BusinessMagazin

Tag: Peninsula

  • Adoptarea rublei ca monedă oficială provoacă panică în rândul populaţiei din Crimeea

     “Banca m-a contactat şi mi-a cerut să-mi achit ratele, dar nu pot face plăţile”, spune, îngrijorată, o femeie în vârstă din Simferopol, în timp ce alta se întreabă “cum va primi pensia”.

    Maksim, un tânăr angajat la banca ucraineană PrivateBank din Simferopol, îi linişteşte pe clienţii îngrijoraţi şi îi asigură că “toate conturile vor fi redeschise în curând”.

    Numeroase persoane sunt însă îngrijorate, după ce conturile le-au fost “temporar blocate” de PrivateBank, una dintre cele mai importante bănci din Ucraina, după decizia autorităţilor proruse din Crimeea de a adopta rubla ca monedă oficială.

    În lipsa lichidităţilor în peninsulă, clienţii băncii au fost autorizaţi să retragă doar 500 de hrivne pe zi, ceea ce înseamnă 37 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REZULTATELE DEFINITIVE ale referendumului din Crimeea: Alipirea la Rusia a fost votată de 96,6 la sută dintre alegători

     “Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BIOGRAFIE – Cine este noul lider din Crimeea: Un om de afaceri cu un trecut dubios, originar din Republica Moldova

     Aksionov, în vârstă de 41 de ani, şi-a construit o avere impresionantă după prăbuşirea URSS, în 1991, însă neagă legăturile cu grupările infracţionale din acea perioadă, care i-a adus şi supranumele de “Gobelin”.

    El a fost propulsat în mod neaşteptat în postul de premier al Guvernului din Crimeea de un grup de membri ai Parlamentului local, în momentul în care sediul Legislativului era ocupat de persoane înarmate, iar un comando prorus tocmai instalase drapelul Rusiei pe sediul instituţiei din Simferopol.

    Aksionov a ajuns premier în pofida unei cariere politice relativ scurte, de şase sau şapte ani, şi a înfrângerii electorale din 2010, când partidul său, “Unitatea Rusă”, a obţinut doar 4 la sută din voturi şi a primit doar trei din cele 100 de mandate ale Parlamentului local.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geopolitica lui Vladimir Putin: Ucraina s-ar putea să regrete că a fost a treia mare putere nucleară a lumii

    AGRESIUNEA RUSIEI A DECLANŞAT O RETORICĂ DESTUL DE AGRESIVĂ DIN PARTEA STATELOR UNITE ŞI CHIAR A ŢĂRILOR EUROPENE. Moscova a acţionat pentru a-şi proteja interesele şi a pus Occidentul în faţa unei situaţii dificile. Statele UE, cu puternice legături comerciale cu Rusia, sunt însă reticente să adopte măsuri economice punitive împotriva celui mai important furnizor de hidrocarburi al spaţiului comunitar.

    În plus, Rusia este o importantă piaţă de desfacere a bunurilor companiilor europene. În acest context complicat, aspectele economice par a fi prioritare pentru puterile UE, precum Germania şi Marea Britanie, în timp ce pentru Rusia preşedintelui Vladimir Putin, care deţine încă iniţiativa în această criză, rolul economic este unul secundar.

    COSTURI. Politica pe marginea prăpastiei a lui Putin i-a costat, deja, pe unii dintre apropiaţii săi miliarde de dolari. Restul de 144 de milioane de ruşi ar putea avea, de asemenea, de plătit un preţ, scrie Bloomberg.  Concentrarea de trupe ruseşti în Crimeea a cauzat pe 3 martie cea mai masivă vânzare de acţiuni din ultimii cinci ani. A împins, de asemenea, rubla la un nou minim, forţând banca centrală să opereze cea mai amplă creştere a dobânzii de politică monetară începând din 1998, când Moscova se îndrepta către default.

    „Rusia va pierde cel mai mult din criza din Ucraina. Încrederea internă şi externă va avea de suferit, investiţiile vor fi mai puţine, ieşirile de capital probabil mai mari, băncile din Rusia cu expunere pe Ucraina vor avea probabil pierderi, rubla se va deprecia, iar creşterea economică va fi mai slabă„, spune Timothy Ash, analist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group.

    Pentru Putin, economia nu pare a fi decât o unealtă pentru atingerea unor obiective într-un joc mai amplu cu statele din Europa şi SUA. Criza a expus, însă, slăbiciunea economiei ruseşti, reconstruită de Putin pe bazele industriei de petrol şi gaze naturale. Hidrocarburile reprezintă aproximativ jumătate din exporturile Rusiei, iar stagnarea preţurilor a cauzat de ceva timp îngrijorare între oficialii de la Moscova.

    Economia de circa 2.000 de miliarde de dolari a Rusiei ar trebui să fie mai diversificată pentru a creşte, a afirmat, în februarie, şeful misiunii FMI la Moscova, Antonio Spilimbergo. Creşterea PIB a încetinit pentru al patrulea an consecutiv în 2013, odată cu declinul consumului intern şi al investiţiilor. Avansul de anul trecut, de 1,3%, a fost cel mai slab de după recesiunea din 2009.

    Încercarea lui Putin de a conserva interesele Rusiei în Ucraina, în contextul preluării puterii de către un regim pro-UE, a depreciat puternic rubla. Moneda Rusiei a pierdut 1,8% din valoare, chiar dacă banca centrală a crescut dobânda neaşteptat cu 1,5 puncte procentuale şi a cheltuit 12 miliarde de dolari pentru a apăra cursul, potrivit ING. Indicele Micex al bursei de la Moscova a scăzut cu până la 13%.

  • Occidentul ar putea abandona Crimeea pe mâna lui Putin, în schimbul apropierii Ucrainei de UE

     Această împărţire între marile puteri necesită ca anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea să satisfacă ambiţia preşedintelui rus de a rămâne în Istorie ca cel care a restaurat puterea Rusiei, afectată de prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice.

    O asemenea strategie ar putea să-i aducă critici preşedintelui american Barack Obama şi să displacă foştilor sateliţi ai fostei URSS din Europa de Est, care se tem pentru securitatea lor.

    Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a “dat-o” Ucrainei, în cadrul URSS.

    În acelaşi timp, occidentalii ar vrea să vadă Ucraina ieşind din zona de influenţă a Moscovei, având astfel o ţară prietenă la frontiera cu Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul rus va respecta “alegerea istorică” a Crimeei la referendum

     “Vom respecta alegerea istorică a populaţiei Crimeei”, a declarat Serghei Narîşkin, citat de agenţiile ruse, în cadrul unei întâlniri la Moscova cu o delegaţie a Parlamentului local al Crimeei.

    “Vom susţine alegerea liberă şi democratică a populaţiei  Crimeei”, a adăugat el.

    Oficialul rus s-a exprimat în cadrul unei întâlniri, la Moscova, cu o delegaţie a Parlamentului local al Crimeei.

    Dominat de proruşi, Parlamentul local al Crimeei i-a cerut, joi, lui Vladimir Putin alipirea peninsulei ucrainene la Rusia şi a anunţat organizarea unui referendum la 16 martie pentru validarea acestei decizii. Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia şi o autonomie net consolidată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibil referendum privind ALIPIREA Crimeei la Rusia, pe 16 martie

    Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia sau o autonomie net consolidată, a precizat deputatul Grigori Ioffe. Parlamentul acestei republici autonome a prevăzut organizarea, la 30 martie, a unui referendum dar care se referă doar o simplă consolidare a autonomiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AQPA, aripa cea mai activă a Al-Qaida. Reţeaua se află la originea alertei mondiale de securitate

     Creată în ianuarie 2009 din fuziunea aripilor saudite şi yemenite ale Al-Qaida, AQPA a revendicat o serie de atacuri importante, atât în Yemen, unde s-a regrupat, cât şi în exterior, inclusiv o tentativă de a produce o explozie într-un avion de linie american în ziua de Crăciun a anului 2009.

    Cinci luni mai devreme, un kamikaze al grupării nu a reuşit să-l ucidă pe actualul ministru saudit de Interne, prinţul Muhammad bin Nayef, detonându-şi bomba pe care o avea asupra sa în prezenţa acestuia.

    Acest kamikaze a reuşit să se infiltreze în anturajul prinţului, care a jucat în ţara sa un rol esenţial în lupta împotriva Al-Qaida.

    În noiembrie 2010, AQPA a revendicat responsabilitatea trimiterii unor colete-capcană în Statele Unite şi explozia unui avion cargo american, la Dubai, două luni mai târziu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord şi Coreea de Sud au reluat negocierile pentru redeschiderea complexului industrial Kaesong

     Negocierile au fost reluate către ora locală 10.00 (4.00, ora României) şi au loc după alte două reuniuni, luna aceasta, care nu au fost suficiente în vederea unei apropierei a poziţiilor asupra unei redeschiderii pe termen a complexului, închis în mod unilateral la începutul lui aprilie de către Phenian, în plină perioadă de tensiune între cele două ţări.

    “Voi face tot ceea ce este posibil pentru a redeschide Kaesong şi a-l transforma într-un parc industrial internaţional”, a declarat pentru jurnalişti Kim Ki-woong, şeful diplomaţiei sud-coreene.

    Phenianul şi Seulul vor să repornească această zonă de activităţi industriale considerată crucială atât pentru economia nord-coreeană, cât şi pentru întreprinderi sud-coreene care au pierdut milioane de dolari după plecarea celor aproximativ 53.000 de muncitori nord-coreeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întâlniri China-Coreea de Nord şi SUA-Coreea de Sud pe tema situaţiei din peninsula coreeană

     “Adjunctul ministrului chinez de Externe Zhang Yesui şi primul adjunct al ministrului nord-coreean de Externe Kim Gye-kwan au prezidat împreună, în această (miercuri) dimineaţa dialogul strategic între cei doi miniştri”, a declarat miercuri Hua Chunying, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze.

    “Cele două părţi au discutat despre China, Coreea de Nord şi situaţia în peninsula coreeană”, a adăugat ea, fără să intre în detalii.

    Kim Gye-kwan, un obişnuit al vizitelor la Beijing şi al discuţiilor despre programul nuclear al Phenianului, a fost primit de către oficialul chinez însărcinat cu Coreea de Nord, Wu Dawei, a declarat Hua Chunying.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro