BusinessMagazin

Tag: piata

  • Care sunt soluţiile luate de principalele bănci din România pe timp de pandemie şi la ce trebuie să fiţi atenţi

    Izbucnirea crizei coronavirusului şi răspândirea sa globală începând din februarie 2020 au adus provocări semnificative imediate pentru societate şi riscuri pentru perspectivele economice. Deşi amploarea pe termen lung a şocului economic încă nu poate fi cuantificată, este probabil ca activitatea economică să se restrângă, după cum a avertizat şi Autoritatea Bancară Europeană. La începutul crizei coronavirusului au apărut în prim-plan recomandări ale bancherilor locali adresate clienţilor de a folosi aplicaţiile de mobile şi online banking şi de a nu face vizite în agenţii decât dacă este strict necesar şi cu respectarea regulilor privind distanţa faţă de alte persoane  sau numărul de persoane dintr-o încăpere.
    Însă, pandemia de coronavirus, care impune nu doar carantină şi izolare la domiciliu, ci şi internare pentru persoanele contaminate care au forme mai grave, sau chiar pierderea locurilor de muncă, pune şi clienţii care au credite la bănci în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Astfel, băncile au început să creeze proceduri speciale pentru a face faţă acestor situaţii.
    Bancherii au venit cu soluţii individuale şi au decis în cele din urmă să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni. De exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”.
    În cazul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să le dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirusului să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. „Băncile pot juca un rol semnificativ în propagarea comportamentelor responsabile din punct de vedere social şi economic. Împreună cu Guvernul României, Banca Naţională a României şi cu marile companii private din economie putem lua iniţiativele de care societatea are nevoie. Pe lângă măsurile de susţinere care vor fi implementate, Banca Transilvania se va plia pe planurile de susţinere ale altor bănci în cazul clienţilor comuni, acolo unde BT nu este banca principală, deoarece în acest mod poate fi susţinut un număr mai mare de firme româneşti. Banca Transilvania invită la cooperare în cadrul ecosistemului de business românesc în egală măsură băncile şi companiile. Este importantă inclusiv susţinerea reciprocă între companii pentru ca impasul generat de perioada actuală să fie depăşit cu impact cât mai mic posibil“, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a arătat într-o primă fază că are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus. BCR a transmis că are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor. ING Bank a decis să amâne până la 2 luni ratele persoanelor fizice afectate tranzitoriu de coronavirus. Pentru IMM-uri şi microcompanii, banca prelungeşte liniile de credit cu 3 luni.
    Banca Românească, controlată de EximBank, oferă clienţilor posibilitatea de a amâna plata ratelor la creditele datorate pe o perioadă de 2 luni. Iar CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie.
    Băncile au solicitat BNR, în contextul crizei coronavirusului, modificarea reglementărilor pentru ca amânarea plăţii ratelor la creditele aflate în derulare să fie considerată excepţională şi să nu deterioreze profilul de risc al clienţilor şi aceste împrumuturi să nu intre la categoria creditelor cu probleme pentru care băncile trebuie să constituie provizioane, antrenând creşterea cerinţelor de capital. „Instituţiile bancare caută soluţiile tehnice individuale şi legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienţilor care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcute cu reglementatorii şi auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiţii excepţionale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienţii şi expunerile respective, potrivit reglementărilor europene şi naţionale în ceea ce priveşte riscul de credit“, au anunţat Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). ARB şi CPBR au dat asigurări că vor continua să propună măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile şi economia locală, însă „cu menţiunea ca facilităţile ce ar putea fi acordate de bănci clienţilor care întâmpină dificultăţi financiare temporare, de la caz la caz în funcţie de situaţia individuală, să nu conducă la creşterea cerinţelor de capital şi a expunerilor neperformante“.

    Ce măsuri au luat băncile din România în contextul pandemiei globale (până la 18.03.2020)


    Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”. De asemenea, documentaţia în baza căreia se vor aplica facilităţile pentru clienţi este minimală, tocmai pentru a evita birocraţia şi deplasările, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Banca Transilvania susţine că va coopera cu celelalte bănci, în interesul clienţilor creditaţi, acolo unde firmele au credite la mai multe instituţii financiare. Pe palierul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirus să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. Banca Transilvania a anunţat prelungirea perioadei de graţie pentru clienţii cu carduri de credit până în 25 mai. BT a început, de asemenea, preluarea solicitărilor de amânare la plata ratelor pentru clienţii cu credite imobiliare care au dificultăţi financiare cauzate de actualul context.


    ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a decis să amâne până la 2 luni plata ratelor la credite pentru clienţii persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare care sunt afectaţi în mod tranzitoriu de pandemia de COVID-19 şi care solicită în mod direct măsuri de sprijin. Durata creditului va fi extinsă în concordanţă, pentru a păstra acelaşi nivel pentru ratele lunare. Pe de altă parte, pentru clienţii persoane fizice care resimt un impact direct şi de durată prin circumstanţe ca pierderea locului de muncă sau probleme grave de sănătate, ING Bank susţine că va încerca să găsească pentru fiecare caz în parte soluţia potrivita reeşalonării creditului. Pentru IMM-uri şi microcompanii, care se preocupă de două ori mai mult în aceste zile – şi pentru familia lor, şi pentru afacerea lor – ING va înlesni aprobarea reînnoirii pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului circulant, fără a fi nevoie ca ei să se prezinte la bancă. Măsura se aplică clienţilor cu scadenţă la facilităţile de credit în următoarele 3 luni şi care nu se află deja într-un proces de remediere sau de restructurare a creditelor existente. „În cazul unei afectări semnificative a businessului în contextul pandemiei COVID-19, în care măsura de mai sus nu este suficient de acoperitoare, rugăm clienţii aflaţi într-o astfel de situaţie să ne contacteze, pentru a identifica cele mai potrivite soluţii.” De asemenea, referitor la informarea trimisă către IMM-uri în data de 11.03.2020, privind modificarea comisioanelor percepute comercianţilor pentru încasările la POS de la 1 aprilie 2020, ING a transmis că a decis amânarea cu 3 luni a implementării acestei măsuri, dat fiind contextul COVID-19. „Dorim să subliniem faptul că acest comision nu afectează în niciun fel comisioanele plătite de persoanele fizice.”


    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, ·reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    BCR are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, în linie cu autorităţile de reglementare, BCR va prelungi facilităţile de creditare pentru capital de lucru care au scadenţă până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât să le ajute să îşi desfăşoare activitatea normal în această perioadă dificilă.


    BRD-SocGen a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat măsurile luate pentru susţinerea clienţilor săi în contextul crizei coronavirus care constau în amânarea plăţii a trei rate pentru clienţii persoane fizice şi prelungirea cu 3 luni a duratei facilităţilor pentru micro-întreprinderi. BRD oferă pentru clienţii persoane fizice ale căror venituri sunt afectate temporar de efectele pandemiei de Covid-19, proceduri de amânare la plată pentru 1-3 rate, în concordanţă cu nevoile lor.
    Pentru micro-companii (companii cu cifra de afaceri sub 1 mil.  euro) şi clienţii persoane fizice autorizate (PFA) care sunt afectaţi temporar de efectele pandemiei de Covid-19, BRD a pregătit măsuri de sprijin care susţin continuarea fără întreruperi a activităţii, aplicate la cerere, în funcţie de situaţia individuală a acestora. Astfel, BRD prelungeşte cu 3 luni facilităţile de credit pe termen scurt care expiră în următoarele 3 luni şi amână ratele împrumuturilor pe termen mediu şi lung, pentru o perioadă de până la 3 luni.


    Raiffeisen Bank
    În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor.
    În acelaşi timp, pentru clienţii care nu au o astfel de opţiune, dar au dificultăţi temporare la plata ratelor, banca va găsi soluţii individualizate. Raiffeisen roagă  clienţii să utilizeze aplicaţiile de mobile şi online banking şi să nu meargă în agenţii decât dacă este strict necesar. În ceea ce priveşte corporate şi IMM, Raiffeisen discută de la caz la caz cu clienţii pentru a înţelege situaţia lor şi a stabili soluţii, „cu prioritate pentru companiile din industrie cel mai afectate pe termen scurt”. Pentru clienţii persoane juridice, banca a eliminat comisioanele pentru plăţile la POS-uri până la 30 aprilie 2020.


    Banca Românească
    Clienţii persoane fizice de la Banca Românească pot beneficia de suspendarea temporară, de până la 2 luni, a plăţii ratelor datorate. Astfel, pentru credite ipotecare, consum cu ipotecă, sau nevoi personale, pe baza solicitărilor clienţilor făcute prin call center, plata ratelor poate fi amânată pentru una sau două luni. Acest lucru înseamnă că ratele nu vor deveni scadente în perioada solicitată. Măsurile sunt luate în contextul eforturilor depuse de întreaga comunitate din România şi de autorităţi pentru prevenirea infecţiei cu coronavirus şi are în vedere limitarea deplasărilor clienţilor Băncii Româneşti în sucursale.  Această facilitate este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină, susţine Banca Românească. Pentru clienţii care deţin unul dintre produsele Card de credit MasterCard Standard sau Card de credit MasterCard Gold, Banca Românească extinde automat, până pe 15 mai 2020, perioada de graţie. Facilitatea este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină“, transmit reprezentanţii băncii.


    CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie. Amânarea ar consta în faptul că sumele pe care nu le poţi achita luna aceasta trebuie plătite luna următoare, odată cu rata obişnuită, potrivit unor surse. Măsura se aplică automat tuturor clienţilor care nu dispun în conturile deschise la bancă, la data scadenţei, de sumele aferente plăţii ratelor la credite şi limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare şi este valabilă pentru toate creditele pentru locuinţe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În acelaşi timp, banca sfătuieşte clienţii care au acces la soluţii de plăţi la distanţă (internet banking sau/şi mobile banking), să îşi ramburseze ratele chiar şi în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadenţă vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat şi rata amânată, şi rata scadentă din luna respectivă.

  • Maşinăria băncilor centrale pusă la lucru: Pieţele bursiere din Europa cresc accelerat vineri, din Londra şi până la Madrid

    Bursele europene cresc accelerat vineri dimineaţă, întrucât măsurile luate de băncile centrale pentru a răspunde crizei coronavirus calmează pieţele după vânzările agresive din ultimele două săptămâni.

    Pieţele din Europa se îndreaptă spre a doua zi de creşter, întrucât indicel pan-european Stoxx 600 înregistra vineri la ora 10.30 (ora României) o creştere de 4,9%.

    În ceea ce priveşte bursele de pe continent, indicele german DAX creştea la Frankfurt cu 6,8%, în timp ce indicele francez CAC 40 înregistra o creştere de 6%. În Spania, indicele bursier IBEX 35 înregistra un plus de 4,8%.

    La Londra, îndicele FTSE 100 creştea cu 4,5%, vineri dimineaţă.

    Pieţele din Asia au înregistrat creşteri uşoare în ultima şedinţă, în timp ce contractele futures (n.r: are indică poziţiile pe care le vor cumpăra investitorii) pe bursa americană indicau o creştere de 2,5% a indicelui S&P 500.

    Banca Centrală Europeană, FED, Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat de sute de miliarde de euro, linii de swap-uri şi reduceri masive de dobânzi.

    Bursa europeană a înregistrat săptămâna trecută cea mai slabă şedinţă din istorie, după scăderi abrupte, în timp ce bursa americană a înregistrat săptămâna aceasta cea mai proastă şedinţă din ultimii 33 de ani.

  • OPINIE – Daniel Stăncescu, CEO Adeplast: “De ce nu se extind mai mult antreprenorii români pe alte pieţe?”

    De altfel, dacă ne uităm la numeroasele politici industriale noi, adoptate în ultimii ani de către ţările dezvoltate, acestea se bazează într-o măsură semnificativă pe atragerea investiţiilor în general şi a investiţiilor străine directe, în special. 
    La nivel global, cererea de investiţii este la fel de puternică ca întotdeauna, oferta scade şi piaţa este mai puţină prietenoasă decât în urmă cu câţiva ani. Se conturează din ce în ce mai clar tendinţa de scădere a investiţiilor productive transfrontaliere şi creşte ritmul adoptării tehnologiilor digitale în lanţurile de aprovizionare globale în multe industrii.
    În acest context, UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development – Conferinţa Naţiunilor Unite axată pe schimburi comerciale şi pe dezvoltare) subliniază necesitatea unei creşteri explozive a utilizării zonelor economice speciale (SEZ, special economic zones, peste 1.000 identificate în utimii 5 ani şi alte 500 în curs de implementare) ca instrumente de politică pentru atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea industrială. Dar, din păcate, statul român pare că nu vede aceste mişcări globale. Cum pare că nu va vedea asta nici în viitorul foarte apropiat, va trebui să facă faţă nu numai provocărilor asociate unui climat de investiţii şi comerţ mai dificil, ci şi altor provocări, dintre care cea mai importantă este noua revoluţie industrială, care ar putea eroda puternic importanţa costurilor scăzute ale forţei de muncă, avantajul concurenţial tradiţional al României în cursa atragerii investiţiilor străine.
    În 2018, datele oficiale arată o creştere a ponderii vânzărilor filialelor companiilor multinaţionale la 32% din PIB-ul global, un nivel al activelor de peste 110.000 miliarde de dolari şi circa 76 de milioane de salariaţi. Spre comparaţie, în 1990, care ar fi trebuit să fie anul de start al României în cursa modernizării sale, aceste filiale aveau active de peste 6.200 de miliarde de dolari şi circa 28 de milioane de salariaţi. În 1990 s-au înregistrat vânzări de 7.000 de miliarde de dolari, iar în 2018, vânzări de peste 27.000 de miliarde. Fie că ne place sau nu, aceste companii multinaţionale sunt vectorul globalizării, orice stat aflat în competiţie cu restul pentru atragerea investiţiilor străine trebuie să aibă relaţii cu aceşti jucători globali. Are oare statul nostru relaţii măcar cu aceste companii, cunoscută fiind lipsa de dialog a unor guverne cu mediul de afaceri? Nu prea se văd. Cum nu se vede nicio companie multinaţională deţinută de statul român. Şi acest lucru în condiţiile în care la nivel global sunt peste 1.500 astfel de companii, în peste 73% statul deţinând direct sau indirect majoritatea.
    Să vorbim la nivel regional, despre Europa Centrală şi de Est? Statele vecine au mers pe un model care s-a dovedit câştigător: au utilizat resursele pe care le aveau, monopolul din ţara de origine şi au mers în ţările vecine, evident sprijinite de statul de origine.
    Subscriu la opinia că antreprenorii formează coloana vertebrală a unei economii, că o economie naţională are în egală măsură nevoie de capital autohton şi de capital străin, însă azi un antreprenor are nevoie de susţinerea şi consolidarea spiritului său, economia României are nevoie mai mult decât oricând de educaţie antreprenorială, întrucât contextul în care ne aflăm este unul diferit total de capitalismul clasic, în care s-a născut şi dezvoltat antreprenorul român care, în lipsa unor instituţii specializate sau mentori care să-l ajute să se orienteze, s-a autoeducat. De altfel, deopotrivă şi antreprenorul, şi corporaţia multinaţională au nevoie de investiţii ale statului în trei domenii prioritare: infrastructură, educaţie, sănătate. Am pierdut deja atât de mult timp încât trebuie să ne trezim şi să vedem cât de mult se transformă lumea noastră.
    În ciuda unor poveşti antreprenoriale de succes dezvoltate în România de întreprinzători români, care validează viziunea şi curajul antreprenorului român – două din trăsăturile definitorii ale succesului în internaţionalizarea afacerilor – nu contăm ca ţară de origine în universul companiilor multinaţionale pentru că ne-a lipsit maturitatea, ne-au lipsit resursele financiare, ne-a lipsit suportul statului. Programele de promovare a exportului nu sunt suficiente pentru internaţionalizarea afacerilor antreprenoriale româneşti. Odată ieşit pe alte pieţe prin filialele sale, antreprenorul român va vedea singur diferenţele, va căpăta şi mai multă experienţă şi va învăţa şi mai multe lucruri pe care le va aduce acasă.
    Piaţa materialelor de construcţii din România oferă multe oportunităţi, în special pe termen mediu şi lung. Avem circa 430 locuinţe/1.000 de locuitori faţă de o medie a UE de circa 480 locuinţe/1.000 de locuitori, cu o valoare maximă de 570 în Grecia, 550 în Portugalia sau 540 în Spania. Sub valoarea noastră se află doar Slovenia, Slovacia, Polonia şi Luxemburg. Românul are un ataşament special faţă de casa sa, el vrea să fie proprietar, aşa că cererea va continuă să crească. Aproape 51% din cele 9 milioane de locuinţe din România sunt construite înainte de 1970, prin urmare vorbim de o piaţă importantă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Ca pondere a locuinţelor construite înainte de 1970, ne depăşesc doar şase ţări ale Uniunii Europene – Franţa (52%), Italia, Germania, Suedia, Belgia şi Danemarca (62%), iar cu Austria (51%) suntem la egalitate.
    Potenţial imens este însă pe nonrezidenţial, unde statistica ne arată diferenţe extrem de mari faţă de alte ţări membre: în România avem circa 975 mp clădiri comerciale/1.000 de locuitori faţă de peste 5.700 în Germania sau 2.500 în Polonia, 562 mp clădiri de birouri/1.000 locuitori faţă de 5.200 în Germania sau 2.300 în Polonia. 

  • Mereu cu ochii pe piaţă

     „2019 a fost anul în care am împlinit un sfert de secol de activitate, dar şi anul în care ne-am reconfirmat strategia de creştere în condiţii de eficienţă. Ceea ce părea, iniţial, o decizie foarte riscantă sau, eufemistic vorbind, curajoasă, anume retragerea din mari centre comerciale şi reorientarea către oraşele medii şi mici din ţară, a fost, în fapt, o mutare foarte bună, şi la propriu, şi la figurat. Magazinele de dimensiuni mai reduse, cu vad bun, în oraşe în care retailul modern de tip electro-IT încă nu ajunsese, au dat şi dau rezultate foarte bune, reflectate în rata noastră curentă de profitabilitate”, a spus Dragoş Sîrbu, CEO al Flanco Retail, în cadrul unei conferinţe de presă.
    În 2019, Flanco a înregistrat vânzări de 1,21 miliarde de lei (250 de milioane de euro), în creştere cu 13,1% faţă de anul precedent şi cu mult peste media de creştere a pieţei, care a fost de aproximativ 6,5%, conform studiilor independente. De asemenea, profitul net al companiei a cunoscut o creştere de 87% la finalul anului 2019 faţă de 2018, ajungând la 21,4 milioane de lei (44 de milioane de euro).
    La aceste rezultate a contribuit mai ales strategia axată pe expansiune a companiei, care s-a concentrat în continuare pe prezenţa din oraşele mici şi medii. La finalul lui 2019, reţeaua de magazine Flanco număra 156 de unităţi deschise în România. Acest număr a fost atins în urma a 30 de deschideri de magazine şi a şapte închideri, desfăşurate pe parcursul anului, completate cu reamenajarea a patru magazine.
    „Anul trecut am deschis 30 de magazine. Deschidem în zone de proximitate, această proximitate poate însemna magazine stradale în oraşe medii sau mici, sau poate să însemne mallul dintr-un oraş mai important dacă magazinele deschise în acel mall au rezultate eficiente. Anul trecut am investit 14,3 milioane de lei în propriile resurse – în dezvoltarea reţelei digitale şi platformei online”, a menţionat Dragoş Sîrbu. El a explicat că în 2017 Flanco a trecut printr-o restructurare a reţelei de magazine, în urma căreia a închis câteva unităţi aflate în mallurile din România.
     „În 2017 am făcut o restructurare masivă de reţea şi am ieşit din câteva malluri mari la acel moment, deoarece nu ne mai permiteam costurile de închiriere a spaţiului, care erau prea mari. Asta s-a repetat şi anul trecut, când am închis cele şapte magazine. Intrăm şi în malluri în măsura în care indicatorii pe care îi dorim arată că vom fi eficienţi. Dar asta înseamnă să fii retailer, trebuie să urmăreşti mereu piaţa, închizi anumite magazine, deschizi în alte zone. Din cele 156 de magazine din reţeaua Flanco, jumătate sunt magazine stradale, iar jumătate sunt deschise în centre comerciale.”
    În paralel cu reţeaua de magazine fizice, oferta online a Flanco a crescut şi ea – retailerul urmărind să menţină un echilibru între vânzările online şi cele offline, în ideea acoperirii optime a cerinţelor pieţei. Astfel, rezultatele unui studiu realizat de companie arată că 25% din vânzări au fost generate de tranzacţiile cu cardul, însă peste 30% dintre clienţii Flanco aleg să rezerve produsul online şi să îl ridice personal din magazine.
     „Aproximativ 25% din vânzările Flanco sunt tranzacţii cu cardul. Din acest procent putem spune că 60% sunt tranzacţii cu card de debit, iar 40% cu card de credit. În urma unor studii, am observat că aproximativ 64% din traficul din magazinele noastre este generat de mediul online, din care 46% de pe mobil. Clienţii intră în Flanco după ce deschid site-ul online al companiei pe telefonul mobil. 80% din clienţi se informează online şi jumătate din aceştia vin în magazin, acestea sunt rezultatele unor studii pe care le-am făcut şi noi şi alţi jucători. Trendul este în creştere pentru cei care se informează online şi în scădere pentru cei care ajung în magazine. De asemenea, 5% din vânzările online sunt generate prin platforma eMAG.”
    Dragoş Sîrbu a povestit despre problemele cu care s-a confruntat compania pe parcursul anului 2019. Astfel, CEO-ul Flanco a spus că la începutul anului trecut activitatea companiei a fost „deranjată” de mai mulţi factori, printre care aminteşte intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 114 (OUG 114). „Pe zona de electro-IT am avut acea OUG 114, care a intrat în vigoare în decembrie 2018 şi care ne-a afectat în sensul în care o parte din vânzările noastre sunt susţinute de cardurile de credit. În urma OUG 114 băncile au avut o atitudine rezervată până în primul trimestru al anului 2019. Tot cu impact negativ, la începutul anului trecut, Banca Naţională a schimbat modul de calcul al coşurilor de cumpărături la birourile de rată. Dacă în 2018 ritmul de creştere la creditele de consum era undeva la 10%, în 2019, cel puţin în prima parte a fost zero, -1%, -3% sau -5%. În concluzie, am avut un impact negativ în urma celor două norme”, a spus Dragoş Sîrbu.
    Pe de altă parte, programul Rabla pentru electrocasnice şi TV a împins veniturile companiei spre creşteri. „Un impact pozitiv a avut programul Rabla pentru electrocasnice şi TV. E un program bun pentru că stimulează achiziţia produselor care consumă mai puţină energie. Piaţa de electrocasnice mari a crescut cu 10% anul trecut, iar principalul motiv a fost legat de programul Rabla pentru electrocasnice. Oamenii au preferat să achiziţioneze produse care să le satisfacă nevoi complementare, spre exemplu uscătoare de rufe, maşini de spălat vase. În 2019 s-au vândut 650.000 de maşini de spălat; peste 40% din acestea au fost de capacitate mare, peste 8 kg.”
    Tot pe parcursul anului trecut, reprezentantul Flanco a observat şi o schimbare a consumului, deoarece consumatorii acordă atenţie altor „nevoi”, spre exemplu vacanţelor.
    „S-au mai schimbat sezonalităţile, adică pentru noi august era o lună foarte bună de vânzări, în sensul în care cei care s-au stabilit în afara României veneau în vacanţă şi mergeau cu rudele la cumpărături, cheltuiau bani. În magazinele noastre se cheltuiau o mare parte din acei bani. În schimb, anul trecut, luna august nu a mai fost atât de bună, pentru că oamenii care au venit din afară şi-au luat rudele şi au plecat în vacanţă. Vânzările din august s-au mutat parţial în luna septembrie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în decembrie. Anul trecut, luna decembrie a fost printre cele mai slabe luni din istoria Flanco. În schimb, în primele două săptămâni din luna ianuarie vânzările au început iar să crească”, a povestit CEO-ul Flanco. Planurile companiei pentru anul în curs vizează continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea a 12 noi magazine în oraşe mici şi medii din ţară, reamenajarea a patru magazine existente şi dezvoltarea platformei online, prin adăugarea unor noi funcţii spre exemplu, magazinul din care doreşti să ridici un produs rezervat online. Pentru deschiderea celor 12 locaţii şi reamenajarea celor patru magazine, Flanco va investi circa 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro).
    „Suma bugetată pentru planurile din acest an se ridică la 11 milioane de lei (2,2 milioane de euro). Investim în dezvoltarea platformei online, în deschideri de noi magazine, în reamenajări de magazine şi în angajaţii companiei”, a spus Dragoş Sîrbu. De asemenea, în cele 12 noi magazine care vor fi deschise anul acesta de Flanco vor lucra între 120 şi 150 de persoane. „În medie, într-un magazin Flanco lucrează între 10 şi 12 persoane. Pentru noile magazine o să angajăm între 120 şi 150 de persoane de pe piaţa locală”, a adăugat executivul. El a spus că veniturile angajaţilor Flanco sunt cu aproximativ 10% peste media pieţei. „Nu vreau să dau o cifră efectivă, dar am văzut cifrele publice care sunt date în presă, iar noi putem spune că suntem peste media pieţei cu 10% – 12%. Dar e greu de făcut o medie pentru că sunt multe funcţiuni, iar media te fură, adică din 1.500 de oameni sunt 150 de manageri de magazine, poate 1.000 de consultanţi de vânzări, nu ar fi o cifră medie reprezentativă.” În ceea ce priveşte atragerea şi reţinerea forţei de muncă în companie, Dragoş Sîrbu a menţionat că „patru din zece angajaţi pleacă pe parcursul unui an”.
    „Noi ne confruntăm în continuare cu retenţia de personal, aici cheltuim destul de mult timp. Deschizând aceste magazine în oraşe medii şi mici, am plecat de la premisa că ne va fi uşor să atragem forţă de muncă locală. A fost exact pe dos, avem cele mai mari probleme de a popula organigramele în oraşele medii şi mici pentru că oamenii sunt plecaţi în străinătate”, a conchis CEO-ul Flanco.

  • Partea murdară a energiei curate

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

    În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

    Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.  

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.

    Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.

    „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.

    Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.

    „Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.

    „România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.

    Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
    Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. 

  • Încă un lanţ de retail montează geamuri de protecţie la casele de marcat pentru a preveni răspândirea coronavirusului

    Ca urmare a evoluţiei situaţiei din ultimele zile, Kaufland România a demarat măsuri suplimentare pentru a spori siguranţa clienţilor şi a echipelor din magazine.

    Compania a început instalarea geamurilor de protecţie din plexiglas la casele de marcat în toate magazinele din ţară, cu prioritate în oraşele în care sunt mai multe cazuri. Angajaţii de la casele de marcat, dar şi cei de la raioanele Legume-Fructe şi de la vitrina cu servire asistată trebuie să poarte mănuşi de unică folosinţă. În anumite cazuri, pentru a evita supra-aglomerarea, acolo unde se impune, accesul clienţilor în magazine se va face în grupuri restrânse de persoane. Pe podeaua din zonele de trafic au fost amplasate benzi care indică distanţa de siguranţă. Sunt dezinfectate toate suprafeţele de contact şi obiectele des utilizate de clienţi şi angajaţi (cărucioare, case de marcat, mobilier, cântare, clanţe, butoane etc) precum şi spaţiile comune (toalete, scări rulante etc). Toate magazinele sunt dotate cu dezinfectant de mâini gratuit, atât pentru clienţi, cât şi pentru colegi. La toalete există săpun ce conţine dezinfectant. Pe lângă acestea, o măsură de protecţie este şi responsabilizarea clienţilor. Astfel, printr-o campanie amplă lansată de Kaufland, ei primesc informaţii educaţionale despre prevenţie şi responsabilitate, prin intermediul spoturilor radio, la televizor, mesaje online, dar şi în magazine, prin signalistică amplasată pe podea, geamuri şi în zonele de trafic.

    Reprezentanţii Kaufland îi îndeamnă pe clienţi să aibă un comportament responsabil în acest context şi să aibă grijă la cei din jur, să cumpere responsabil şi să evite risipa alimentară, să vină neînsoţiţi la cumpărături, să respecte regulile de prevenţie şi igienă, să folosească dezinfectantul de mâini de la intrarea din magazine, să păstreze distanţa de siguranţă de minimum 1 metru şi să opteze pentru plata cu cardul sau telefonul, în locul bancnotelor.

  • Ar putea fi închiderea burselor o soluţie pentru a calma pieţele? Există precedent

    Fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunţ care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.

    Reducerile de dobândă anunţate de la FED şi până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunţate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din şocul economic generat de faptul că pandemia a îngheţat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creşteri uşoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.

    Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă şedinţă din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.

    Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.

    John Authers, senior editor pentru pieţele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma pieţele bursiere: „Statisticile şi psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.

    Puţine instituţii din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanţă, probabil, atât de bine ca pieţele financiare.

    În urmă cu 30 de ani, bursele de acţiuni şi mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spaţiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacţionare în adevărate carnavaluri de cifre şi ţipete.

    Acum, bursele sunt locuri tăcute şi cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria pieţelor de capital este pregătită pentru a-şi continua activitatea neîntrerupt chiar şi în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacţionate la bursă.

    Mulţi oameni din piaţă par acum deschişi la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care opreşte temporar tranzacţionarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.

    Şi de mult mai multe ori în cazul tranzacţionării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruşte chiar şi de peste 20% pentru liniile aeriene – şi asta doar ieri.

    Chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.

    În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins şi au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacţionare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.

    Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar şi în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziţi în timpul crizei şi situaţia părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.

    El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranţă una care trebuie pusă pe masă şi discutată astăzi.

    Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puţin probabil în cazul în situaţia nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administraţie nu vrea să îşi asume închiderea burselor.

    Cu atât mai mult administraţia Trump, care se mândreşte cu evouţia burselor.

    Ce precedente mai există?

    Bursele au tendinţa de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puţin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.

    Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus iniţial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.

    La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanşat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat şi au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacţionarea piaţa s-a prăbuşit şi a declanşat mecanismul pentru a doua oară în aceeaşi zi – ceea ce a forţat bursa să rămână închisă toată ziua.

    Incidentul este puţin menţionat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate şi au cumpărat la preţuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creştere accelerată din anii 90.

    La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieţei siguranţa, în mod eronat, că poate relua creşterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.

    A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbuşirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.

    Tranzacţionarea a fost întreruptă marţi, 11 septembrie, şi nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacţionarea, dimensiunea pagubelor şi impactul răspunsului fiscal şi monetar al guvernului, au fost mult mai clare.

    Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aştepta piaţa, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.

    Ţinând cont de dimensiunea şocului, reacţia pieţei a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacţionare.

    A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanşat de Furtuna Sandy în octombire 2012 şi nu a avut efecte evidente.

    Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca şi acum, exista un şoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacţionarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiţie.

    Ce spun statisticile

    Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiţie poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se ştie care va fi costul din punct de vedere al vieţilor omeneşti, nu ştim cât va dura, sau cât va dura revenirea.

    Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranţă, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu ştie cât de mult.

    Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.

    Europa şi SUA încearcă încă să îşi dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acţiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie şi care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.

    Vineri, de exemplu, pieţele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranţă. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranţă ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.

    Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% faţă de maximul ultimelor 52 de săptămâni) şi acestea ar putea continua.

    Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.

    Încrederea este la pământ şi este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluţie.

     

     

  • Reticenţa, principalul obstacol în asigurări

    România este o piaţă mare în care asigurările au o rată de penetrare foarte scăzută raportat la celelalte state ale Uniunii Europene, însă piaţa locală are un potenţial extraordinar de dezvoltare pe segmentul asigurărilor de viaţă, este de părere Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România. 
    Portofoliul Aegon este alcătuit în proporţie de 68% din asigurări de viaţă cu componentă de economisire, 18% sunt asigurări pentru sănătate, 5% sunt asigurări unit linked (produse care combină caracteristicile asigurărilor de viaţă cu cele ale unor produse de investiţie), iar restul de 10% sunt alte tipuri de produse de asigurări tradiţionale, a mai spus Sînziana Maioreanu. Compania a înregistrat o valoare a primelor brute subscrise la finalul anului 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, de 96 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul 2017. „Piaţa asigurărilor din România este într-un proces de stabilizare, riguros reglementată atât prin legislaţia locală cât şi prin directive europene, iar acest lucru ar trebui să inspire încredere consumatorilor. După o perioadă de modificări majore la nivelul cadrului legal, anul 2020 se anunţă a fi unul cu oportunităţi care sper că vor fi fructificate la maximum.”
    CEO-ul a explicat în continuare că în prezent se observă o deschidere mai mare a oamenilor faţă de posibilitatea de a încheia o poliţă de asigurare şi, mai mult decât atât, o conştientizare crescută a nevoii de a-şi face o asigurare. „Principalele obstacole ţin de reticenţa românilor atunci când vine vorba de un produs precum asigurările de viaţă, pe care le văd mai degrabă ca pe «asigurări de moarte». Oamenii se gândesc la moarte, la boală, la accidente în sine, şi nu la faptul că un produs ca asigurarea de viaţă îţi oferă o plasă de siguranţă, ţie şi familiei, şi te ajută să treci mai uşor peste episoade neplăcute care mai devreme sau mai târziu apar în viaţa noastră”, a explicat Sînziana Maioreanu. Ea mai observă şi că românii preferă de multe ori să nu se gândească la scenariile negative şi de aceea discuţiile cu agenţii de asigurare pornesc adesea dintr-un punct nevralgic. 
    „Ar trebui să existe un curs de educaţie sau alfabetizare financiară, care să fie inclus în programa şcolară obligatorie şi predat de la vârste fragede. Astfel, copiii vor deprinde o disciplină financiară şi vor învăţa care sunt instrumentele necesare pentru o bună gestionare a resurselor financiare.” O altă problemă pe care CEO-ul Ageon România o vede în rândul oamenilor este aceea a înţelegerii nevoii, care nu este întotdeauna suficient de clar explicată. „Noi avem o abordare puternic concentrată pe om, în care încercăm să avem un limbaj cât mai uşor de înţeles şi să vedem omul înainte de orice, dincolo de potenţialul client. Este foarte important să ştii care sunt temerile şi care este mediul în care trăieşte şi lucrează persoana cu care porţi o discuţie. Sunt oameni cărora le este foarte teamă de boli grave, alţii au o îngrijorare mai degrabă legate de accidente. În cele din urmă, orice om trebuie să aibă o discuţie punctuală cu un agent de asigurări de viaţă, astfel încât acesta să înţeleagă ceea ce îl frământă, dacă şi cum îl poate ajuta pe client.”
    În acest sens, Sînziana Maioreanu subliniază că pentru Aegon România, societate de asigurări parte a grupului internaţional Aegon, 2020 va fi un an al centrării pe om şi pe nevoile lui, mai mult decât până acum. „Ne dorim să comunicăm mai mult şi să facem informaţia mai accesibilă, ajutându-ne în felul acesta clienţii să îşi facă un plan financiar şi să îşi asigure viitorul. Cred că anul acesta va fi bun în special pentru asigurările de sănătate şi de viaţă, segmente pe care am observat o efervescenţă ridicată încă din a doua jumătate a anului 2019. Ne propunem o creştere cu 15% a volumului primelor brute subscrise în 2020 faţă de 2019 ”, a descris Sînziana Maioreanu obiectivele companiei pe care o reprezintă pentru anul în curs.  
    Piaţa asigurărilor de sănătate a avut o creştere susţinută a vânzărior de poliţe în ultimii ani, ajungând la un volum al primelor brute subscrise de 300 de milioane de lei la finalul anului 2019, în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului 2018. Luând în calcul nivelul segmentului asigurărilor de viaţă, volumul subscrierilor la finalul primelor nouă luni din 2019 era de circa 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. „Piaţa asigurărilor traversează o perioadă bună de creştere. Potrivit cifrelor noastre, în primele nouă luni din 2019 volumul primelor totale subscrise s-a situat la circa 8,13 miliarde de lei, cu aproape 9% mai mult decât în perioada similară din 2018. Segmentul asigurărilor de viaţă a avut la rândul său o traiectorie ascendentă cu o majorare de aproape 5%”, a detaliat Sînziana Maioreanu.
    Obiectivele principale al societăţii Aegon România sunt creşterea, diversificare şi transformarea, susţine CEO-ul. „Acestea sunt cuvintele care sintetizează planurile noastre pentru acest an. Pe lângă creşterea organică a volumului de vânzări, în 2020 vom continua să explorăm posibilitatea achiziţionării de companii sau portofolii de asigurări de viaţă, ne vom diversifica portofoliul de produse, vom rămâne fideli planurilor de creştere continuă a gradului de satisfacţie a clienţilor şi vom implementa un nou sistem IT. Anul trecut, Aegon s-a concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, pe extinderea societăţii, precum şi pe consolidarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători din piaţă. 2019 a fost un an foarte intens, cu mult efort de implementare a cerinţelor legislative legate de IDD (Insurance Distribution Directive), GDPR, pregătirea profesională continuă şi certificarea vânzătorilor de asigurări. De asemenea, ne-am concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, prin extinderea echipei interne dedicate, prin intensificarea promovării produselor pe care le vindem prin acest canal, dar şi prin solidificarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători de pe această piaţă”, a explicat Sînziana Maioreanu. 
    „După părerea mea, pentru a putea creşte cu adevărat, avem nevoie de încrederea, responsabilizarea şi educarea clienţilor. În prezent, piaţa se află într-un proces de stabilizare, iar în următorii doi ani va continua să crească în mod temperat, după toate probabilităţile. Putem câştiga încrederea clienţilor prin transparenţă, precum şi prin simplificarea terminologiei şi a proceselor specifice industriei, iar aceste lucruri le putem realiza prin eforturi interne şi cu sprijinul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)”, descrie Sînziana Maioreanu perspectiva sa asupra modului în care s-ar putea îmbunătăţi dezvoltarea pieţei. De asemenea, ea punctează că piaţa asigurărilor poate fi influenţată major prin educarea şi responsabilizarea consumatorilor. „România are o nevoie acută în această zonă. Dincolo de iniţiativele lăudabile şi constante ale ASF şi ISF, pe care Aegon România le susţine, este necesară crearea şi implementarea unor planuri naţionale de educaţie financiară pentru populaţie. Este nevoie de eforturi concentrate ale jucătorilor statului, pentru că educaţia financiară ţine de foarte mulţi factori la nivel naţional.” 
    Sînziana Maioreanu a mai spus că o soluţie ar putea fi cursurile de educaţie financiară pentru copii, al căror rezultat ar putea duce la înţelegerea disciplinei şi responsabilităţii financiare, dar şi la conştientizarea intrumentelor pe care le au la dispoziţie pentru a-şi organiza viaţa din punct de vedere financiar. „Sunt generaţii cărora le este dificil să se mai pregătească în mod corespunzător pentru pensie, tocmai pentru că nu au învăţat la timp aceste lucruri, dar şi generaţii tinere care nu au avut de la cine să înveţe până acum, dar care au încă timp să o facă.” 

    Produsele Aegon România
    Principalele produse oferite de Aegon România sunt asigurările de viaţă cu componentă de economisire. În acest sens, asigurătorul distribuie asigurări de viaţă prin intermediul Băncii Transilvania, cu trei tipuri de pachete care au o valoare a primei lunare minime cuprinsă între 120 şi 500 de lei pe lună. Sumele despăgubite de aceste tipuri de pachete sunt cuprinse între 12.000 şi 30.000 de lei în caz de deces. 
    Valoarea primei lunare diferă în funcţie de partenerul prin care asigurătorul alege să îşi distribuie produsele. Astfel, distribuţia produselor prin Alpha Bank vine cu prime lunare de 160, 260, 550 şi 1.050 de lei pe lună, în funcţie de client, dar şi în funcţie de suma pe care îşi propune să o economisească în perioada în care este asigurat. 

    Cine este Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România
    Sînziana Maioreanu a terminat Universitatea Politehnica din Bucureşti, dar a început să-şi construiască un parcurs profesional diferit imediat după Revoluţie. Ea spune însă că studiile au ajutat-o în construirea unui anumit timp de gândire, orientat către cercetare, documentare şi organizarea proceselor, lucruri pe care povesteşte că le aplică şi acum. A făcut trecerea spre economie şi asigurări acum peste 20 de ani. Şi-a început cariera în ING Bank şi în NN România, a continuat ca director comercial al Interamerican Asigurări şi director general adjunct al Interamerican Pensii, ulterior devenit Eureko România, a pus bazele companiei de asigurări Signal Iduna, iar în 2010 s-a alăturat Aegon România pentru că au interesat-o în mod deosebit modelul de business, dar mai ales provocarea de a conduce o companie de asigurări, în Cluj. „Cele mai dragi şi mai provocatoare proiecte de până acum au fost lansarea primei asigurări de sănătate şi a primului spital privat din România, Euroclinic, astăzi parte din reţeaua Regina Maria, proiectul Pilonului II Pensii la Eureko, lansarea companiei de asigurări private de sănătate Signal Iduna şi, în prezent, conducerea Aegon, singura companie specializată în bancassurance din ţara noastră, preferată de clienţi pentru calitatea serviciilor şi recunoscută cu premiul Consumer Choice Winning Brand, în 2019 şi în 2020.” În peste două decenii de carieră, povesteşte că a întâlnit multe provocări, de la reorientarea carierei sale după Revoluţie la reforma pensiilor şi lansarea Pilonului II de pensii private, precum şi deschiderea şi conducerea primei companii de asigurări de sănătate, în plină criză financiară. De asemenea, povesteşte că o provocare majoră a fost reorganizarea şi creşterea singurei companii de asigurări specializată în bancassurance din ţară, Aegon, deschisă chiar în timpul crizei financiare. 

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 

    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • Creşteri în spirit conservator

    „La nivel de piaţă văd o creştere, dar va fi o creştere de o cifră, nu semnificativă. Cred că vor exista linii de business precum asigurările de sănătate care vor creşte cu două cifre, dar nu văd schimbări semnificative pe piaţă la ora actuală. Noi ne dorim o creştere inclusiv în 2020. Văd anul 2020 mai mult ca pe un an de consolidare. Cred că asigurările de locuinţă îşi continuă creşterea, asigurările de proprietăţi în general vor avea o creştere, iar în zona de RCA nu aş vrea să mă pronunţ. O să continuăm să fim în acelaşi spirit consecvent şi conservator”, descrie Călin Matei, directorul general adjunct al Groupama Asigurări, perspectivele pentru piaţa pe care activează.
    Din rândul realizărilor de anul trecut, menţionează că Groupama a reuşit să adapteze produsele pentre noua subvenţie agricolă introdusă, astfel asigurătorul a fost printre primii care au introdus un produs eligibil pentru acel tip de subvenţie, având peste 850.000 de hectare asigurate şi 3.000 de fermieri cu culturile asigurate. În zona de invoaţie, Groupama a lansat în vara anului 2019 produsul Casco fleet control, un produs de telematică destinat flotelor. „Am încercat, pe lângă posibilitatea de a oferi clientului poliţa Casco pentru flotă cu telematică, şi fleet management. Pe de o parte ai posibilitatea de a reduce costurile cu asigurările Casco, iar pe partea cealaltă ai zona de fleet management unde poţi reduce costurile de carburant, utilizarea maşinii, poţi urmări şoferii şi poţi să iei decizii în consecinţă într-o mai bună cunoştinţă de cauză”, a adăugat Călin Matei. Primul produs de telematică lansat de Groupama a fost pentru persoane fizice, iar acum există şi în varianta pentru companii, a adăugat el. În prezent Groupama are peste 2.000 de contracte pentru produsele de telematică, cu vânzări de 130-150 de contracte pe lună. „Am observat un apetit crescut pe zona aceasta. Clienţii văd beneficiile, iar avantajul major este posibilitatea de a-ţi reduce preţul la poliţa Casco până la 40% în funcţie de comportamentul şoferului în trafic. Avem trei categorii de şoferi: cei cu un comportament mai agresiv, pe care i-am numit războinici, cei care sunt cu un comportament îmbunătăţit şi cei care conduc foarte prudent şi care au cele mai mari şanse pentru acea reducere substanţială”, a explicat directorul general adjunct.
    Odată cu dezvoltarea acestui produs, pe care el îl consideră inovator, în viziunea lui Călin Matei a apărut o nouă categorie de clienţi, şi anume cei care au copii la vârsta majoratului, care vor să înceapă să conducă. Telematica poate fi o oportunitate prin care părinţii pot dobândi siguranţă pentru că pot vedea în orice moment unde este maşina şi care este comportamentul şoferului la volan. „Cred că vor fi din ce în ce mai mulţi clienţi care vor apela la această soluţie”, a adăugat Călin Matei.
    Acest produs poate să fie una dintre soluţiile pentru poliţele RCA, dar din cauza frecvenţelor de daună foarte mari în România şi a unei segmentări care ar putea crea un decalaj foarte mare între cel mai mic preţ şi cel mai mare preţ al poliţelor RCA, soluţia rămâne practică doar în teorie. „Există diferenţe semnificative între frecvenţele de daună la noi şi frecvenţa daunelor în alte ţări. La noi este vorba de o frecvenţă de daună de 10%, în timp ce în ţările din afară se vorbeşte de o frecvenţă de daună de 2%. Cred că sunt atât de multe lucruri care duc la rezultatele proaste ale RCA-ului încât ar trebui făcuţi paşi peste tot. Poate să fie telematica o soluţie? Cu siguranţă, dar nu va fi o soluţie pentru toţi”, a spus Călin Matei. El a explicat în continuare că aceasta este de fapt problema. Telematica nu face decât să introducă o segmentare suplimentară în randul clienţilor. Atunci când pui toată populaţia la o masă, există acelaşi preţ pentru toată lumea.
    Când o împarţi în trei categorii, poţi oferi preţuri diferenţiate pe acele categorii, dar dacă mai adaugi şi alte segmentări, atunci poţi să oferi preţuri diferenţiate pe 10 categorii, de pildă. Astfel, cu cât segmentezi mai mult, cu atât diferenţa dintre cel mai mic preţ şi cel mai mare preţ creşte, iar atunci va apărea o categorie de maşini care au preţuri atât de mari încât o să devină apraope neasigurabile. „Sunt «foste ţări din UE» unde preţurile la RCA ajunseseră la un nivel de 7.000 de lire sterline, 8.000 de lire sterline, iar oamenii au ajuns într-un moment în care nu mai puteau să se asigure. Poate că o altă bucată a acestui puzzle este să ai o asociere cu conducătorul auto. Astăzi facem o pură asociere între proprietari şi maşini. Foarte rar se ţine cont de cine conduce maşina”, a mai spus directorul general adjunct.
    Piaţa RCA a ajuns la o rată combinată de 117-118%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de lei plătiţi ai costuri de 118 lei. „Nu cred că există o singură soluţie. Sunt multe lucruri care ar trebui făcute pentru un rezultat sustenabil al RCA-ului. Piaţa asigurărilor obligatorii auto nu arată bine deloc. Nu poate fi sustenabil pe termen mediu şi lung”, a continuat Călin Matei.
    Din punctul de vedere al zonei digitale, Groupama se menţine în zona colaborării cu clienţii, iar o digitalizare 100% nu poate exista niciodată. „Nu ai cum să fii 100% digital. Relaţia de la persoană la persoană va fi importantă şi 10 ani de acum înainte. Poţi digitaliza documentele, dar întâlnirea faţă în faţă cu clientul este importantă. Poţi fi 100% digital dacă ai produse foarte standardizate, altfel va fi foarte complicat pentru că îţi vei restrânge aria de clienţi. Cred că se vor dezvolta roboţi pentru a ajuta omul, dar să îl înlocuiască nu cred că se va întâmpla”, susţine directorul general adjunct al asigurătorului.
    Groupama se află în parteneriat cu fintech-ul UiPath, iar prin această colaborare asigurătorul şi-a dezvoltat un sistem RPA (Robotic Process Automation) pentru procesarea datelor. Cu toate acestea, asigurătorul deţine şi un sistem de inteligenţă artificială, pe care l-ai numit Marius, acesta fiind dezvoltat intern de către companie. Marius preia solicitările şI derogările pe partea asigurărilor Casco, astfel pe zona de retail clienţii pot primi un răspuns din partea societăţii în doar câteva minute.
    Portofoliul Groupama este structurat pe patru linii de business principale: Casco, asigurările de proprietăţi, care includ şi asigurările de locuinţe, asigurările de proprietăţi pentru persoane juridice şi agro, RCA şi asigurările pentru persoane fizice. „Linia noastră principală de business este Casco, cu peste 40% din portofoliu, a doua linie de business din portofoliu sunt asigurările de proprietăţi, care includ şi asigurările de locuinţe, asigurările de proprietăţi pentru persoane juridice şi agro în proporţie de 25%, RCA-ul este pe locul trei în ceea ce priveşte portofoliul şi este la o pondere de sub 20%, iar pe ultimul loc sunt asigurările pentru persoane fizice”, a explicat Călin Matei.
    Pe piaţa asigurărilor din România, segmentul asigurărilor de sănătate şi segmentul asigurărilor facultative de locuinţe sunt liniile de business pe care asigurătorii au început să se concentreze în ultima perioadă. „Asigurările de sănătate sunt una dintre cele mai noi linii de business din piaţă. Orice linie de business nouă presupune investiţii, construirea unui portofoliu şi promovarea produsului. Pe segmentul asigurărilor de sănătate vorbim de o inflaţie medicală extrem de ridicată, de o creştere a preţului la serviciile medicale care se datorează unei creşteri salariale din domeniul medical şi cheltuieli cu echipamente medicale. Toate aceste costuri se răsfrâng şi în asigurări”, a explicat directorul general adjunct. El a spus în continuare că atâta timp cât vrei să începi o linie nouă de business, nu îţi propui să fii pe profit. Pentru Groupama, în prezent asigurările de sănătate nu sunt profitabile. „Cu toate acestea, vedem o îmbunătăţire a profitabilităţii liniei de business şi ne propunem să devenim profitabil în 2-3 ani. În asigurări pentru a deveni profitabil îţi trebuie o masă mare de clienţi. Poţi vorbi de profitabilitate numai după ce îţi construieşti acea masă mare de clienţi”, a adăugat Călin Matei.
    Pe de altă parte, în România este nevoie de finanţare pe partea de sănătate, iar românii au nevoie de servicii de sănătate mult mai bune. „Îţi trebuie firme solide care îşi permit să investească şi care îşi permit să duc la bun sfârşit un business plan, cu resursele financiare necesare. Asigurările de sănătate au cea mai mare creştere, dar este din cauză că momentan este un volum destul de mic de subscrieri. Vedem o creştere de 25-30% de la an la an.”
    În ceea ce priveşte asigurările facultative de locuinţe, acestea au o creştere constantă, iar în 2020 va avea un plus de circa 5%. „Va fi o creştere explozivă? Nu. Va fi o creştere constantă. Din punctul meu de vedere şi cum îl văd astăzi, cred ca segmentul asigurărilor de locuinţe va avea un plus de 5%. În România piaţa de credite pentru locuinţe este în creştere, zona de imobiliare este în creştere, ca atare va fi împinsă această creştere şi de asigurările de creditare şi zona bancară”, susţine directorul general adjunct al asigurătorului.
    Călin Matei şi-a început cariera în domeniul asigurărilor de aproape 21 de ani, iar la Groupama a ajuns din momentul în care asigurătorul a venit pe piaţa locală din România prin achiziţia a trei companii de asigurare: BT Asigurări, Asiban şi OTP Garantia. „Am ajuns în asigurări imediat după terminarea facultăţii printr-o colegă de facultate care lucra într-o firmă de asigurări. Am terminat Facultatea de Cibernetică Statistică, Informatică Economică şi Economie Matematică din cadrul ASE, secţia de economie matematică. În 1999 am ajuns în asigurări”, îşi aminteşte el. La momentul în care Groupama a intrat pe piaţa din România, a cumpărat trei companii de asigurare: în decembrie 2007 a cumpărat BT Asigurări şi în august 2008 a cumpărat Asiban şi OTP Garantia. „Eu lucram în OTP Garantia şi practic am fost cumpăraţi. În septembrie 2009 a apărut Groupama ca brand ca urmare a fuziunii şi încorporării de portofolii. Practic pot să spun că sunt de la început la Groupama, de când a venit în România”, îşi descrie Călin Matei parcursul.