BusinessMagazin

Tag: piata auto

  • “Rabla” nu face faţă învechirii generalizate a parcului auto

    Parcul auto naţional devine tot mai îmbătrânit, pe măsură ce importurile de automobile la mâna a doua continuă să crească, iar statul abia reuşeşte să scoată de pe străzi numai 25.000 de maşini vechi anual prin intermediul programului Rabla. Dacă în 2007, anul de boom al pieţei auto locale, vârsta medie era de 11,2 ani, iar în 2010 s-a ajuns chiar sub pragul de 11 ani, anul trecut, pe fondul importurilor masive de maşini vechi, s-a depăşit pragul de 13 ani, ajungând la 13,3 ani vârstă medie.

    „Punctul APIA de vedere este că statul trebuie să limiteze importurile de maşini vechi şi foarte vechi. În 2007 s-a limitat acest lucru şi am văzut cum piaţa a urcat foarte mult, iar importurile de autoturisme second‑hand a fost limitat şi a fost anul de referinţă. Din acel moment, raportul a fost 1 la 3 sau chiar 1 la 4, vârsta medie se apropie acum de 14 ani, iar pentru acest lucru noi avem un dialog cu autorităţile la fiecare întâlnire dar rezultatul este cel pe care îl ştim cu toţii“, explică Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului, de 74%. „Ar fi de remarcat faptul că în perioada ianuarie – aprilie ponderea persoanelor juridice a urcat la un maxim de 89% din total, scăzând spre 62% în perioada mai – august, impactul Programului «Rabla» fiind evident“, au spus oficialii APIA.

    Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), spune că piaţa auto locală are nevoie în acest an de un program „Rabla“ care să fie adaptat la nevoie actuale ale pieţei, nu unul cum am avut în 2008. Un program Rabla actual trebuie să susţină maşinile „verzi“, de la cele electrice şi hibride, la cele cu emisii reduse de dioxid de carbon, după modelul european.
    Dintre mărcile de import, brandurile grupului Volkswagen (Volkswagen şi Skoda) au continuat să crească puternic anul trecut, în ciuda scandalului în care a fost implicat cu emisiile poluante. VW a fost în continuare cea mai bine vândută marcă pe importul de autoturisme, cu un avans de 13% la 9.800 de unităţi, urmat de Skoda cu aproape 8.900 de maşini livrate, în creştere cu 14%. În plus, Volkswagen este singura marcă de import cu o cotă de piaţă de două cifre, în acest caz de 10% în 2015.

    „Rezultatele grupului VW anul trecut au fost în creştere. Ne-am îndeplinit obiectivele şi avem un optimism moderat pentru anul acesta. În ceea ce priveşte toate discuţiile legate de problematica diesel, există în derulare două investigaţii, una internă şi una externă, la Volkswagen“, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi director general al Porsche România.

    Vânzările de vehicule comerciale au urcat cu aproape 28% anul trecut, apropiindu-se deja de volumele din perioada de boom economic. Dintre acestea, segmentul camioanelor a urcat cel mai mult, cu un avans de aproape 50%, pe fondul reînnoirii şi extinderii flotelor transportatorilor, la peste 7.000 de unităţi, apropiindu‑se astfel de nivelul de 7.600 de camioane grele livrate în 2008.

  • Cum plănuieşte AutoItalia revenirea în liga întâi


    Narcis Ghiţă a venit la conducerea importatorului mărcilor grupului Fiat în octombrie 2014 cu gândul de a-i readuce pe italieni în liga întâi a vânzărilor de maşini. Planurile pentru 2016 includ noi automobile premium şi de lux lansate de către Jeep, Maserati şi Alfa Romeo, dar şi volume susţinute de autoturismele şi utilitarele Fiat.

    În perioada 2007-2008, când piaţa auto locală a atins apogeul şi când pentru dealerii auto era normal să livreze peste 300.000 de autoturisme anual, AutoItalia era unul dintre cei mai mari importatori, cu vânzări anuale de 16.000 de unităţi, cele mai multe fiind marca Fiat.

    Narcis Ghiţă, 45 de ani, a preluat începând cu luna octombrie a anului trecut funcţia de director general al AutoItalia Group, înlocuindu-l pe Israel Meir, care a condus importatorul mărcilor Fiat, Alfa Romeo, Maserati şi Jeep de pe piaţa locală timp de doi ani. El vine în contextul în care importatorul relansează pe piaţa locală modelele Fiat, odată cu noile Fiat 500X şi noul 500 facelift, dar şi noul Jeep Renegade şi Jeep Cherokee.

    Misiunea lui este nu numai să relanseze vânzările, ci şi profitul, iar, pentru prima dată din 2007 încoace, AutoItalia va intra pe plus în 2015, potrivit directorului general al companiei. Miza reintrării pe profit o reprezintă accelerarea vânzărilor mărcilor premium, în frunte cu Jeep şi în continuare cu Maserati şi Alfa Romeo, pe lângă continuarea vânzărilor gamei 500 de la Fiat.

    Narcis Ghiţă are o experienţă de peste 12 ani în funcţii de conducere pe piaţa auto locală. Între 2003 şi 2010, a condus Hyundai Auto România, importatorul mărcii sud-coreene pe piaţa locală şi parte a Grupului Ţiriac. Din 2010, Ghiţă a preluat conducerea Trust Motors, actualul importator al mărcilor Peugeot şi Citroën pe piaţa locală. Sub mandatul său, din ianuarie 2013, compania controlată de omul de afaceri Gheorghe Dolofan a preluat şi importurile brandului Citroën de la reprezentanţa locală a mărcii. Alături de el, la Trust Motors a fost recrutat şi Marius Cocu pentru funcţia de director de marketing, deţinută şi anterior în cadrul Hyundai Auto România. Actualul director general al AutoItalia a absolvit Facultatea de Transporturi din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti în anul 1993. Înainte să intre în auto, Narcis Ghiţă a mai ocupat funcţii de conducere în cadrul unor companii din domeniul bunurilor de larg consum.

    AutoItalia Group a închiriat o suprafaţă de 450 de metri pătraţi la parterul uneia dintre cele două clădiri ale Global City Business Park din Pipera, urmând să amenajeze acolo un showroom pentru Jeep şi Alfa Romeo. „Vom lansa şi un showroom nou în Pipera şi suntem pe un trend pozitiv. Acolo vom face showroom Jeep la standarde noi, care au fost prezentate în urmă cu o lună şi jumătate la Torino. Jeep poate opera acum cu showroomuri independente, la fel şi Alfa Romeo, în care Grupul FCA investeşte miliarde de euro. Practic, marca va avea un model în fiecare clasă şi va avea inclusiv două SUV-uri până în 2017”, a spus Narcis Ghiţă.

    Alfa Romeo, brand care a stagnat în ultimii ani, se va reinventa odată cu noua Giulia. Etalonul pentru Giulia este gama premium, aproape de Mercedes-Benz, Audi şi BMW. Ce a făcut Mercedes-Benz în ultimii ani, prin lansări de noi modele în fiecare clasă, se va repeta acum la Alfa Romeo. În România maşina va veni începând cu anul viitor, din primul trimestru.

    Cel mai aşteptat model din 2016 este Maserati Levante, care va concura direct cu Porsche Cayenne. Preţurile nu s-au conturat momentan, dar vor fi comunicate după lansarea din ianuarie la Salonul Auto de la Detroit, urmând ca dieselul pentru Europa să vină în martie 2016 la Geneva, iar în România va ajunge în mai-iunie anul viitor. Comenzile vor putea fi înregistrate începând cu prima parte a anului viitor, probabil în februarie-martie.

    În cazul Jeep, gama a înregistrat şi la nivel mondial o creştere puternică. În Europa are cea mai mare creştere anul acesta. „Creşterea va continua pentru că avem o cerere mai mare decât producţia. În Europa este o cerere mare pentru această marcă. Pe de altă parte, ei şi-au propus să vândă un milion de maşini în Statele Unite şi implicit încearcă să acopere întâi piaţa de acolo. De la câteva zeci de mii în Europa la aproape un milion în SUA este o diferenţă. Marca are potenţial mult mai mare”, a subliniat Narcis Ghiţă.

    În plus, în următorii doi-trei ani vor să ajungă la 1,8 – 2 milioane de unităţi, dar acum produc sub potenţial. În 2014, după ce la conducerea companiei a venit Narcis Ghiţă, compania a lansat o campanie agresivă pe Grand Cherokee şi în noiembrie şi decembrie s-a vândut întreg stocul de maşini rezervat pentru prima jumătate a acestui an. S-au vândut 70 de unităţi în 10 zile, lucru care însă a afectat volumele în următoarele cinci luni.

    „În următoarele luni avem în plan ca Grand Cherokee să ajungă în top zece cele mai bine vândute SUV-uri din România. Mai ales după facelift. Anul acesta vrem să dublăm volumele faţă de cele 200 livrate anul trecut, vizăm un avans cuprins între 80 şi 100%. La 8 luni avem 60%. Pentru următoarele luni avem stoc pentru Renegade, Wrangler şi Grand Cherokee. La Renegade avem avantajul că uzina este în Italia şi primim mult mai repede maşinile, în timp ce din SUA durează cinci luni până vin. Cu 40-50 de maşini pe lună, până la sfârşitul anului ajungem la 400 de maşini sau chiar peste. Astfel în mandatul meu au reuşit acum să relansez marca”, a subliniat Narcis Ghiţă.

    Următorul pas în dezvoltarea reţelei o reprezintă deschiderea unui nou showroom Maserati în care să fie mutată marca italiană din actualul showroom din Militari. „Avem în perspectivă schimbarea showroomului Maserati. Acolo unde este acum a fost un compromis al proiectului. A fost înainte în Piaţa Presei, Infiniti, Abarth şi Maserati. Proiectul a fost relocat pentru a reduce costurile şi temporar s-a relocat până găsim o locaţie. Noi căutăm acum. Când am găsit showroomul pentru Jeep, iniţial plecasem să căutăm unul pentru Maserati. Proiectul Jeep a derivat din acesta”, a spus directorul AutoItalia. Văzând cererea pentru Jeep şi modelele noi, conducerea importatorului a realizat că trebuie făcut ceva pentru aceasta, potrivit directorului companiei, iar în Pipera s-a creat deja un pol. „Sunt toate mărcile de la Lamborghini, Porsche, Mercedes-Benz, chiar şi BMW pe DN1, Renault, Dacia, Honda, Toyota, Skoda, Seat, Volkswagen. Acolo trebuia să aducem şi Jeep. Cu 400 mp am extins atât pentru Jeep, cât şi pentru Alfa Romeo. La nivel global cele două mărci pot coabita şi am profitat de această locaţie, din centrul Global Finance.”

    „Am semnat pe mai mulţi ani şi putem prelungi. La Alfa Romeo vrem să aducem şi Giulia, pe lângă MiTo şi Giulietta. 17 showroomuri avea Jeep în România în toamna anului trecut, iar acum s-a ajuns la 26”, a spus executivul, în opinia căruia gama are acum un mare potenţial: „Dacă se va investi mai mult, marca Jeep poate vinde anul acesta 400 de maşini, dar ar putea vinde cu uşurinţă 600 sau chiar 800 de maşini anual. Dacă Land Rover poate vinde 600-700 de maşini anual, putem şi noi cu o gamă mai mare”.

  • Un fost sportiv de dinainte de 89 a investit în piaţa auto românească iar acum locuieşte într-unul din cele mai scumpe apartamente din Dubai

    Gheorghe Dolofan, omul de afaceri care controlează compania Trust Motors, importatorul mărcilor Peugeot şi Citroen pe piaţa locală, care mai deţine şi dealerul Eurial Invest, unul dintre cei mai mari din cadrul reţelei celor două branduri, şi-a stabilit domiciliul într-unul dintre cele mai exclusiviste oraşe din lume.

  • Piaţa auto a crescut cu peste 10% în primele şase luni ale anului

    În prima jumătate a anului 2015, s-a înregistrat o creştere între 10% si 14% a pieţei auto naţionale, pentru toate categoriile auto, precum înmatriculările de maşini noi, second-hand şi reînmatriculările, conform datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) şi a informaţiilor din platforma online Autovit.ro, cel mai mare site de anunţuri auto din România.

    Aşadar, în perioada ianuarie – iunie 2015, piaţa maşinilor noi a avansat cu 10%, ceea ce înseamnă un plus de peste 3.000 de autovehicule faţă de prima jumatate a anului 2014. Luna iunie, cu peste 8.500 de maşini înmatriculate în total, a fost cea mai bună perioadă pentru piaţa auto, încă din noiembrie 2011 şi până în prezent.

    Cât despre segmentul maşinilor second-hand din import, acesta a înregistrat în primele şase luni ale anului curent o creştere de 14%, procentul fiind cel mai mare din ultimii şase ani. Cele mai multe înregistrări de maşini second hand din afara ţării au avut loc în luna iunie, peste 20.000 unităţi, numărul fiind cu 300% mai mare decât în iunie 2011 şi cu 65% mai mare faţă de iunie 2012.

    La categoria maşinilor reînmatriculate, piaţa a crescut cu 4% în primele şase luni ale anului 2015, iar până la final se estimează că se vor înregistra peste 220.000 tranzacţii.

  • CEO-ul Mercedes-Benz România vorbeşte despre ruşi, arabi şi milionari excentrici

    “Sunt german, scuze pentru asta, probabil că româna mea nu este atât de bună.” Aşa a început povestea Boris Billich, CEO al Mercedes-Benz România, în cadrul evenimentul Meet the CEO, stârnind zâmbete în rândul celor veniţi să îl asculte. În cadrul Meet the CEO, eveniment ce reuneşte cei mai importanţi manageri din businessul românesc, Boris Billich a vorbit despre cariera sa şi parcursul său în cadrul concernului Daimler, despre condiţiile grele din Rusia şi despre modul inedit de a negocia al arabilor, despre avantajele de a fi în Uniunea Europeană şi despre calităţile pe care trebuie să le aibă un tânăr antreprenor.

    „Din ultimii 20 de ani am locuit în Germania doar trei, fiind mai mereu pe drumuri. Într-un fel, e un lucru care îmi place, e parte din felul meu de-a fi. Aş fi surprins să mă priviţi ca pe un german tipic, deoarece nu mă consider unul”, spune Boris Billich, cel de-al doilea german care vine la conducerea reprezentanţei locale a Daimler în ultimii opt ani. Predecesorul său, Michael Grewe, a condus compania atât în perioada de creştere 2007-2008, cât şi în anii următori, de scădere.

    Billich se amuză atunci când este întrebat despre un alt german cu prenume atipic, cunoscut în toată lumea pentru rezultatele sale din sport: „Dacă nu ştiaţi, Boris Becker îşi sărbătoreşte ziua de naştere la câteva zile distanţă de mine, dar asemănările dintre noi se termină aici. Eu nu am avut succes în sport, iar astăzi sunt mulţumit atunci când îmi văd numele în ziar într-un context pozitiv, ceea ce nu cred că e valabil în cazul lui Becker”.

    CEO-ul Mercedes-Benz România a început să lucreze pentru Daimler încă din timpul facultăţii, profitând de faptul că numeroase companii din Germania ofereau tinerilor internshipuri plătite. „Am urmat un tip special de studii, inventat în Germania în anii ’80, care este de fapt o combinaţie de internshipuri şi clase. Este un lucru bun, pentru că astfel nu eşti nevoit să ai bani puşi deoparte pentru facultate. Eşti plătit de o companie şi în schimb trebuie să îţi iei un angajament că, atunci când nu ai cursuri, vei lucra pentru respectiva companie. În cazul meu a fost Daimler.” Primul său job a fost în cadrul departamentului de sales planning, unde trebuia să preia informaţii legate de volumul de vânzări de la reprezentanţe din toată lumea.

    Nu era foarte complicat, spune Billich zâmbind; trebuia pur şi simplu să notezi o serie de numere comunicate de alţii. „La vremea aceea nu exista internet şi nimeni nu avea smartphone-uri; aveai doar un telefon pe care toată lumea suna pentru a transmite cifrele. Era interesant, pentru că interacţionai cu oameni din toată lumea. Acela a fost primul meu job, în anul 1993. Ulterior, am început să lucrez în vânzări şi marketing. Nu sunt o persoană foarte tehnică, pot spune că am două mâini stângi, aşa că în mod natural am ales un sector care nu implică astfel de calităţi.”

    Billich se inspiră din viteza cu care lumea se schimbă, amintindu-şi cu o oarecare nostalgie de vremurile mai simple din anii ’90: „Am avut norocul de a-mi începe cariera într-o perioadă în care doar şeful cel mare avea calculator. Toţi angajaţii trebuia să scrie de mână raporte, să includă statistici, iar cei care greşeau o literă sau o cifră erau nevoiţi să o ia de la început. Apoi au apărut primele telefoane mobile, la mijlocul anilor ’90; astăzi toată lumea are un computer pe telefon şi poate accesa aproape orice bază de date din lume. Societatea se află însă într-o continuă mişcare, iar ceea ce ai astăzi s-ar putea să nu mai existe mâine. Cred că aceasta este o lecţie extrem de importantă pentru tot ceea ce facem, atât în viaţa privată, dar mai ales în business. Trebuie să fim tot timpul deschişi la schimbare”.

  • Cu câte camioane de peste 6 tone vândute creşte o economie. Plus 24% în primele două luni din an

    Înmatriculările de autovehicule comerciale au crescut cu 24% în primele două luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar Mercedes-Benz şi Volvo se află printre cele mai bine vândute branduri din segment, arată statisticile Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor DRPCIV. „Evoluţia de ansamblu a segmentului de autovehicule comerciale indică o tendinţă pozitivă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Mode-lul Sprinter continuă să fie foarte bine privit pe piaţa din România, fapt care se reflectă în mod semnificativ şi în volumul de vânzări, în special pentru Sprinter-ul de 5 tone. În această perioadă ne-am bazat mai mult pe livrările din retail. Nu în ultimul rând, evoluţia vânzărilor de autovehicule utilitare este datorată şi înnoirii şi extinderii parcului auto existent“, spune Bogdan Ciubuc, sales & marketing manager vans în cadrul Mercedes-Benz România. Avansul a fost susţinut concret şi de lansarea noului model Vito care vine cu costuri reduse de utilizare, sarcină utilă mare şi siguranţă.

    Acest pachet de beneficii ale noii generaţii a generat o creştere de aproximativ 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, într-un segment comparativ aflat în creştere, cu aproximativ 15%. Vânzările de camioane de peste 3,5 tone au urcat anul trecut cu aproape 30%, în timp ce piaţa auto totală a avansat cu 21%, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Impor-tatorilor de Automobile (APIA), vestea fiind una foarte bună pentru cei din domeniu, deoarece concretizează creşterea economică realizată anul trecut.

    Dintre cei şapte principali jucători de pe piaţa camioanelor de peste 6 tone, Mercedes-Benz a fost singurul brand care a depăşit pragul de 1.000 de unităţi anul trecut, în timp ce pe locul secund s-a clasat MAN, cu 955 de camioane, în creştere de la 748 în 2013, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). „Şi în cazul pieţei de camioane putem vorbi despre un trend ascendent având în vedere că ponderea flotelor a devenit mai mare decât pe parcursul anului 2014. Acest fapt este determinat în principal de necesitatea înlocuirii camioanelor vechi cu modele noi care să le permită clienţilor să beneficieze de performanţe superioare, atât din punctul de vedere al economiei de combustibil, cât şi al taxelor de drum mai reduse pentru autovehiculele Euro 6“, a spus Ovidiu Pintilie, sales & marketing manager trucks în cadrul Mercedes-Benz România.

    Având în vedere evoluţia din primele luni ale acestui an, reprezentanţii Mercedes-Benz estimează că vânzările de autovehicule comerciale ale mărcii vor continua să crească pe parcursul lui 2015. În mod explicit, pentru segmentul de autovehicule comerciale uşoare de dimensiuni mari, aceştia estimează menţinerea trendului ascendent şi o creştere de aproximativ 20%, raportându-ne şi la finalizarea licitaţiilor de microbuze şcolare. Totodată, pentru modelul Sprinter estimăm menţinerea statutului de lider în segmentul comparativ. „În ceea ce priveşte autovehiculele comerciale uşoare de dimensiuni medii, în care se remarcă lansarea noului model Vito, estimăm o creştere a vânzărilor Mercedes-Benz care depăşeşte creşterea pieţei şi care, în mod firesc, va atrage după sine şi o creştere a cotei de piaţă“, a spus Bogdan Ciubuc.

  • Mazda aruncă CX-3 în lupta pentru cotă de piaţă în sectorul care a explodat în criză

    “Segmentul a explodat. Este sectorul cu cea mai mare creştere pe piaţa europeană.” Cuvintele vicepreşedintelui comunicării de la Mazda Europa anunţau intrarea japonezilor pe piaţa SUV-urilor mici, de oraş, o piaţă care a crescut mult în criză, pe fondul nevoii constructorilor de maşini de a-şi creşte oferta, dar şi a apetitului pentru garda la sol mai înaltă decât altădată.

    Cererea crescută pentru SUV-uri subcompacte a urcat vânzările pe piaţa europeană cu 56% în 2014 faţă de anul precedent, iar analiştii estimează să ajungă la 810.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2017. Chiar în acest an, aceiaşi analişti spun că SUV-urile subcompacte vor depăşi segmentul maşinilor de familie nonpremium. Vânzările de sute de mii de unităţi se da-torează unor pariuri curajoase, dar câştigătoare ale producătorilor, deşi unii au agreat că plusurile spectaculoase s-au ali-mentat şi prin canibalizarea cu modele deja disponibile pe piaţă şi nu doar prin cucerirea de noi clienţi.

    Segmentul maşinilor subcompacte, dominat de Ford Fiesta, Renault Clio şi Volkswagen Polo, cel mai reprezentativ pe piaţa europeană, a scăzut în materie de vânzări cu aproape 3% anul trecut, de la 2,7 la 2,6 milioane, tocmai pe seama alimentării cererii pentru SUV-uri de talie mică, potrivit companiei de consultanţă IHS Automotive. ”Canibalizarea cu SUV-urile subcompacte era inevitabilă, dar a depăşit prognozele făcute de Renault şi Peugeot„, spune Jonathon Poskitt, specialist în prognoze al LMC Automotive, referindu-se la vânzările în scădere ale Renault Clio şi Peugeot 208. Per total, cota de piaţă a maşinilor subcompacte a co-borât de la 28% în 2003 la 22% în prezent.

    Modelele noi ar urma să mai domolească avântul SUV-urilor mici. În prima ju-mătate a anului 2014, Renault Captur a raportat aproape 90.000 de unităţi vândute, fiind urmat de Peugeot 2008 cu 73.000 de unităţi şi Dacia Duster cu 66.000 de maşini vândute. Opel Mokka şi Nissan Juke trec şi ele de 50.000 de maşini vândute în semestrul întâi. Mazda a intrat în acest joc cu noul model CX-3, japonezii raportând în 2014 vânzări în creştere cu 20% pe bătrânul continent şi profituri record, după cum arată oficialii companiei.

    Circa 150.000 de astfel de SUV-uri ar urma să fie produse în uzina de la Hiroshima, dintre care un sfert vor lua calea Europei, ceea ce ar permite dezvoltarea brandului Mazda şi în viitor. Maşinile asiatice au câştigat teren în ultimii ani, fiind percepute de către consumatori drept mai fiabile decât cele ale rivalilor europeni. Cumulat, Toyota, Nissan, Hyundai, Kia, Mazda, Suzuki, Honda şi Mitsubishi au făcut ca în 2014 una din cinci maşini vândute în Europa să provină din Japonia sau din Coreea de Sud.

    Dintre constructori, doar Toyota trece de pra-gul de 500.000 de unităţi. Odată cu lansarea noului CX-3, japonezii de la Mazda vor să repete creşterea din 2014, întrecută doar de Mitsubishi, şi să treacă pragul de 200.000 de unităţi pe piaţa europeană. Mazda a vândut pe piaţa din România 803 maşini în 2014, cu circa o treime mai mult faţă de anul 2013, cel mai bine vândut model fiind SUV-ul CX-5, cu 351 de unităţi şi o creştere cu 39% comparativ cu perioada anterioară. Deşi nu există un preţ oficial pentru CX-3, pofta de SUV-uri a clien-tului român ar putea să mai apropie rezultatele Mazda de cele peste 2.000 de unităţi vândute anual înainte de prăbuşirea pieţei şi să facă din noul model unul dintre cele mai comandate de către clientul care alege să cumpere o maşină japoneză.

  • Piaţa auto în 2014: primul după şase ani de scăderi în care volumele vânzărilor au crescut

    Între 2008 şi 2013 mai bine de 80% din vânzări s-au evaporat, iar România, care se apropia de top 10 al pieţelor europene, a coborât până aproape pe locul 20. România a înregistrat în intervalul ianuarie-noiembrie 2014 a treia cea mai mare creştere a înmatriculărilor de maşini noi la nivelul Uniunii Europene, depăşind ţări precum Spania, Marea Britanie sau Italia.

    În total, în primele 11 luni ale acestui an s-au înmatriculat aproape 64.600 de autoturisme noi, ceea ce înseamnă că până la finalul anului se vor înregistra în total aproape 70.000 de maşini noi, în creştere cu peste 20% faţ de anul trecut. Piaţa locală revine astfel la creşterile puternice de dinainte de 2007, însă volumele rămân foarte mici şi comparabile cu cele din ţări cu populaţie sub 10 milioane de locuitori, precum Cehia.

    „Per ansamblu, 2014 a fost un an mai bun. Volkswagen a avut 8.400 – 8.500 de autoturisme noi vândute, faţă de 7.400 în 2013. Creşterea vânzărilor şi a pie-ţei va con-ti-nua şi în 2015. Vom avea creştere eco-nomică, in-di-ferent cât de mică este, avem sta-bilitate eco-nomică, iar companiile continuă să-şi schimbe par-curile auto, să angajeze oameni. Chiar am ob-servat o tendinţă de dezvoltare nu doar în Bu-cureşti, ci şi în Sibiu, Cluj, Timişoara. Vor exis-ta tot mai multe com-panii care se vor ex-tin-de şi care vor face anga-jări“, a spus Bogdan Florea, brand manager Volkswagen autoturisme în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală. În ceea ce priveşte piaţa, directorul de marcă al VW se aşteaptă la o apreciere de „până la zece procente în 2015, spre 85.000 – 90.000 de unităţi“. Piaţa însă mai are de luptat şi cu importurile second-hand care evită în continuare plata taxelor, dar şi cu asigurătorii care recomandă clienţilor repararea maşinilor în anumite service-uri, nu cele oficiale, este de părere Bogdan Florea.

    Anul acesta Programul Rabla a susţinut vânzarea a aproape 20.000 de autoturisme noi, faţă de circa 13.000 în 2013, însă tot în 2014 s-au importat mai bine de 200.000 de maşini vechi. „De programul Rabla nu ar mai fi nevoie în 2015 deoarece atât timp cât faci un program de stimulare prin casarea maşinilor mai vechi de 10 ani, dar în acelaşi timp laşi uşa larg deschisă importurilor de maşini mai vechi de zece ani care lovesc întreaga piaţă şi pe producătorii locali, atunci putem spune că programul este ineficient, deoarece ce dăm cu o mână pierdem cu cealaltă“, a spus Florea.

    Următorul pas în susţinerea vânzărilor de maşini noi către persoane fizice, care în prezent reprezintă numai 30% din vânzări, faţă de 60% în 2007-2008, îl reprezintă programul Prima maşină, care, ca şi Prima casă, doreşte să ieftinească finanţarea.

    „Nu se vede o îmbunătăţire a pieţei auto pe final de an. Programul Rabla s-a încheiat, Prima maşină nu va avea un efect prea mare şi nici măcar nu s-au realizat vânzări până acum prin acesta. S-au publicat normele metodologice de o săptămână, băncile nu sunt pregătite încă şi impactul asupra ratei lunare este unul redus, de circa 100 de lei, astfel încât nu poate influenţa prea mult clienţii. Cine se încadra până acum se va încadra în continuare, cine nu, nu se va încadra nici acum“, a spus Florea.

    În ceea ce priveşte producţia de maşini, România va produce din nou în 2014 peste 300.000 de maşini, dar nu va mai depăşi pragul de 400.000, cum a făcut-o în 2013 din cauza uzinei Ford de la Craiova. În timp ce Dacia menţine ritmul de producţie similar cu 2013, înregistrând chiar o creştere de 1% la 10 luni, accelerând spre 340.000 de maşini, la Craiova, pe fondul cererii scăzute de B-Max la nivel european, uzina va produce sub 50.000 de maşini, faţă de 68.000 în 2013. Din acest motiv, americanii au decis ca 680 din cei 3.200 dintre salariaţi să plece, fie voluntar, fie vor fi disponibilizaţi.

  • După o scădere de 80% în timpul crizei, piaţa auto locală dă semne de revenire

    În vara anului 2008, piaţa se îndrepta spre un volum de peste 315.000 de autoturisme comercializate anual, iar deschiderile de dealeri şi de showroomuri erau evenimente la ordinea zilei. Din acel moment, vânzările au început să se micşoreze, iar în anul ce a urmat, 2009, declinul a ajuns la -50%, procent la care apelau şi dealerii când ofereau discounturi celor încă dispuşi să investească în achiziţia unei maşini noi.

    Practica, deşi limitată, a afectat piaţa – chiar şi la începutul acestui an, Brent Valmar, vicepreşedintele APIA, trăgea un semnal de alarmă cu privire faptul că aproape unul din patru dealeri este în insolvenţă din cauza politicilor comerciale ce au pus accent pe preţ şi pe discount. Cu toate că mulţi dealeri încă suferă efectele crizei, revenirea apetitului pentru consum a încurajat piaţa să crească oferta şi să se extindă.
    Printre primele mărci care au demarat campanii de extindere se numără Ford, Honda şi BMW.

    Producătorul german a deschis încă de la începutul anului trecut un nou centru la Ploieşti, investiţia fiind realizată de Proleasing Motors, companie care mai deţine şi un dealer Ford. Anul acesta, BMW a revenit în Iaşi, unde Trado Motors, fostul dealer, a închis activitatea de vânzare în 2012 şi s-a concentrat pe service.

    Locul eliberat de Trado pe vânzarea de BMW în capitala Moldovei a fost preluat de dealerul din Brăila al mărcii. „În 2011 am deschis la Brăila centrul BMW, iar în 2012 am decis să investim într-o locaţie nouă. În acel an a venit oportunitatea de la Iaşi, moment când am luat decizia de a investi acolo“, a spus Mircea Andreev, general manager la APAN Motors. Grupul APAN include afaceri în domeniul hotelier, imobiliare şi începând cu acest an şi în cel agricol. „În total, la nivel de grup estimăm afaceri de 20 de milioane de euro în acest an şi de 30 de milioane de euro anul viitor“, a subliniat Andreev. Grupul Apan a fost înfiinţat în 1991, iar în 1998 a intrat pe piaţa auto devenind dealer Renault.

    Ulterior, în 2001, în portofoliu a fost adăugat Nissan, iar în prezent grupul mai vinde Dacia, Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Jeep, Honda şi BMW.

    Grupul APAN, controlat de omul de afaceri brăilean Mircea Andreev, a investit 3,5 milioane de euro într-un nou dealership BMW în Iaşi, cu o suprafaţă construită de 2.800 mp şi una totală de 15.000 mp, acesta fiind cel de-al 15-lea centru al mărcii şi cel de-al doilea deschis în ultimii doi ani, după Proleasing Ploieşti în primăvara anului 2013.

    Noul centru este construit strict pentru marca BMW, dar include şi service pentru MINI. „În Iaşi dorim să vindem inclusiv flote de BMW-uri. O flotă a fost cumpărată de E.ON, deoarece unul dintre cele mai mari sedii ale lor din România este în Iaşi, iar mulţi dintre managerii lor sunt aici. De asemenea, contăm foarte mult pe cei din sectorul IT&C. Spre exemplu, Amazon are un centru de dezvoltare în Iaşi, dar şi alte companii foarte active din IT. În IT sunt salarii mari şi vrem să atragem clienţi din acest segment“, a spus Ovidiu Bîcîin, executive manager al Apan Motors.

    Cea mai mare companie din Iaşi după cifra de afaceri este producătorul de componente auto Delphi Diesel Systems, cu un business de 1,5 miliarde de lei în 2013, în creştere de la 1,8 mld. lei în 2012, urmat de E.ON Moldova Distribuţie, companie care a achiziţionat 258 de utilitare Ford Ranger în 2012, contra sumei de 6,5 milioane de euro.

    Dacă salariile pentru industria de call center sunt mai mici în Iaşi comparativ cu cele din Capitală, programatorii sunt plătiţi cu pachete similare. Salariile acestora pornesc de la aproximativ 3.150 de lei (700 de euro) pentru un începător cu experienţă de un an, dar pot ajunge la 13.000 – 18.000 de lei (3.000 – 4.000 de euro) pentru cei cu vechime, potrivit datelor firmelor de recrutare. Cei din call centere au salarii cuprinse între 900 şi 2.000 – 2.200 de lei net pe lună, faţă de circa 1.500 lei cât este salariul mediu net la nivel de judeţ.

    În ceea ce priveşte vânzările de maşini la nivel de judeţ, în Iaşi s-au comercializat în primele zece luni ale acestui an aproape 1.900 de autoturisme noi, cu circa 30% peste nivelul atins în perioada similară anului trecut, creşterea fiind peste cea a pieţei totale.

  • Piaţa auto a crescut cu peste 30% în primele şapte luni

    Cu un volum total de 9.982 unităţi în luna iulie, vânzările au scăzut cu 5%, ceea ce face ca, după şapte luni din 2014, la un volum total de 57.019 unităţi, să se înregistreze o creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2013 de 30,9%, situaţie datorată în special autoturismelor, care au înregistrat un avans de 32,7% (+47% cele autohtone şi +27% cele din import).

    Creşterea vine în contextul în care şi pe plan european se remarcă o evoluţie pozitivă a pieţei auto. Astfel, după primele şapte luni, vânzările de autovehicule au crescut în Franţa cu 1,9%, în Germania cu 3%, în Italia cu 3,6%, în Spania cu 16,6% şi în Marea Britanie cu 10,1%.

    Vânzările de pe piaţa românească sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (71% din volumulul total înregistrat pe primele şapte luni).

    În acelaşi timp, înmatricularile de autoturisme rulate au scăzut cu circa 7% (9.300 unităţi). Cu toate acestea, volumul lor (119.200 unităţi în 2014) rămâne ridicat comparativ cu cel al autoturismelor noi (de circa 3 ori mai mare), deşi în scădere faţă de situaţia din 2013 (când au fost 4,3 autovehicule rulate la unul nou).

    După şapte luni, producţia a scăzut cu 8%, la 246.227 de autovehicule. Dintre acestea, 209.701 unităţi (85%) au fost produse de Dacia, 36.521 (14,8%) de Ford şi 5 unităţi de Roman Braşov.

    Cele mai multe modele produse au fost Dacia Duster (99.485 unităţi, din care 16.784 în luna iulie), Dacia Logan (54.795 unităţi, din care 6.163 în iulie), Ford B-MAX (36.521 unităţi, din care 5.130 în iulie), Dacia Sandero (29.681 unităţi) şi Dacia Logan MCV (25.740 unităţi).

    În luna iulie au fost exportate 34.327 autovehicule, ceea ce face ca după şapte luni livrările externe să ajungă la 227.867 unităţi, reprezentând o creştere de 1,1% faţă de perioada similară din 2013.

    Cel mai exportat model în luna iulie a fost Dacia Duster (17.087 unităţi), urmat de Ford B-MAX (5.216 unităţi) şi Dacia Logan (4.798 unităţi). În ceea ce priveşte primele şapte luni, topul este condus de Dacia Duster, cu 95.564 unităţi, urmat de Logan, cu 45.582 unităţi, şi Ford B-MAX, cu 36.521 unităţi.

    La autoturisme, topul pe mărci după şapte luni este condus de către Dacia, cu 16.302 unităţi vândute (34,1% din total), urmată de Volkswagen (4.723 unităţi / 9,9%), Skoda (4.374 unităţi / 9,1%), Ford (3.313 unităţi / 6,9%), Renault (3.175 unităţi / 6,6%) şi Opel (2.161 unităţi / 4,5%).

    Pe modele, situaţia este neschimbată, Dacia Logan rămânând cel mai bine vândut model în luna iulie, dar şi după şapte luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf.

    “Cu datele înregistrate în luna iulie 2014, consemnăm un număr de 13 luni consecutive de creştere faţă de lunile similare din anul precedent, ceea ce arată, la prima vedere, o consolidare a evoluţiei pozitive din ultima perioadă, remarcată inclusiv la nivel european”, se arată într-un comunicat al APIA transmis luni MEDIAFAX.

    Totuşi, avertizează asociaţia, trebuie avut în vedere că vânzările cuprind, din analiza majorităţii jucătorilor din piaţă, şi unităţi care fac obiectul comerţului intracomunitar. În acest context, datele comunicate de către INS şi cele privind înmatriculările efective în România arată o situaţie a pieţei mai puţin optimistă, deoarece cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule înregistează la şase luni o creştere de doar 4,7%, în timp ce numărul de autoturisme noi înmatriculate în România (în şapte luni) este cu 17% mai mic decât vânzările realizate, menţionează APIA.