Bloomberg.

    Nemţii de la Commerzbank au anunţat săptămâna trecută că plănuiesc să elimine 4.300 de poziţii, ceea ce ar adânci efectele unei restructurări care a început în urmă cu trei ani.

    Astfel, numărul reducerilor de personal anunţate la nivel global se ridică la 58.200, cu circa 90% dintre ele în Europa.

    Cifrele arată că 52.424 de poziţii sunt ameninţate în Europa, 2.769 în America de Nord, 2.487 în regiunea Orientului Mijlociu şi Africa şi 513 poziţii în regiunea Asia Pacific.

    Situaţia actuală reflectă slăbiciunea industriei financiare din Europa, care trebuie să se confrunte cu o piaţă bancară fragmentată, încetinirea creşterii economice şi dobânzile negative au erodat încasările din creditare deja de jumătate de deceniu.

    Aşteptările conform cărora dobânzile vor începe să crească au fost estompate anul acesta când războiul comercial dintre SUA şi China au lovit în exporturile regiunii şi au forţa Banca Centrală Europeană să scadă şi mai mult dobânzile deja negative.

    Băncile germane, care depind de exporturi mai mult decât celelalte economii mari, anunţă cele mai mari restructurări.

    Deutsche Bank anunţă 18.000 de concedieri până în 2022, în timp ce alţi creditori anunţă de asemenea mii de concedieri în următoarea perioadă. Prin urmare, Santander anunţă peste 5.400 de concedieri, Commerzbank cu 4.300, HSBC cu 4.000, Barclays cu 3.000 sau SocGen cu peste 2.100.

     

     

  • TAROM se îndreaptă către al 12-lea an fără profit. Transportatorul a acumulat pierderi de peste 1,7 miliarde de lei în perioada 2008-2018

    Transportatorul aerian de stat Tarom a raportat în primele şa­se luni ale anului o cifră de afa­ceri de 624 mil. lei, în creştere cu 17% faţă de anul prece­dent. Însă, compania se menţine pe pier­dere în condiţiile în care nu a mai înre­gistrat profit din 2007. Astfel, trans­por­tatorul a raportat o pierdere netă de 66,3 mil. lei, în creştere cu 2,5% faţă de prima jumătate a anului 2018.

    În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pier­deri cumulate de peste 1,7 miliarde de lei, con­form calculelor ZF. Situaţia delicată a companiei de stat vine în condiţiile în care transportatorul trece printr-o perioadă de instabilitate la vârf, condu­ce­rea fiind asigurată doar de manageri interimari, nu­miţi pe mandate de câteva luni, în afara legii de gu­ver­nanţă corporativă. În iunie, Tarom a trecut sub conducerea celui de-al patrulea şef interimar de la începutul anului până în prezent, după ce consiliul de administraţie a numit-o în funcţia de director general pe Mădălina Daniela Mezei, reprezentanta la Bruxelles a transportatorului aerian.

    Mezei ocupa funcţia de reprezentant al Tarom în Belgia din aprilie 2009 (planifica strategia de piaţă şi dezvoltare în regiunea respectivă), anterior, în perioada 2007-2009, ocupând poziţia de agent tic­ke­ting şi vânzări, iar în 2006-2007 fiind manager pe zo­na America de Nord. Mădăli­na Mezei lu­crea­ză din 1997 în ca­drul com­pa­niei Tarom. Ea este ab­sol­ven­tă a Aca­de­mi­ei de Studii Economice şi are un MBA în management, potrivit datelor din CV-ul ei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

  • Andy Scott

    Andrew Pervis Scott s-a născut pe 13 ianuarie 1979 în Portsmouth, pe coasta de sud a Angliei. El a urmat cursurile colegiului St. John din Southsea. Pasionat de rugby şi boxer amator, el a avut primul job la vârsta de 16 ani, în 1995, ca bodyguard la un club de noapte din Portsmouth.
    Pe când avea 18 ani, a moştenit 5.000 de lire sterline (aproximativ 5.500 de euro) de la bunica sa, aşa că a decis să cumpere o casă, pe care a renovat-o şi a revândut-o pentru un preţ mai bun. Curând, el a început să cumpere mai multe case, pe care le renova şi le vindea din nou, investind ulterior şi în hoteluri, baruri şi saloane de coafură. Căutările constante de câştiguri au fost inspirate de unchiul său, care avea mai multe magazine de dulciuri. Până la 25 de ani vânduse deja 250 de proprietăţi şi făcuse primul milion, deţinând şapte hoteluri pe coasta de sud a Marii Britanii.
    Totul părea să meargă perfect, însă în 2008 viaţa fără griji a lui Scott s-a transformat într-un coşmar. Odată cu instalarea crizei financiare mondiale, businessul său a intrat în declin. Cu toate că, în urmă cu doar câţiva ani, băncile nu conteneau cu oferte pentru împrumuturi, în acel moment nimeni nu mai era dispus să îi amâne creditele, aşa că antreprenorul, refuzând să declare falimentul, a pierdut peste 6 milioane de euro. Dar cum de obicei niciun necaz nu vine singur, asta nu a fost tot. În timpul unei vizite în SUA, unde ajunsese navigând propriul iaht peste Atlantic, el a fost lovit de un taxi, iar în urma accidentului şi-a rupt ambele picioare şi toate degetele de la mâini. Accidentul s-a produs în Washington, într-o dimineaţă, dar Scott şi-a asumat toată vina deoarece, potrivit lui, în loc să fie atent la trafic, mergea cu privirea în telefon, verificându-şi mailurile. Cu toate acestea, în drum spre spital, cea mai mare grijă a sa nu erau leziunile suferite, ci businessul aflat în pragul colapsului, lăsat în urmă în Marea Britanie.
    Iniţial, Scott a intrat într-o depresie cruntă, însă în scurt timp a găsit curajul de a-şi lua viaţa şi afacerile de la capăt. Obişnuia să se încurajeze pe sine spunându-şi că aşa cum a clădit un business în trecut, de la zero, o putea face din nou. Aşa a şi făcut. Imobilizat la pat timp de trei luni, el a fost nevoit în cele din urmă să se întoarcă însă la lucru, nemaiavând niciun venit. Cu toate că a încercat să reia activitatea în imobiliare, nu a găsit pe nimeni dispus să îi acorde un împrumut, aşa că s-a angajat ca portar, lucrând în paralel şi în construcţii.
    În cele din urmă, un prieten i-a împrumutat nişte bani, care l-au ajutat să transforme o biserică şi un fost cinema în cluburi de noapte. Ambele locaţii au avut succes, ceea ce i-a permis antreprenorului să îşi reia vechiul business, urmărind în permanenţă noi oportunităţi de afaceri. Aşa a apărut, în cele din urmă, compania REL Group.
    Astăzi, compania sa cu sediul în Londra deţine un portofoliu larg de proprietăţi, de la puburi şi lanţuri de baruri, la firme de transport, companii de recrutare, precum şi un business de livrări pentru festivaluri. Veniturile lui totale ajung acum la
    33 de milioane de euro. Chiar dacă afacerea sa este mai mare decât în 2008, Scott a ales acum un stil de viaţă mult mai modest, renunţând la automobilele de lux şi preferând, de pildă, să conducă un scuter sau să meargă pe jos.

  • Criză în ţara unde se află jumătate din numărul de porci de pe planetă. Măsuri disperate pentru a raţionaliza consumul

    China deţine jumătate din efectivele de porci ale planetei, carnea de porc fiind o componentă de bază a dietei, iar o eventuală penurie ar putea genera inclusiv tulburări sociale. Autorităţile au luat deja o serie de măsuri, inclusiv subvenţii pentru fermieri sau pentru consumatorii care se confruntă cu creşterile de preţuri.

    În magazine, carnea de porc costă cu 70% mai mult decât anul trecut, iar pe piaţa engros preţurile medii sunt chiar mai mari, cu 90% în august, în comparaţie cu luna august a anului trecut.

    Autorităţile anunţau că în ultimul an de zile au pierit 100 de milioane de porci.

    O problemă este că fermierii nu mai repopulează fermele după ce animalele bolnave mor, aşa că ministerele finanţelor şi agriculturii au cerut guvernelor locale să pună la dispoziţie fondurile necesare pentru fecundare artificială şi pentru sprijinirea fermelor aflate în dificultate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Analiză PwC: Bugetul pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA

    Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană pe 5 septembrie 2019. Faţă de anii 2013 şi 2014, când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%.

    România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).

    În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.

    “Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

  • Pe ce pierd angajaţii români două ore din timpul lor zilnic de muncă

    Trei din patru angajaţi spun că pierd zilnic până la două ore din timpul programului din cauza unor lucruri care le distrag atenţia de la ceea ce au de făcut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei de locuri de muncă Bestjobs. Printre cele mai deranjante sunt discuţiile telefonice zgomotoase purtate de colegi în birou sau telefonul de serviciu care sună prea des, zgomotul ambiental specific birourilor de tip open space, colegii cu chef de vorbă sau şedinţele prea lungi, la care se adaugă şi timpul petrecut pe reţelele de socializare sau pauzele de cafea şi ţigară. Alţi 8% dintre angajaţi ajung să piardă până la jumătate din ziua de lucru astfel, ceea ce le afectează semnificativ productivitatea şi calitatea muncii, relevă un sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

    Aproape şase din zece respondenţi se găsesc zilnic în situaţia de a fi întrerupţi din treabă de colegi cu chef de vorbă, iar 36% spun că cel mai adesea îi deranjează zgomotul de fond din birou, dar şi telefoanele care sună continuu. Alţi trei din zece respondenţi pierd timp din cauza şedinţelor prelungite, în timp ce 17% afirmă că reţelele de socializare le consumă cel mai mult din programul zilnic de lucru. Totodată, 11% se plâng că sunt distraşi şi de numărul mare de e-mailuri pe care le primesc şi care necesită răspuns imediat, iar 10% admit că petrec prea mult timp pe aplicaţiile de mesagerie. Nu în ultimul rând, unul din zece angajaţi recunoaşte că productivitatea lui scade din cauza pauzelor dese de cafea şi ţigară.

    Dincolo de timpul pierdut, un sfert dintre respondenţi afirmă că toate aceste lucruri care îi distrag zilnic le influenţează calitatea muncii, iar doi din zece afirmă că le creşte nivelul de stres ca urmare a presiunii de a rezolva sarcinile de serviciu într-un timp mai scurt decât programul de lucru. Alţi 8,5% se simt demotivaţi, iar 3,4% întârzie sau chiar ratează anumite termene de predare. La polul opus, 29% dintre respondenţi spun că timpul astfel pierdut nu le influenţează sub nicio formă activitatea, 7% consideră că, din contră, le creşte productivitatea, pentru că se relaxează şi în timpul rămas se pot concentra mai bine, iar 5% dintre angajaţi se bucură că reuşesc să relaţioneze mai bine cu ceilalţi colegi.

    Pentru a se putea concentra mai bine la job, jumătate dintre respondenţi spun că îi evită pe colegii bârfitori sau că nu intră pe reţelele de socializare în timpul programului. Totodată, 46% afirmă că răspund doar la telefoane şi mesaje importante sau urgente, iar 13% decid să-şi închidă telefonul personal în timpul orelor de program. Ca să îşi gestioneze mai eficient timpul, 26% dintre respondenţi aleg să răspundă la e-mailurile legate de job abia după ce şi-au terminat treburile urgente. De asemenea, 14% preferă să asculte muzică în căşti, ca să nu mai fie deranjaţi de zgomotul sau discuţiile colegilor.

    Angajaţii cred că şi angajatorul ar trebui să ia măsuri care să-i ajute să se concentreze mai bine la job, cele mai importante fiind: să permită un program de lucru flexibil (47% dintre respondenţi), să creeze spaţii în care să poată lucra fără a fi întrerupţi (45%), dar şi să renunţe la conceptul de open space (24%). Alţi 23% ar vrea ca angajatorul să le ofere cursuri de time management sau să creeze politici interne precum zile fără şedinţe. Totodată, aproape 13% consideră că angajatorul ar trebui să limiteze timpul pentru pauzele de cafea şi ţigară.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 2-16 august 2019, pe un eşantion de 926 utilizatori de internet.

  • Tocmai acum e momentul să vinzi, când toate datele arată bine, când sunt bani ieftini pe piaţă şi când investitorii bat la uşă

    În 2007-2008, când economia României duduia, când pe pieţele financiare internaţionale erau bani, mulţi antreprenori români au avut posibilitatea să-şi vândă afacerile, au avut oferte pe masă, dar au mai tras de preţ, au tras de timp crezând că mai vine cineva cu ofertă mai bună, dar în final au pierdut tot.
    Într-adevăr a venit cineva: criza.
    Şi toţi investitorii au dispărut peste noapte, liniile de finanţare s-au retras instantaneu indiferent de preţ, iar milioanele şi zecile de milioane de pe masă s-au evaporat.
    Mai mult decât atât, multe businessuri au intrat în insolvenţă din cauza căderii vânzărilor şi a imposibilităţii de a restructura afacerea, în ritmul în care datoriile către bănci, către furnizori, către salariaţi ajungeau la scadenţă.
    Ioan Ciocan de la Ambient Sibiu era cel mai mare mare retailer din bricolaj şi discuta cu un fond de investiţii deţinut de cea mai bogată familie din Suedia, Wallenberg, vânzarea afacerii.
    De la 50-80 de milioane de euro pe masă, în doar câteva luni Ioan Ciocan a pierdut tot, compania a intrat în insolvenţă şi a rămas doar o amintire.
    Cu 15 ani de experienţă pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, Alina Stăvaru de la casa de avocatură RTPR Allen & Overy spune că pentru antreprenorii români acum e momentul să-şi vândă companiile. Pare un paradox: economia României creşte în continuare susţinut cu un ritm de 4-5% pe an, consumul are un plus de 7%, dobânzile sunt la minime istorice, deci nu ar avea niciun sens să ieşi dintr-un business acum, să-l vinzi.
    Tocmai acum e cel mai bun moment, spune avocatul, căreia i-au trecut prin faţa ochilor în cei 15 ani tranzacţii cumulate de peste 3 miliarde de euro, când există cerere, când îţi bat investitorii la uşă, când datele economice arată bine şi când există finanţare pe piaţă.
    Toţi antreprenorii cred că mai există potenţial de creştere, că mai pot să câştige câteva milioane de euro, că vremurile economice bune vor continua la nesfârşit şi că investitori vor fi tot timpul.
    Orice investitor care cumpără – fie că este fond de investiţii, fie că este investitor strastegic – trebuie să aibă în faţa ochilor cifre în creştere, pentru care să plătească.
    Nu toţi antreprenorii români sunt Dedeman, să aibă un business care este lider şi care să producă un profit de 200 de milioane de euro pe an. Când vine criza, Dedeman are de unde să supravieţuiască.
    Pentru mulţi alţi antreprenori români care nu au neapărat o poziţie de lider, orice adiere de vânt le poate destabiliza businessul.
    Fondurile de investiţii sunt la cumpărare în acest moment pentru că au foarte mulţi bani şi pentru că pot obţine finanţare pentru achiziţie foarte uşor şi foarte ieftin.
    Investitorii strategici sunt plini de bani, fiind adevărate bănci.
    Niciun antreprenor român nu are resursele financiare ale acestora şi nici nu-şi poate permite scăderi, pentru că ar pierde tot.
    În 2008, acţionarii producătorului de medicamente Labormed au reuşit să-şi vândă afacerea pe ultimii zece metri, obţinând un preţ de 120 de milioane de euro, o sumă imensă. Cumpărătorul a fost fondul de investiţii Advent, care anterior dăduse lovitura cu Terapia Cluj: au cumpărat compania cu 44 de milioane de dolari în 2003 şi au vândut-o în 2006 cu 324 de milioane de dolari.
    Bazându-se pe acest succes, Advent a supralicitat pentru Labormed, dar de data asta a pierdut: piaţa s-a schimbat, au făcut greşeli strategice şi în doar câţiva ani tot businessul s-a prăbuşit.
    Advent, care pusese 60 de milioane de euro din banii proprii şi restul din banii băncilor, a predat businessul bancherilor, pierzând toţi banii, iar băncile au mai recuperat 20 de milioane de dolari.
    Bineînţeles că nu toate businessurile pot fi vândute, pentru că nici cumpărătorii nu sunt naivi.
    Iar dacă cineva are o ofertă bună pe masă, take it, exact acum, când toate condiţiile, şi economice, şi financiare, şi de împrumut, sunt extraordinare mai ales pentru cumpărător.

  • Cum a pierdut unul dintre managerii vedetă ai Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, 1,8 miliarde de dolari într-o singură zi

    Fondul de investiţii cu plasamente în obligaţiuni condus de Michael Hasenstab, unul dintre cei mai cunoscuţi invesitori din piaţa instrumentelor cu randamente fixe, a pierdut aproape 1,8 miliarde dolari într-o singură zi în timpul prăbuşirilor masive din Argentina – generate de alegerile electorale, potrivit Financial Times.

    Hasenstab este un star al Franklin Templeton, administrator al Fondului Proprietatea, şi este unul dintre cei mai mari cumpărători ai datoriei statului argentinian. Şase dintre fondurile conduse de acesta, care aveau cea mai mare expunere pe piaţă, au suferit scăderi masive în cursul zilei de luni.

    Temerile investitorilor cu privire la o potenţială întoarcere la conducerea populistă a fostului preşedinte au declanşat o depreciere cu 20% a pesoului argentinian faţă de dolar, în timp ce randamentul titlurilor de stat pe termen scurt a crescut considerabil.

    Şansele ca Argentina să declare falimentul datoriilor guvernamentale în următorii cinci ani a ajuns la 75%.

    Perturbările economice din Argentina sunt corelate cu turbulenţele întâlnite la scară largă în valutele şi obligaţiunile pieţelor emergente, ceea ce a accentuat pierderile suferite de fondurile administrate de Franklin Templeton.

    Fondul de 11,3 miliarde de dolari condus de Hasenstab, denumit Templeton Emerging Markets Bond Fund şi care are o expunere de peste 10% pe Argentina, a suferit o scădere de 3,5% luni, adică 400 milioane doalri, potrivit Morningstar.

    Fondul Templeton Global Total Return Fund Class A, de 17,4 miliarde de dolari, a înregistrat o scădere de 2,5%. Fondul cu expunere de circa 6% pe piaţa argentiniană a pierdut circa 440 milioane doalri

    Mai mult, fondul de 33,1 miliarde dolari denumit Templeton Global Bond Fund a pierdut 1,8% din valoarea activelor din portofoliu, adaică 592 milioane dolari.

    Alte trei fonduri co-administrate de Hasenstab au pierdut împreună 362 milioane dolari.

    Haosul s-a instalat în piaţa din Argentina luni după ce primul tur al alegerilor electorale arată o susţinere mai mare pentru fostul preşedinte populist Cristina Fernandez de Kirchner, şi pentru Alberto Fernandez.

     

  • Investitorii Uber ar putea pierde 5 miliarde de dolari in trimestrul II

    În al doilea trimestru al anului, pierderile Uber s-ar putea ridica la peste 5 miliarde de dolari, scriu cei de la Bloomberg. Este o sumă imensă chiar şi după standardele companiei de ride sharing, obişnuită de altfel cu pierderi substanţiale.
     
    Aproximativ 3,5 miliarde de dolari ar proveni din compensaţii oferite ca urmare a listării la bursă. Acesta nu este un fenomen neobişnuit, dar suma este extrem de mare datorită dimensiunii la care a ajuns start-up-ul american.
     
    Cifrele complete vor fi prezentate investitorilor în curând, iar analiştii se aşteaptă ca pierderea netă (excluzând taxe şi compensaţii) să fie de aproximativ 979 milioane de dolari, în creştere cu 74% faţă de trimestrul anterior.
     
    Provocarea Uber este să demonstreze că aceasta a fost o anomalie, iar rezultatele viitoare vor aduce pierderi mai mici.