BusinessMagazin

Tag: personal

  • Ministrul Finanţelor: Am început analiza proiecţiilor bugetare pentru anul viitor. Nu vom creşte şi nu vom introduce taxe pentru a aduce bani la buget. Continuăm politica fiscală de stimulare a economiei

    Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, anunţă că a demarat analiza proiecţiilor bugetare pentru anul viitor şi fundamentarea documentelor care însoţesc proiectul de buget pentru 2022, respectiv strategia fiscal bugetară şi proiectul legii plafoanelor bugetare.

    “Pregătim un buget echilibrat şi responsabil pentru a stimula economia şi a împărţi mai corect banii ţării pentru binele tuturor românilor!Am început analiza proiecţiilor bugetare pentru anul viitor şi fundamentarea documentelor care însoţesc proiectul de buget pentru 2022: Strategia fiscal-bugetară şi proiectul legii plafoanelor bugetare”, a postat marţi ministrul Fiananţelor pe contul personal din Facebook.    

    Potrivit acestuia sunt multe întârzieri de recuperat, dar se caută soluţii.

    “Discutăm despre necesarul de finanţare pentru proiectele şi politicile fiecărui minister, despre priorităţile din programul de guvernare. Avem ambiţia să chibzuim cât mai bine banii publici! Este nevoie de mai mare responsabilitate în alocarea bugetară, astfel încât să asigurăm pentru tot parcursul anului viitor banii pentru plata pensiilor, salariilor, drepturilor sociale, precum şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii aşteptate de români, susţinerea serviciilor publice, îndeosebi pentru măsurile de combatere a pandemiei. Rectificarea bugetară trebuie să fie o excepţie şi nu soluţie pentru stingerea unor crize! ”, mai spune Adrian Câciu.

    În paralel, ministerul a început o analiză a creşterii veniturilor bugetare, bazată pe combaterea evaziunii fiscale şi pe o mai bună conformare la plată a obligaţiilor fiscale.

    “Nu vom creşte şi nu vom introduce noi taxe pentru a aduce bani la buget. Sunt adeptul responsabilităţii fiscal-bugetare – vom ţine sub control deficitul bugetar. Continuăm politica fiscală de stimulare a economiei, încurajăm investiţiile, punem accent pe creşterea productivităţii şi pe susţinerea unui program naţional Cumpără româneşte!”, spune Adrian Câciu.

    Ministerul urmează să iniţieze consultări cu reprezentanţii mediului de afaceri si camerelor de comerţ din România, dialog necesar mai ales în perspectiva finanţărilor de care România va beneficia prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    “Alături de colegii de la Finanţe avem multe de făcut, dar suntem motivaţi, avem un plan bine pus la punct şi termene strânse”, încheie Adrian Câciu postarea pe Facebook.

  • Rata de vaccinare a personalului din şcoli nu va mai conta în localităţile cu puţine cazuri COVID

    Rata de vaccinare a personalului din şcoli nu va mai conta în localităţile care au o incidenţă a cazurilor COVID sub 3 la mia de locuitori. Asta înseamncă că toţi elevii din aceste localităţi vor reveni fizic la cursuri, a anunţat, joi, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    În toate şcolile şi grădiniţele din localităţile care au o incidenţă sub 3 la mie este permisă prezenţa fizică fără a se mai ţine cont de rata de vaccinare a personalului din unităţile de învăţământ, a anunţat ministrul Sorin Cîmpeanu.

    Ziua de referinţă va fi vineri, a precizat Cîmpeanu.

    În prezent 18 judeţe şi 1724 de localităţi au mai puţin de 3 cazuri la mia de locuitori.

  • Unul din 5 angajaţi îşi va părăsi angajatorul în 2022. Cine vrea un salariu mai mare nu îl poate obţine în compania în care lucrează VIDEO

    Potrivit specialiştilor în recrutări, unul din cinci angajaţi va renunţa la actualul loc de muncă în 2022. Principala motivaţie din spatele acestei decizii dar şi a fluctuaţiei de personal este salariul, pentru că nu poţi obţine un salariu mai mare decât la o altă companie sau eventual la concurenţă.

    „Aceasta este aşteptarea pe care o avem nu numai pentru România, fiind o provocare apărută la nivel global. Mişcarea salarială vine ca urmare a fluctuaţiei de personal, a faptului că trebuia să recrutăm noi oameni din piaţă cu salarii mult mai mari decât ceea ce ofeream la momentul respectiv în organizaţie”, a declarat Alina Popescu, Talent Information Solution Leader, SEE Europe, Mercher Marsh Benefits la ZF Live.

     

     

  • Grupul Sphera a adus peste 100 de muncitori din Sri Lanka pentru a compensa lipsa de personal din România. Proprietarul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell are circa 4.400 de salariaţi pe cele trei pieţe pe care operează, dintre care peste 4.000 doar în România

    Grupul Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai im­portanţi jucători de pe piaţa locală de restaurante din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de unităţi, a adus 112 muncitori din Sri Lanka în prima parte a acestui an pentru a compensa lipsa de personal din România.

    Cea mai mare parte a acestora (85%) lucrează în cadrul KFC România, iar restul (15%) la Taco Bell, tot pe piaţa locală. Sphera de­ţine operaţiuni în trei ţări – România, Italia şi Republica Moldova.

    „Pandemia de COVID-19 a pus o presiune suplimentară asupra industriei HoReCa, deoarece mulţi angajaţi au decis să se orienteze către alte sectoare. În consecinţă, în primul semestru al anului 2021 grupul a continuat proiectul de angajare a perso­nalului din străinătate“, spun reprezentanţii Sphera Franchise Group. În urmă cu câteva luni, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, spunea că grupul caută să angajeze 400 de persoane, iar pentru asta se uită atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele străine precum Sri Lanka, Vietman şi Nepal.

    Piaţa HoReCa a fost una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19, astfel că a funcţionat multă vreme cu restricţii. Criza generată de pandemie, eveniment care a trimis mulţi angajaţi HoReCa în şomaj tehnic sau chiar i-a lăsat fără loc de muncă, a făcut ca migraţia către alte sectoare să fie chiar mai accentuată. Mai mult, salariile în domeniu sunt sub media pe economie, motiv pentru care există o rotaţie mare de personal în general.

    La 30 iunie 2021, grupul Sphera avea 4.392 de angajaţi, dintre care 4.058 în România, 253 în Italia şi 81 în Republica Moldova. Numărul este cu circa 400 mai mic decât la finalul lui 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor din rapoartele financiare ale grupului.

    Ideea de a aduce personal din ţări asiatice nu este ceva nou, nici măcar în HoReCa, fiind o practică mai veche ce poate fi întâlnită şi în construcţii şi în alte sectoare industriale. România a atras peste 100.000 de angajaţi din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată datele oficiale. Turcia, China, Vietnam, Filipine şi, mai nou, Nepal şi Sri Lanka sunt statele care au furnizat cei mai mulţi muncitori pentru piaţa muncii din România. Doar în primele cinci luni din 2021 au fost înregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult decât numărul din perioada similară din 2020. Cei mai mulţi străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia (2.770), Nepal (2.549) şi Sri Lanka (1.851).

    Salariul pentru un muncitor necalificat venit din Asia ajunge la 400 – 450 de dolari indiferent de domeniu. Pachetul salarial cel mai frecvent întâlnit cuprinde salariul net, cazare, masa zilnică şi asigurarea medicală (acoperită prin CASS – contribuţia la sănătate – obligatorie). În România, salariul minim este de 340 de dolari.

    Sphera opera la finalul primului semestru din acest an 161 de restaurante, dintre care, 140 cu sediul în România (88 KFC, 21 Pizza Hut, 17 Pizza Hut Delivery şi 12 restaurante Taco Bell, 1 restaurant sub brandul Paul şi 1 sub franciză PHD), 19 restaurante KFC în Italia şi două în Republica Moldova. În primele şase luni din an, grupul a obţinut afaceri de 444,5 mil. lei, plus 46% faţă de perioada similară din 2020, marcată de pandemie şi de închiderea restaurantelor în trimestrul doi.

  • Premierul Florin Cîţu vrea ca personalul din sistemul public să fie vaccinat sau testat împotriva Covid-19

    Premierul Florin Cîţu a afirmat sâmbătă că personalul din sistemul public trebuie să fie vaccinat sau testat, menţionând că în zonele unde angajaţii statului intră în contact cu cetăţenii trebuie dată dovadă de responsabilitate.

    Florin Cîţu a fost întrebat la Botoşani ce se întâmplă cu personalul medical care nu a fost vaccinat.

    “Cred că nu doar personalul medical, dar şi personalul din învăţământ şi personalul din MAI, MApN, angajaţii care lucrează pentru Guvern ar trebui ca toţi să fie vaccinaţi sau să fie testaţi.

    Este varianta pe care eu o voi propune, voi vedea în funcţie de discuţiile cu specialiştii care o să fie varianta aprobată, vom discuta şi în coaliţie. Dar eu cred că acolo unde intrăm în contact cu cetăţenii, trebuie să fim responsabili”, a declarat Florin Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Premierul Florin Cîţu vrea ca personalul din sistemul public să fie vaccinat sau testat împotriva Covid-19

    Premierul Florin Cîţu a afirmat sâmbătă că personalul din sistemul public trebuie să fie vaccinat sau testat, menţionând că în zonele unde angajaţii statului intră în contact cu cetăţenii trebuie dată dovadă de responsabilitate.

    Florin Cîţu a fost întrebat la Botoşani ce se întâmplă cu personalul medical care nu a fost vaccinat.

    “Cred că nu doar personalul medical, dar şi personalul din învăţământ şi personalul din MAI, MApN, angajaţii care lucrează pentru Guvern ar trebui ca toţi să fie vaccinaţi sau să fie testaţi.

    Este varianta pe care eu o voi propune, voi vedea în funcţie de discuţiile cu specialiştii care o să fie varianta aprobată, vom discuta şi în coaliţie. Dar eu cred că acolo unde intrăm în contact cu cetăţenii, trebuie să fim responsabili”, a declarat Florin Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Top 100 companii care au cele mai mari cheltuieli cu salariile în România în 2020

    OMV Petrom şi CFR SA plătesc salarii de 1,6 miliarde de lei anual, Automobile Dacia are cheluieli cu salariile de peste 1,4 miliarde de lei, iar Romsilva şi Complexul Energetic Oltenia au cheltuieli de personal de peste 1 miliard de lei pe an, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului.

    Primele 100 de companii cu cele mai mari cheltuieli de personal au plătit în 2020 salarii în valoare totală cuprinsă între 200 de milioane şi 1,6 miliarde de lei, suma incluzând şi taxele şi impozitele plătite la bugetul de stat. În clasament intră doar companiile care şi-au depus bilanţurile pentru anul 2020 la Ministerul de Finanţe până la data de 2 august 2020.

    Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Pavăl din Bacău, este firma antreprenorială românească care a cheltuit cea mai mare sumă pentru salariile angajaţilor: 990 de milioane de lei a fost valorea cheltuielilor de personal în 2020 pentru Dedeman, companie care are peste 11.300 de angajaţi. În top 10 instituţii care au cele mai mari bugete de salarii se află şi Banca Transilvania, care, pentru cei peste 8.000 de angajaţi a alocat un buget de salarii de 965 de milioane de lei în 2020.

    Datele centralizate de ZF arată că 14 dintre companiile care plătesc cele mai mari sume pentru salariile angajaţilor au peste 10.000 de angajaţi; Poşta Română este cel mai mare angajator (cu peste 23.000 de angajaţi) şi se află pe locul 7 în topul celor mari companii în funcţie de cheluielile cu personalul (980 de milioane de lei în 2020 au fost costurile totale de personal ale Poştei). Peste 10.000 de angajaţi mai au şi CFR SA (transport feroviar), Profi Rom Food (retail alimentar), Romsilva (silvicultură), Automobile Dacia (producţia de autovehicule), Kaufland (retail alimentar), RCS & RDS (cablu), Complexul Energetic Oltenia (energie electrică), CFR Călători (transport feroviar), Dedeman (retail bricolaj), STB (transport public în Bucureşti), Mega Image (retail alimentar), OMV Petrom (petrol şi gaze) şi Carrefour (retail alimentar).

    Un număr de 56 de companii din top 100 din acest clasament au făcut noi angajări în 2020 faţă de 2019 şi au creat aproape 25.000 de noi locuri de muncă. Totodată, restul de 44 de companii au renunţat anul trecut la un efectiv de peste 15.000 de salariaţi.

    În total, companiile care au cele mai mari 100 de bugete de salarii din economie au împreună peste 500.000 de angajaţi, reprezentând 10% din forţa de muncă totală din economie.

    Acestea au bugete totale de salarii de 45 de miliarde de lei în 2020, reprezentând 10% din masa salarială totală din economie în 2020.

     

     

     

    ​

     

  • O nouă problemă uriaşă după pandemia de COVID-19 în România. O afacere românească se închide după aproape un deceniu, din lipsa oamenilor care să muncească

    Ferma Caprele Irinucăi, situată la 8 km de Iaşi, a anunţat că se va închide după aproape zece ani din cauza lipsei de personal, conform unui anunţ publicat luna aceasta pe pagina de Facebook a companiei.

    „Aventura noastră cu natură, iubire şi căpriţe se apropie de final. Va mulţumim pentru toată încrederea, încurajările şi susţinerea acordate, au fost aproape 10 ani foarte frumoşi şi provocatori, am învăţat incredibil de multe lucruri, chiar dacă multe dintre lecţii au fost mai mult amărui. Lipsa constantă de personal dar şi schimbările bruşte în relaţionarea cu acesta ne-au obosit şi ne-au determinat să ne retragem. Este un domeniu frumos dar un lanţ complex de la firul ierbii la caserolele cu branză din magazin”, au transmis reprezentanţii Caprele Irinucăi.

    Ferma Caprele Irinucăi cuprindea anul trecut circa 80 de capre şi mergea spre afaceri anuale de 600.000 de lei.

    „Căpriţele vor mai fi la noi în curte până pe 15 iunie, după care vom încheia producţia şi vom închide magazinul”.

    În 2020, ferma producea între 100 şi 200 de litri de lapte pe zi, timp de zece luni pe an, din care un procent cuprins între 50% şi 80% este procesat în iaurturi şi brânzeturi, care sunt vândute atât în magazinul propriu, cât şi în două carmangerii din Iaşi, a explicat Irina Ciochină, fondatoare, Caprele Irinucăi, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

    CITITI AICI POVESTEA AFACERII CAPRELE IRINUCAI

    „Am făcut totul cu fonduri proprii, economiile părinţilor mei, ale noastre din Olanda. Anul următor ne-am căsătorit şi din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”, spunea Irina Ciochină, fondatoarea fermei, în emisiune.

    În punctul maxim al fermei, Irina Ciochină a avut peste 150 de capre, însă anul trecut numărul acestora a ajuns la 80.

    Ea reclama problema lipsei de personal încă de anul trecut.

    „În 2020 a fost mult mai dificil decât în alţi ani din acest punct de vedere. Nu a fost atât de complicat cu desfacerea şi distribuţia, dar ne-a fost teamă să mai dăm anunţuri când căutăm de lucru. Am tras împreună cu familia, eu cu mama, cu tata, cu soţul meu, mai chemăm în ajutor rude, dar era o perioadă foarte sensibilă pentru anunţuri, întâlnit cu oameni”. 

    Deşi ferma este situată la doar 8 kilometri de Iaşi, adică 15 minute din centrul oraşului până la fermă, Irina Ciochină explica anul trecut că jumătate din acest drum este lipsit de transport public sau de drum asfaltat.

    „Asta nici nu mai contează (n.red: drumul asfaltat), dar nu este transport, ceea ce este o mare durere. Oamenii tot timpul depind de noi cu maşina să îi ducem, să îi aducem. Oferim şi posibilitatea de cazare la fermă, dar este un punct foarte, foarte dificil la recrutarea personalului”, declara ea în 2020.

  • Este oficial: Toţi românii pot primi o zi liberă suplimentară de la angajator. Ce trebuie să faceţi pentru aceasta

    Salariaţii care se vor autorecenza prin intermediul internetului, la recensământul din 2022, au dreptul la o zi liberă, plătită de angajator, conform ordonanţei de urgentă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 care a fost actualizată în urmă cu o săptămână prin Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2021.

    Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2021 prevede amânarea recensământului pentru anul 2022 ţinând cont de prelungirea succesivă a stării de alertă pe teritoriul României pe fondul evoluţiei ascendente a numărului de cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2, s-a impus mutarea/decalarea colectării datelor pentru recensământul general agricol într-un anotimp prielnic realizării interviurilor faţă în faţă în spaţiu deschis ca măsură de prevenţie a răspândirii virusului şi protejare a populaţiei, respectiv în perioada mai-iulie 2021, ceea ce a determinat, implicit, mutarea/decalarea termenelor pentru colectarea datelor şi pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor, respectiv în perioada februarie- iulie 2022, precum şi mutarea momentului de referinţă al RPL2021 la data de 1 decembrie 2021 în loc de 1 mai 2021,

    Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 a fost publicată în în Monitorul Oficial, Partea I nr. 530 din 21 mai 2021.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 prevede ca persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode. Dovada autorecenzării on-line se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării, conform documentului oficial.

    Astfel, angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzării on-line au obligaţia de a le acorda acestora ziua liberă. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni de la data realizării cu succes a autorecenzării.

    Codul de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării este generat automat de soluţia informatică funcţională pe site-ul recensământului pentru fiecare formular individual transmis cu succes către baza de recensământ.

    În perioada februarie-iulie 2022 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei şi locuinţelor. În funcţie de evoluţia unor evenimente la nivel naţional: pandemii, dezastre naturale, stări de alertă, stări de urgenţă, alegeri locale, alegeri parlamentare, referendumuri, modificarea perioadei de desfăşurare a recensământului general agricol, care pot afecta desfăşurarea recensământului, perioada de colectare a datelor poate fi modificată prin hotărâre a CCRPL2021.

    Ziua liberă, plătită, se acordă persoanei salariate, indiferent dacă aceasta a realizat autorecenzarea on-line pentru sine şi pentru alţi membri ai gospodăriei, sau pentru alte persoane.

    În perioada februarie-martie 2022 se realizează colectarea indirectă a variabilelor din programul de observare al recensământului identificate în surse administrative.

    În perioada martie-mai 2022 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu faţă-în-faţă asistată de calculator a înregistrărilor individuale, pentru acele persoane pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu asistată de calculator a clădirilor şi locuinţelor pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    În perioada august-septembrie 2022 se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date.

     

     

     

     

  • Primul autotest antigen Covid-19 din România a fost avizat

    Autotestul antigen Covid-19 fost validat oficial de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România. Testele au o acurateţe de peste 98%.

    Autotestul antigen Covid-19 dezvoltat şi comercializat de către DDS Diagnostic pentru diagnosticarea Covid-19 a fost validat oficial de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, pentru uz personal.

    Testele sunt neinvazive, se pot face în orice moment al zile, fără supraveghere medicală şi au o acurateţe de peste 98%. Tamponul nazal se introduce doar 2-3 cm în nas. Procesul de recoltare este identic cu acela prin care, cu un tampon, “se curăţă” interiorul nării şi nu creează niciun fel de neplăcere persoanei care doreşte să se testeze.

    Testarea rapidă rămâne principala metodă de limitare a infectărilor cu SARS-CoV-2, alegerea testului rapid uşor de folosit şi cu acurateţea cea mai ridicată fiind esenţială. “Demersul de certificare oficială a testului rapid produs de noi ca Autotest s-a făcut cu scopul de a susţine şi uşura procesul de testare în masă şi în România, aşa cum au făcut şi alte ţări europene, precum Germania, Franţa, Austria, prin validarea testelor pentru uz personal.

    Autotestarea permite deblocarea rapidă a multor domenii de activitate importante, cum sunt Educaţia, Cultura, HoReCa etc. Cel mai mare avantaj este faptul că, prin acest produs, testarea nu mai este condiţionată de prezenţa personalului medical autorizat, ceea ce permite evaluarea simplă, eficientă şi la scară largă a infecţiilor cu SARS-CoV-2 în rândul elevilor, a personalului HoReCa, şi a celorlalte categorii socio-profesionale blocate de mai bine de un an din cauza pandemiei”, declară Dana Stan, fondatorul şi liderul echipei de cercetare DDS Diagnostic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro