BusinessMagazin

Tag: piata imobiliara

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Se ”mişcă” piaţa imobiliară. După cutremurele din Oltenia, numărul caselor scoase la vânzare a explodat

        Conform datelor ANCPI, numarul tranzactiilor imobiliare finalizate in primele doua luni ale anului curent s-a redus spre jumatate fata de anul precedent. O reprezentanta a unui important site de anunturi cu vanzari imobiliare a confirmat recent ca, urmare a miscarilor seismice din sud-vestul Romaniei, oferta caselor scoase la vanzare, construite inainte de 1977, a crescut in ultima luna cu 40%. Numai in Bucuresti exista 400.000 de locuinte construite pana la cel mai mare cutremur din Romania.

        Fara doar si poate, cutremurul din Turcia i-a speriat pe multi romani. Miscarile telurice din Oltenia au pus pe jar proprietarii de case cu o vechime de peste 45 de ani, construite inainte de ultimul mare cutremur din 1977. Nu mai vorbesc de imobilele construite in perioada interbelica, care au atins deja ”onorabila varsta” de peste 80 de ani.

        Firmele de asigurari au fost asaltate de catre cei care nu le dadeau prea mare importanta. Toate la timpul lor, mai bine mai tarziu decat niciodata! Ceea ce nu au aflat inca romanii care vor sa-si asigure casele mai vechi si deteriorate structural este ca, in anumite situatii, acestea trebuie sa indeplineasca anumite conditii minime ca sa primeasca o polita de asigurare. Dar, despre asta in acest articol…

        De ce a crescut numarul locuintelor scoase la vanzare pe site-urile de profil? Oare, de ce se grabesc proprietarii sa vanda? Pai, cred ca logica acestor demersuri tine de bani. De afaceri imobiliare, pe ultima suta de metri. Pana cand si Parlamentul lucreaza la reglementarea acestor proprietati. Deja, este pe fluxul legislativ o prevedere care va interzice inchirierea imobilelor cu probleme de rezistenta (expertizate si dovedite cu deficiente de structura), inclusiv utilizarea acestora in orice activitati publice. 

        Sincer, desi o sa-mi iau iarasi un pachet de injuraturi, mi se pare normal acest demers. E dreptul tau sa risti locuind intr-un imobil cu probleme de constructie dar, de ce sa pui in pericol si viata altcuiva, care eventual nu stie la ce se expune? Tu stii, ca detinator al locuintei, ce probleme are imobilul in care stai. Beneficiarii temporari s-ar putea sa nu afle in timp util. Multi investitori din domeniul imobiliar au cumparat case vechi, in locatii ultracentrale, pentru a le inchiria in sistemul Airbnb. Ei sunt potentialii perdanti in viitorul apropiat.

        Cate astfel de apartamente aflate in orasele mari, turistice, au fost scoase la vanzare acum? Nu cred ca stie cineva exact, dar nu ma indoiec ca ele formeaza grosul ofertelor care au explodat in ultima vreme. Pana la urma este dreptul oricui sa-si incerce norocul si sa vanda cat mai scump, cat mai poate, daca gaseste un cumparator dispus sa preia riscurile aferente constructiei. Chiar si cu o lege nou promulgata, nu am dubii ca multi rentieri vor scoate proprietatile la inchiriere fara contract.

        Astfel, piata imobiliara a devenit ”efervescenta”, dar nu pe palierul caselor normale, noi sau (mai) bine construite. Din pacate, ceea ce asteptau ”expertii” imobiliari nu s-a intamplat. Inflatia nu a marit preturile caselor, din contra. Cererea de locuinte s-a diluat in fata creditelor prohibitive impuse de banci, cel putin pentru moment. In  consecinta, numarul de tranzactii s-a prabusit si nu se stie cand sau daca se va revigora prea curand. Intre timp si numarul autorizatiilor de construire emise in ianuarie 2023 a scazut cu aproape 20 %, comparativ cu luna ianuarie a anului trecut, conform datelor INS.

        Nu este mai putin adevarat ca domeniul imobiliar ramane in atentia investitorilor romani si straini. Interes exista, bani sunt, dar nu (prea) se fac tranzactii la nivelul preconizat, dorit de dezvoltatori si vanzatori. Ceea ce conteaza este ca economia tarii creste ”ca-‘n povesti”, cu imprumuturi masive ale statului, cu inflatie mare si speculand oportunitatile create de razboiul din Ucraina. Pe asta cred ca se bazeaza si proprietarii care si-au scos casele la vanzare. Daca Romania a ajuns la cel mai mare PIB in 2022, daca a inceput sa se cutremure pamantul de cum duduie economia, poate se va misca si piata imobiliara…

        

    Dragos Dragoteanu, Certified International Property Specialist

  • Preţurile locuinţelor din una dintre cele mai importante pieţe de real estate din lume continuă să scadă agresiv, în timp ce una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume este pe cale să intre în al doilea an

    Creşterea vertiginoasă a preţurilor de consum şi o serie de majorări ale ratelor dobânzilor au dat o lovitură grea economiei suedeze, care este deosebit de sensibilă la creşterea costurilor de împrumut, raportează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

    Gospodăriile din această ţară au unele dintre cele mai mari datorii dintre naţiunile bogate, cu rate ipotecare fixate pe termen scurt.

    Acest lucru a plasat Suedia în fruntea unei prăbuşiri globale a preţurilor proprietăţilor, piaţa deteriorându-se din martie anul trecut. În februarie, tendinţa preţurilor a arătat o scădere de 0,6%, ajustată pentru efectele sezoniere, potrivit creditorului ipotecar de stat SBAB.

    Deşi scăderea este mai mică decât în lunile trecute, iar preţurile apartamentelor au crescut uşor, banca de stat rămâne precaută.

    „Chiar dacă am văzut o oarecare îmbunătăţire a situaţiei în ultimele două luni, în special în cazul apartamentelor, este prea devreme pentru a spune că preţurile nu vor mai scădea în continuare”, a declarat economistul şef Robert Boije. „Probabil că nu am văzut încă întregul impact al creşterilor de rate pe care Riksbank le-a implementat şi pe care se aşteaptă să le anunţe în continuare”.

    În eforturile sale de a ţine în frâu inflaţia, banca centrală suedeză a dus rata de referinţă la 3% de la zero în 10 luni, iar economiştii se aşteaptă la o nouă majorare luna viitoare. Pe lângă turbulenţele de pe piaţa imobiliară, aceste mişcări au contribuit la o scădere a cheltuielilor de consum. În acelaşi timp, construcţia de locuinţe noi se opreşte brusc, ceea ce va duce la o contracţie economică în acest an.

    Previziunile Comisiei Europene arată că Suedia ar putea fi singura economie din Uniunea Europeană care va înregistra o contracţie pe întreg anul 2023.

    Preţurile locuinţelor, care au înregistrat un salt în timpul pandemiei, au scăzut cu 1,4% în februarie, potrivit indicatorului de tendinţă. Preţurile apartamentelor au înregistrat un avans de puţin sub 0,1%, primul din ultimul an.

    Indicele SBAB HPI, bazat pe vânzările raportate prin intermediul site-ului său de listare Booli, este unul dintre puţinii indicatori ai pieţei imobiliare din Suedia care mai sunt disponibili la nivel public, în urma unei decizii a autorităţii de concurenţă a ţării de a împiedica Valueguard să îşi publice liber indicele HOX.

  • Piaţa de lux nu se opreşte: După Milano, Roma devine acum punctul fierbinte al vânzărilor imobiliare din peninsulă

    În Italia post-Covid, cumpărătorii de proprietăţi de lux au un oraş nou în fruntea listei lor de dorinţe: Roma, scrie Bloomberg.

    Piaţa sa imobiliară a început să prospere în 2021, odată cu sfârşitul pandemiei. Volumul vânzărilor rezidenţiale în capitala Italiei a crescut cu 31,4% faţă de 2020, atingând cel mai mare nivel din 2007.

    Proprietăţile rezidenţiale de lux din cele mai căutate cartiere ale Romei costă în medie aproximativ 6.000 de euro pe metru pătrat, jumătate din preţul proprietăţilor similare din Milano, spune Carlo Giordano, membru al consiliului de administraţie al Immobiliare.it, cel mai popular portal imobiliar din Italia.

    În 2022, cu turismul apropiindu-se de nivelurile de dinainte de pandemie şi ocuparea hotelurilor apropiindu-se de 100%, marii investitori au început să parieze pe ospitalitatea de lux a Romei. Fort Partners Puerto Rico a plătit anul trecut 165 de milioane de euro pentru două palate istorice din Piazza San Silvestro, situată central, pe care intenţionează să le transforme într-un hotel administrat de Four Seasons.

    De asemenea, Bulgari şi Rosewood urmăresc să deschidă hoteluri în capitală în următorii doi ani.

     

  • A început prăbuşirea pieţei imobiliare: Tranzacţiile în una dintre cele mai puternice pieţe europene au scăzut cu 50%

    Piaţa imobiliară din Germania a suferit o lovitură profundă în trimestrul al patrulea, deoarece investitorii s-au ferit de tranzacţii din cauza creşterii costurilor de finanţare, a raportat Bloomberg.

    Investiţiile totale în sectorul imobiliar comercial al ţării au atins doar 9,9 miliarde de euro (10,6 miliarde de dolari) în ultimele trei luni ale anului 2022, o scădere de 50% faţă de media pe cinci ani a perioadei, potrivit unui raport publicat luni de unitatea imobilară BNP Paribas. Evoluţia se datorează în mare parte creşterii ratelor dobânzilor, slăbirii economiei şi inflaţiei record, se arată în comunicat.

    Înrăutăţirea mediului „a anulat o serie semnificativă de tranzacţii mari care se aflau deja în stadiul de marketing”, deoarece costurile de finanţare în creştere au creat o pană între aşteptările cumpărătorilor şi ale vânzătorilor cu privire la preţuri, a declarat Marcus Zorn, directorul executiv al BNP Paribas Real Estate Germania. Tendinţa va continua probabil şi în prima jumătate a anului 2023, dar se va inversa în a doua jumătate, a spus el.

    O dinamică similară are loc şi pe piaţa imobiliară rezidenţială, unde volumul tranzacţiilor pentru întregul an s-a prăbuşit cu 74% faţă de 2021, a declarat BNP într-un comunicat de presă separat.

    Firmele imobiliare din Europa se confruntă cu o scădere a evaluărilor şi a tranzacţiilor după ce Banca Centrală Europeană şi alţi factori de decizie politică monetară au crescut rapid ratele dobânzilor în 2022, punând capăt unui boom al preţurilor activelor care a durat mai bine de un deceniu.

  • Cutremurul din imobiliare se extinde: Una dintre cele mai mai puternice pieţe de real estate se prăbuşeşte şi pune în pericol economia

    Scăderea preţurilor locuinţelor din Suedia a continuat nestingherită în ultima lună a anului, sugerând că anul 2023 ar putea oferi puţină uşurare pentru o piaţă imobiliară deja aflată în dificultate, relatează Bloomberg.

    Preţurile din întreaga ţară au scăzut acum cu aproape 17% de la vârful atins în primăvară, potrivit creditorului ipotecar de stat SBAB. Cea mai gravă prăbuşire a pieţei din anii ’90 încoace se apropie de un teritoriu în care previziunile de 20% ale majorităţii economiştilor – inclusiv ale băncii centrale – încep să pară prea conservatoare. 

    Ţara nordică nu este nici pe departe singura care suferă din cauza scăderii valorii proprietăţilor. După ce au cunoscut o perioadă de boom în timpul pandemiei, creşterile ratelor dobânzilor de către băncile centrale au declanşat o scădere a pieţei imobiliare la nivel mondial, inclusiv în Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Preţurile locuinţelor scad, de asemenea, şi în Danemarca, Norvegia şi Finlanda, deşi într-un ritm mult mai lent.

    Noile date rezumă un an prost pentru proprietarii suedezi de locuinţe şi pentru firmele imobiliare, care trebuie să se adapteze la scăderea valorii proprietăţilor lor ca urmare a creşterii costului vieţii şi a împrumuturilor, precum şi a perspectivelor economice sumbre. 

    Suedezii sunt deosebit de sensibili la modificările ratelor dobânzilor, deoarece aproximativ 64% dintre locuitorii acestei naţiuni de 10 milioane de locuitori sunt proprietari de case, însă majoritatea nu au credite ipotecare cu rată fixă pe termen lung. Transmiterea rapidă a patru creşteri bruşte ale ratelor de dobândă de la Riksbank a exacerbat suferinţele pieţei, banca centrală aducând dobânda sa cheie la 2,5% în noiembrie, de la zero în aprilie. Este de aşteptat ca rata sa crească din nou luna viitoare.

    Preţurile locuinţelor au scăzut cu 2% în decembrie faţă de luna precedentă, ajustate în funcţie de variaţiile sezoniere, a anunţat luni SBAB. Aceasta urmează unui declin de 2,2% în noiembrie şi de 2,3% în octombrie, potrivit unui indicator bazat pe datele de tranzacţionare de pe site-ul de anunţuri imobiliare Booli al SBAB.

    SBAB a raportat, de asemenea, timpi de listare mai lungi pe site-ul său, pe măsură ce piaţa s-a răcit.

    Preţurile pentru casele unifamiliale au scăzut acum cu 19% faţă de vârful din primăvara anului 2022, în timp ce preţurile apartamentelor au scăzut cu 14%, a precizat SBAB. 

    Cu toate acestea, băncile din Suedia sunt relativ bine protejate de cele mai grave dificultăţi de pe piaţa imobiliară, deoarece creditarea se bazează pe capacitatea de rambursare a împrumutaţilor, iar achitarea datoriilor la un credit ipotecar este rară. Adevăratul risc pentru creditori este reprezentat de proprietăţile imobiliare comerciale, întrucât împrumuturile pentru proprietăţi comerciale reprezintă între 16% şi 36% din stocurile de credite ale marilor bănci.

  • Cum merge piaţa de apartamente noi în Bucureşti? Ce vor clienţii de la un ansamblu imobiliar nou? Urmăriţi ZF Live miercuri, 21 decembrie 2022, ora 12.30 cu Adrian Stoichină, COO Prima Development Group

    Cum merge piaţa de apartamente noi în Bucureşti? Ce vor clienţii de la un ansamblu imobiliar nou? Urmăriţi ZF Live miercuri, 21 decembrie 2022, ora 12.30 cu Adrian Stoichină, COO Prima Development Group

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Piaţa imobiliară din Germania se clatină: După decenii întregi de stabilitate real-estateul german se confruntă cu o scădere severă a preţurilor şi este doar vârful icebergului

    Piaţa imobiliară germană s-a bucurat de o stabilitate şi efervescenţă timp de decenii, însă  în ultimii doi ani o scădere severă a preţurilor imobilelor a început să-şi facă simţită prezenţa. Preţurile locuinţelor au scăzut deja cu 5%, iar Deutsche Bank avertizează că această contracţie ar ajunge chiar şi până la 25%, scrie CNCB.

    Ratele creditelor ipotecare au crescut vertiginos în ultima perioadă, în contextul în care rata fixă pe 10 ani s-a majorat de la 1% la 4% de la începutul lui 2022. Majorarea ratelor s-a tradus imediat într-o scădere a cererii pentru credite ipotecare, tot mai puţini oameni permiţându-şi să facă împrumuturi.

    Banii din închirierea imobilelor reprezintă o prioritate pentru investitorii germani, în condiţiile în care aproape 5 milioane de persoane din ţară obţin venituri din chirii. Germania este totodată ţara cu cea mai mică pondere de proprietari de locuinţe din toate ţările OCDE, conform Bundesbank.

    Analiştii imobiliari se aşteaptă ca vârful scăderilor din piaţă să fie atins în următoarele şase luni.

    „Am văzut deja scăderi foarte abrupte, care au apărut în iulie şi iunie, urmate imediat de alt val de scăderi în august, septembrie şi octombrie. Pentru un investitor asta e o veste bună”, a declarat Jochen Moebert, analist pe macroeconomie în cadrul Deutsche Bank.

    Deşi cifrele şi prognozele lansate diferă, analiştii şi economiştii sunt de acord că piaţa imobiliară din Germania se va confrunta cu o scădere dramatică, iar ce se întâmplă în prezent este doar începutul.

    „Dacă nu ar fi existat criza energetică şi perspectivele uni recesiuni, preţurile imobilelor ar fi crescut în continuare. Acum avem o situaţie în care ne confruntăm cu o ajustare foarte dramatică a pieţei”, a declarat declarat Michael Voigtländer de la Institutul de Cercetare Economică din Köln pentru CNBC.

    Nici băncile nu sunt foarte optimiste în privinţa situaţie din real-estateul german. Un raport recent la UBS plasează Frankfurtul şi Munchen în topul celor mai predispuse oraşe de a se confrunta cu problema bulelor imobiliare. Ele sunt definite în raport ca locaţii cu „caracteristici foarte pronunţate şi specifice unei bule imobiliare”.

    „Situaţia din Germania nu va fi resimţită sub forma unei explozii a unei bule imobiliare ci mai degrabă vom avea de aface cu o corecţie foarte dură a pieţei. În termeni reali, o explozie ar însemna o scădere de peste 15% a preţurilor, iar asta ar fi un dezastru”, a declarat Thomas Veraguth, strateg imobiliar al UBS.

  • REAL ESTATE. REAL TALK. Construcţii în vremuri de criză. Cum se reflectă preţurile din domeniul construcţiilor în piaţa imobiliară?

    „Sectorul construcţiilor trebuie să reprezinte motorul economiei româneşti” a spus Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Acest motor nu este însă ocolit de provocări, iar creşterile succesive de preţuri generează un efect în lanţ asupra economiei. Cum influenţează aceste turbulenţe piaţa imobiliară?

    „Noi am spus de foarte multe ori că sectorul construcţiilor trebuie să reprezinte motorul economiei româneşti. Am şi demonstrat-o la un moment dat, în perioada de pandemie, când sectorul nostru a putut să rămână în activitate şi să susţină economia, activitatea noastră fiind regăsită în toate cifrele economice ale perioadei. Într-adevăr, sectorul nostru trăieşte o istorie foarte agitată, foarte bulversată în ultimii ani, poate chiar mai mult decât alte sectoare de activitate”, a spus Adriana Iftime, în cadrul webinarului organizat recent. 

    Ea se referă, mai cu seamă, la preţurile înregistrate la nivelul acestei pieţe, fiindcă, începând cu luna noiembrie 2020, au început creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii: „Creşteri care au fost absolut nepremeditate, neanticipate şi cu particularitatea că s-au manifestat pe toată plaja de materiale de construcţii, spre deosebire de creşterile anterioare”. Adriana Iftime observă că au existat materiale de construcţii ale căror preţuri  au crescut cu peste 50%, iar în ceea ce priveşte „vedeta” acestei perioade, oţelul-beton, preţul acestui material a înregistrat creşteri mai mari chiar de sută la sută. Au mai existat creşteri şi la alte materiale care au avut ca materie primă de fabricaţie materialele plastice, materiale din industria chimică, polistirenul, ţevile din PVC. De asemenea, industria conductorilor a sărit cu peste 50% în materie de creştere de preţ. Această perioadă a marcat o intervenţie directă în preţul final al investiţiilor realizate de societăţile din construcţii, indiferent că vorbim despre lucrări publice sau despre apartamente pentru locuit. 

    La aceste creşteri specifice industriei, s-a adăugat faptul că, spre final de 2021, au început creşterile de preţuri pentru energie. „Noi importăm peste 70% dintre materialele de construcţii sau, dacă producem materiale aici, în ţară, materia primă este importată, astfel că depindem foarte mult de ce se întâmplă pe pieţele externe în ce priveşte produsele din metal care aveau ca sursă Ucraina şi Rusia. Aşa a şi ajuns de altfel oţelul beton să devină vedeta creşterilor de preţ de pe piaţa românească şi nu numai.”

    Dintr-o statistică a Federaţiei realizată spre finalul anului trecut reiese că o medie a creşterii preţurilor materialelor de construcţii cu 40% se reflectă într-o creştere a preţului final al proprietăţii aflate la vânzare cuprinsă între 10 şi 12%. La acestea se adaugă necunoscutele create de creşterea preţurilor energiei, mai ales fiindcă materialele din construcţii sunt energofage, adică mari consumatoare de energie. „Dacă vorbim de sfârşitul anului 2022 de pildă, cred că creşterile vor depăşi 15% aşadar, iar anul viitor mă gândesc că vom înregistra o creştere mai mare de atât pentru că nu vedem o stabilizare a acestor creşteri, mai cu seamă a celor din zona energiei.”

    La toate aceste provocări, se adaugă problema forţei de muncă. „Este o problemă gravă a sectorului şi a întregii economii româneşti. Ea a fost percepută în zona construcţiilor după boomul imobiliar din 2008, când forţa de muncă românească a început să plece masiv în străinătate. Continuă această criză de forţă de muncă şi este foarte puternic resimţită. Noi, ca federaţie, am avut o intervenţie în zona aceasta în anul 2018 când a fost laborate Ordonanţa 114 prin care declaram salariul minim în construcţii 3.000 de lei, asta nu neapărat pentru a duce înapoi forţa de muncă ce a plecat în străinătate, ci pentru a frâna exodul, care în 2018 atinsese nişte valori formidabile.” Adriana Iftime observă că noi avem în piaţă, în prezent, circa 430.000 de lucrători, dar pe pieţele Europei lucrează peste 700.000 de lucrători români în construcţii. În 2018, atunci când au elaborat ordonanţa referitoare la venituri, s-a văzut imediat efectul acesteia. „Încă din 2019 au început să se orienteze spre pieţele româneşti. Acum, iată, avem deja 430.000 de angajaţi.”

    Care este necesarul? „Dacă mâine am începe toate investiţiile din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, program prin care România are la dispoziţie fonduri europene în valoare de 29,2 miliarde de euro, până în 2026, pentru modernizare prin reforme şi investiţii esenţiale, n.red.), să zicem că le începem într-un interval de 6 luni în următorul an, am avea nevoie de încă cel puţin 150.000 de angajaţi. PNRR este, din punctul nostru de vedere, o foarte mare speranţă. Din cei aproximativ 3 miliarde de euro destinaţi acestui program, circa 1,6 miliarde sunt destinate investiţiilor. Acum, Guvernul ne spune tot timpul că bugetul este foarte sărăcit, dar acolo ar exista o speranţă reală. Din păcate, lucrurile încă mai tergiversează în PNRR. Să sperăm că până la urmă se vor debloca toate lucrurile, se vor acorda toate aprobările, să putem să începem efectiv în forţă. Zona aceasta de expectativă cred că se vede şi în piaţa imobiliară, poate şi în piaţa construcţiilor.” 

    Toate aceste provocări contribuie la starea de incertitudine care caracterizează piaţa, atât în materie de clienţi, care iau mai greu decizii de achiziţie, cât şi în ceea ce îi priveşte pe dezvoltatori. „Există foarte multe probleme, foarte multă impredictibilitate şi destul de multe rezerve în a investi, şi multe semne de întrebare pe toate planurile. Prin urmare, cred că este greu să vă imaginaţi cum va arăta piaţa rezidenţială în principalele oraşe ale ţării şi mai ales în Capitală anul viitor dacă vom avea proiecte noi. Cu siguranţă că vor fi mai puţine. Şi asta bazat pe tot ce am spus până acum, la care se adaugă înăsprirea condiţiilor de acordare de credite. Deci inflaţia este peste tot din zona europeană, deja se discută despre o recesiune în anul 2023. Prin urmare, ca o concluzie, vom avea în continuare dezvoltare imobiliară, dar în alt ritm. Evident că pentru orice om investiţia într-o locuinţă rămâne o investiţie. Sau poate că este singura investiţie sănătoasă.” 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei construcţiilor în contextul actual, precum şi despre felul în care evoluţia preţurilor în acest domeniu influenţează piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

  • După noua creştere a IRCC-ului din ianuarie, când cel mai probabil se va atinge maximul de dobândă la creditele ipotecare/imobiliare, piaţa imobiliară va decide ce se întâmplă cu preţurile, care acum au luat o pauză de creştere

    Dobânzile cresc peste tot în lume, nu numai în România, cel puţin dobânzile de referinţă ale băncilor centrale. Nimeni nu scapă.

    În Statele Unite, din cauza creşterii inflaţiei, care a dus la creşterea dobânzilor, dobânzile la creditele ipotecare au crescut la nu mai puţin de 7,14% – săptămâna trecută, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. La începutul anului, dobânzile ipotecare erau la jumătate, iar această creştere accelerată loveşte deja în piaţa imobiliară americană.

    La Bucureşti, IRCC-ul, dobânda de referinţă folosită pentru creditele ipotecare, este cotat acum la 4,06%, iar dacă adăugăm marja băncii plus un comision de administrare rezultă o dobândă efectivă (DAE) de 6,1%. Deci în România avem o dobândă mai mică faţă de americani.

    Dar atenţie, de la 1 ianuarie, când IRCC se va duce spre 6%, vom fi cu dobânda efectivă (DAE) peste americani, asta dacă dobânzile din America nu cresc accelerat.

    În schimb, în Europa dobânzile sunt mai mici la euro, cel puţin acum. EURIBOR la trei luni,  indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare luate în euro este acum la 1,8%, iar dacă punem o marjă a băncii de 1-2%, rezultă o dobândă efectivă de 2,8%-3,8%, deci sub dobânda efectivă de 6,1% de la noi.

    În America inflaţia, scăderea puterii de cumpărare (creşterea salariilor nu acoperă creşterea preţurilor), majorarea dobânzilor, creşterea preţurilor de construcţie încep să se vadă pe piaţa imobiliară: vânzările au scăzut de la o lună la alta, iar creşterea continuă din ultimii zece ani a preţurilor la case s-a oprit.

    În România, în acest moment, piaţa imobiliară pare blocată, vizionările şi tranzacţiile s-au redus, iar preţurile stagnează, nici nu cresc, dar nici nu scad. Spre exemplu, ZF Index imobiliar, realizat împreună cu firma de consultanţă imobiliară SVN România, indică la nivelul lunii septembrie 2022 o stagnare a preţurilor apartamentelor vechi de trei camere în Capitală.

    Foarte multă lume stă în expectativă cu banii pregătiţi, cu aprobări de credite, aşteptând să scadă preţurile apartamentelor, aşa cum s-a întâmplat în criza anterioară.

    Dar faţă de atunci există trei diferenţe mari:

    – Salariile au crescut substanţial – spre exemplu, dacă salariul mediu în perioada 2007-2008 a fost de 320-350 euro net pe lună, iar în 2009 a scăzut la 320 de euro, acum salariul mediu net a ajuns la 4.000 de lei, adică 820 de euro, deci o rată poate fi plătită mai uşor.

    – Spre deosebire de acum un deceniu, cursul valutar leu/euro este stabil şi nu a crescut deloc, ceea ce a dus la păstrarea preţurilor apartamentelor în lei. Spre exemplu, în 2008 – 2009, cursul valutar leu/euro a crescut în câteva luni cu 30%, ceea ce a dus la o explozie a necesarului de lei pentru a plăti o rată, pentru că a crescut atât principalul, cât şi rata. Atunci, cele mai multe credite au fost date în euro şi în CHF. La CHF (francul elveţian) creşterea cursului valutar a fost mult mai mare, ceea ce pur şi simplu i-a dărâmat pe cei care aveau credite în franci elveţieni, pentru că trebuiau să aibă mult mai mulţi lei ca să acopere această creştere valutară.

    Plus că au fost câţiva ani – 2009, 2010, 2011, 2012 – în care salariile nu prea au crescut. Spre exemplu, dacă în 2008 salariul mediu a fost 1.309 lei, echivalentul a 350 de euro, în 2012 câştigul mediu net a fost de 1.507 lei, adică o creştere în lei de numai 15%. În euro salariul mediu a fost echivalentul a 340 de euro, adică mai puţin decât în 2008.

    Aceste creşteri ale cursului valutar la euro şi la francul elveţian au avut un impact major asupra preţurilor, care au scăzut în euro, dar au rămas la acelaşi nivel în lei.

    – Acum, marea majoritate a împrumuturilor ipocare/imobiliare sunt în lei, ceea ce face ca principalul să nu crească. Este adevărat că avem o creştere susţinută a dobânzilor la lei, IRCC-ul s-a triplat, iar de la 1 ianuarie se va duce spre 6%, dar asta are un impact doar asupra dobânzii, nu a principalului, ceea ce măreşte rata doar cu dobânda.

    De asemenea, pe piaţă sunt mai mulţi bani disponibili care aşteaptă oportunităţi, respectiv dacă dezvoltatorii oferă discounturi mari, sunt pregătiţi să cumpere pachete de apartamente, iar după finalizarea proiectului să le vândă la preţurile de listă.

    Teama este legată de creşterea dobânzilor. Dar în ultimul timp au început să apară semne că dobânzile se îndreaptă către un maxim, dacă nu cumva chiar l-au atins. În America inflaţia dă semne de scădere, ceea ce ar mai putea să reducă presiunea pe Fed – banca centrală americană – de a majora mai mult dobânzile. În Europa se aşteaptă noile date legate de inflaţie. BCE – Banca Centrală Europeană – va mai majora dobânda de referinţă, dar acest lucru este deja asimilat de piaţă. Deja pieţele se aşteaptă la o creştere de până la 3% la euro.

    La Bucureşti BNR a majorat marţi dobânda de referinţă cu numai 0,5% de la 6,25% la 6,75%, mai puţin decât se aştepta piaţa, care miza pe o creştere de 0,75%-1%.

    Vineri au venit şi datele legate de inflaţie unde, după mult timp, avem o scădere a inflaţiei de la 15,9% (septembrie 2022-septembrie 2021), la 15,32% (octombrie 2022-octombrie 2021).

    ROBOR-ul, care urmăreşte mai mult evoluţia inflaţiei, după cum spun dealerii, a coborât la 8,02%, faţă de 8,23% în urmă cu două săptămâni.

    Cine ştie, poate şi investigaţia Consiliului Concurenţei privind modul de stabilire a ROBOR-ului a avut o influenţă “pozitivă” la această scădere.

    De asemenesăptămâna trecută Ministerul Finanţelor a reuşit să se împrumute mai ieftin, iar dobânzile din piaţă au scăzut de la peste 9% la 8,3%.

    Dacă teoria care se vehiculează acum pe piaţă, că scăderea economică şi recesiunea care se întind în America şi în Europa vor scădea inflaţia, devine realitate, atunci acest lucru se vede prin apariţia primelor semne.

    Revenind în România, în momentul în care dobânzile la lei vor da semne de stabilizare, iar punctul critic va fi pe piaţa imobiliară, IRCC-ul din ianuarie (adică din T1 2023) va creşte, după aceea s-ar putea să vedem o dezgheţare a pieţei imobiliare. Lumea nu poate sta la nesfârşit cu banii aştepând scăderea preţurilor, iar la primele semne de creştere s-ar putea să înceapă o presiune mare la cumpărare.

  • După noua creştere a IRCC-ului din ianuarie, când cel mai probabil se va atinge maximul de dobândă la creditele ipotecare/imobiliare, piaţa imobiliară va decide ce se întâmplă cu preţurile, care acum au luat o pauză de creştere

    Dobânzile cresc peste tot în lume, nu numai în România, cel puţin dobânzile de referinţă ale băncilor centrale. Nimeni nu scapă.

    În Statele Unite, din cauza creşterii inflaţiei, care a dus la creşterea dobânzilor, dobânzile la creditele ipotecare au crescut la nu mai puţin de 7,14% – săptămâna trecută, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. La începutul anului, dobânzile ipotecare erau la jumătate, iar această creştere accelerată loveşte deja în piaţa imobiliară americană.

    La Bucureşti, IRCC-ul, dobânda de referinţă folosită pentru creditele ipotecare, este cotat acum la 4,06%, iar dacă adăugăm marja băncii plus un comision de administrare rezultă o dobândă efectivă (DAE) de 6,1%. Deci în România avem o dobândă mai mică faţă de americani.

    Dar atenţie, de la 1 ianuarie, când IRCC se va duce spre 6%, vom fi cu dobânda efectivă (DAE) peste americani, asta dacă dobânzile din America nu cresc accelerat.

    În schimb, în Europa dobânzile sunt mai mici la euro, cel puţin acum. EURIBOR la trei luni,  indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare luate în euro este acum la 1,8%, iar dacă punem o marjă a băncii de 1-2%, rezultă o dobândă efectivă de 2,8%-3,8%, deci sub dobânda efectivă de 6,1% de la noi.

    În America inflaţia, scăderea puterii de cumpărare (creşterea salariilor nu acoperă creşterea preţurilor), majorarea dobânzilor, creşterea preţurilor de construcţie încep să se vadă pe piaţa imobiliară: vânzările au scăzut de la o lună la alta, iar creşterea continuă din ultimii zece ani a preţurilor la case s-a oprit.

    În România, în acest moment, piaţa imobiliară pare blocată, vizionările şi tranzacţiile s-au redus, iar preţurile stagnează, nici nu cresc, dar nici nu scad. Spre exemplu, ZF Index imobiliar, realizat împreună cu firma de consultanţă imobiliară SVN România, indică la nivelul lunii septembrie 2022 o stagnare a preţurilor apartamentelor vechi de trei camere în Capitală.

    Foarte multă lume stă în expectativă cu banii pregătiţi, cu aprobări de credite, aşteptând să scadă preţurile apartamentelor, aşa cum s-a întâmplat în criza anterioară.

    Dar faţă de atunci există trei diferenţe mari:

    – Salariile au crescut substanţial – spre exemplu, dacă salariul mediu în perioada 2007-2008 a fost de 320-350 euro net pe lună, iar în 2009 a scăzut la 320 de euro, acum salariul mediu net a ajuns la 4.000 de lei, adică 820 de euro, deci o rată poate fi plătită mai uşor.

    – Spre deosebire de acum un deceniu, cursul valutar leu/euro este stabil şi nu a crescut deloc, ceea ce a dus la păstrarea preţurilor apartamentelor în lei. Spre exemplu, în 2008 – 2009, cursul valutar leu/euro a crescut în câteva luni cu 30%, ceea ce a dus la o explozie a necesarului de lei pentru a plăti o rată, pentru că a crescut atât principalul, cât şi rata. Atunci, cele mai multe credite au fost date în euro şi în CHF. La CHF (francul elveţian) creşterea cursului valutar a fost mult mai mare, ceea ce pur şi simplu i-a dărâmat pe cei care aveau credite în franci elveţieni, pentru că trebuiau să aibă mult mai mulţi lei ca să acopere această creştere valutară.

    Plus că au fost câţiva ani – 2009, 2010, 2011, 2012 – în care salariile nu prea au crescut. Spre exemplu, dacă în 2008 salariul mediu a fost 1.309 lei, echivalentul a 350 de euro, în 2012 câştigul mediu net a fost de 1.507 lei, adică o creştere în lei de numai 15%. În euro salariul mediu a fost echivalentul a 340 de euro, adică mai puţin decât în 2008.

    Aceste creşteri ale cursului valutar la euro şi la francul elveţian au avut un impact major asupra preţurilor, care au scăzut în euro, dar au rămas la acelaşi nivel în lei.

    – Acum, marea majoritate a împrumuturilor ipocare/imobiliare sunt în lei, ceea ce face ca principalul să nu crească. Este adevărat că avem o creştere susţinută a dobânzilor la lei, IRCC-ul s-a triplat, iar de la 1 ianuarie se va duce spre 6%, dar asta are un impact doar asupra dobânzii, nu a principalului, ceea ce măreşte rata doar cu dobânda.

    De asemenea, pe piaţă sunt mai mulţi bani disponibili care aşteaptă oportunităţi, respectiv dacă dezvoltatorii oferă discounturi mari, sunt pregătiţi să cumpere pachete de apartamente, iar după finalizarea proiectului să le vândă la preţurile de listă.

    Teama este legată de creşterea dobânzilor. Dar în ultimul timp au început să apară semne că dobânzile se îndreaptă către un maxim, dacă nu cumva chiar l-au atins. În America inflaţia dă semne de scădere, ceea ce ar mai putea să reducă presiunea pe Fed – banca centrală americană – de a majora mai mult dobânzile. În Europa se aşteaptă noile date legate de inflaţie. BCE – Banca Centrală Europeană – va mai majora dobânda de referinţă, dar acest lucru este deja asimilat de piaţă. Deja pieţele se aşteaptă la o creştere de până la 3% la euro.

    La Bucureşti BNR a majorat marţi dobânda de referinţă cu numai 0,5% de la 6,25% la 6,75%, mai puţin decât se aştepta piaţa, care miza pe o creştere de 0,75%-1%.

    Vineri au venit şi datele legate de inflaţie unde, după mult timp, avem o scădere a inflaţiei de la 15,9% (septembrie 2022-septembrie 2021), la 15,32% (octombrie 2022-octombrie 2021).

    ROBOR-ul, care urmăreşte mai mult evoluţia inflaţiei, după cum spun dealerii, a coborât la 8,02%, faţă de 8,23% în urmă cu două săptămâni.

    Cine ştie, poate şi investigaţia Consiliului Concurenţei privind modul de stabilire a ROBOR-ului a avut o influenţă “pozitivă” la această scădere.

    De asemenesăptămâna trecută Ministerul Finanţelor a reuşit să se împrumute mai ieftin, iar dobânzile din piaţă au scăzut de la peste 9% la 8,3%.

    Dacă teoria care se vehiculează acum pe piaţă, că scăderea economică şi recesiunea care se întind în America şi în Europa vor scădea inflaţia, devine realitate, atunci acest lucru se vede prin apariţia primelor semne.

    Revenind în România, în momentul în care dobânzile la lei vor da semne de stabilizare, iar punctul critic va fi pe piaţa imobiliară, IRCC-ul din ianuarie (adică din T1 2023) va creşte, după aceea s-ar putea să vedem o dezgheţare a pieţei imobiliare. Lumea nu poate sta la nesfârşit cu banii aştepând scăderea preţurilor, iar la primele semne de creştere s-ar putea să înceapă o presiune mare la cumpărare.