BusinessMagazin

Tag: pedepse

  • Saif al-Islam, fiul fostului dictator libian Muammar Kadhafi, condamnat la moarte

    Ei erau judecaţi de un tribunal din Tripoli, împreună cu alte zeci de colaboratori apropiaţi ai fostului dictator, pentru reprimarea sângeroasă a protestelor din timpul primăverii arabe.

    Saif al-Islam nu era prezent în instanţă. El a fost audiat prin intermediul unei legături video, relatează BBC News online.

    El este deţinut de către o fostă grupare rebelă din oraşul Zenten, care refuză să-l predea autorităţilor.

    Fostul şef al serviciilor de informaţii ale regimului Kadhafi, Abdallah al-Senousi, se află de asemenea printre inculpaţii care riscă pedeapsa cu moartea, la fel ca şi fostul premier Baghdadi al-Mahmoudi.

    Ei urmează să primească dreptul de a face apel, potrivit unui corespondent BBC la Tripoli.

    Ceilalţi inculpaţi au primit pedepse cuprinse între cinci ani şi închisoarea pe viaţă.

     

  • Viktor Orban consideră că decizia privind pedeapsa cu moartea trebuie să aparţină fiecărui stat UE

    “Vrem să sondăm opinia publică în Europa pentru a afla dacă reintroducerea pedepsei cu moartea ar trebui să redevină una dintre competenţele legale ale statelor membre”, a declarat Orban pentru Kossuth Radio. Dacă acest lucru se întâmplă, “putem decide dacă o vom reintroduce sau nu”, a adăugat el.

    “Eu sunt de partea vieţii”, a declarat premierul, întrebat dacă el este în favoarea pedepsei capitale. El a precizat că trebuie văzut ce măsuri pot fi luate pentru a proteja cetăţenii care respectă legea.

    “Dacă îi putem proteja fără a reinstaura pedeapsa cu moartea, atunci să-i protejăm astfel. Dar dacă nu se poate altfel, pedeapsa cu moartea trebuie reinstaurată”, a mai declarat Orban.

    El a apreciat că subiectul trebuie menţinut pe agendă. “Mulţi consideră că dacă există pedeapsa cu moartea… trăim mai în siguranţă, este o dezbatere amplă”, a afirmat premierul ungar, precizând că este important să fie înţeleasă opinia publică pe această temă.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a condamnat la sfârşitul lui aprilie declaraţiile premierului Ungariei, Viktor Orban, privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea, cerându-i să revină asupra afirmaţiilor. “Nu este necesar să comentăm un lucru evident. Ne opunem cu vehemenţă aplicării pedepsei cu moartea. Orban trebuie să clarifice imediat că nu are această intenţie. Dacă nu o va face, va exista o confruntare puternică de idei”, a afirmat Jean Claude Juncker. “Carta UE a drepturilor fundamentale interzice pedeapsa cu moartea”, a subliniat Juncker.

    “Nu există dubii că pedeapsa cu moartea intră în contradicţie cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, a spus, la rândul său, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, după ce Orban a declarat că analizează posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea, abolită în 1990.

  • Fostul director CIA, generalul David Petraeus, condamnat în cazul scurgerii de informaţii

    Generalul în retragere, în vârstă de 62 de ani, care a fost considerat un potenţial candidat la preşedinţie, a prezentat scuze într-un tribunal din Charlotte, în statul North Carolina, după ce a pledat vinovat, în urma unei înţelegeri cu procurorii.

    Procurorii au cerut să i se aplice o amnendă în valoare de 40.000 de dolari, dar judecătorul a apreciat că este necesar ca aceasta să aibă o valoare mai mare pentru a fi “punitivă”.

    Petraeus a “comis o eroare de judecată gravă, dar necharismatică”, a apreciat judecătorul federal David Keesler.

    Fostul comandant a recunoscut că i-a dat informaţii amantei sale, Paula Broadwell, ofiţer în cadrul Armatei americane de Rezervă, care scria o biografie a ofiţerului de rang înalt.

    În apărarea sa, avocatul lui Petraeus a spus că nicio informaţie clasificată nu a fost făcută publică.

    Potrivit unui document judiciar, Petraeus i-a acordat acces lui Broadwell la dosare clasificate în 2011, înainte să devină director al Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA).

    Cunoscute sub numele de “black books”, aceste dosare conţineau informaţii clasificate, inclusiv identităţile unor ofiţeri sub acoperire, coduri de încriptare a unor texte, strategii de război, capabilităţi în domeniul informaţiilor, negocieri diplomatice şi informaţii de la reuniuni ale Consiliului pentru Securitate Naţională (NSC) de la Casa Albă.

    Petraeus, care a fost comandantul forţelor Statelor Unite în războaiele din Irak şi Afganistan, a demisionat de la conducerea CIA în 2012, după dezvăluirea relaţiei sale extraconjugale.

    La plecarea de la tribunal, el le-a mulţumit celor care l-au susţinut. “Aştept cu nerăbdare să trec la următoarea etapă din viaţa mea”, a spus el, citat de BBC.

  • Pedepsele pentru traficul de persoane sau minori ar putea ajunge la 25 de ani

    În prezent, traficul de persoane sau de minori se pedepseşte cu cel mult 12 ani, potrivit Codului penal.

    Potrivit oficialilor din Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia propune introducerea unor circumstanţe agravante în cazul traficului de persoane sau de minori. Astfel, articolul 210 din Codul penal ar trebui completat cu un nou articol (4), care ar trebui să aibă următorul cuprins: “Dacă faptele prevăzute în prezentul articol au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”.

    Potrivit actualei legislaţii, traficul de persoane se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. În cazul traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la cinci la 12 ani.

    CSM doreşte şi completarea articolului 211 din Codul penal, cu un nou articol, conform căruia traficul de minori se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani, dacă faptele înscrise în această infracţiune au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

    În prezent, traficul de minori se pedepseşte cu închisoarea de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Dacă fapta a fost săvârşită de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la cinci la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Pe lângă cele două modificări legislative, CSM propune şi completarea articolului 281 – care se referă la nulităţile absolute – alineatul 1 litera f) din noul Cod de procedură penală, astfel încât să fie aplicabilă sancţiunea nulităţii absolute şi în cazul în care sunt încălcate dispoziţiile referitoare la asistenţa obligatorie a persoanei vătămate.

    De asemenea, pentru clarificarea textului de lege, Consiliul Superior al Magistraturii doreşte introducerea unui nou alineat la articolul 374 referitor la pornografia infantilă, prin care să se impună aplicarea unei pedepse între unu şi cinci ani pentru “îndemnarea sau recrutarea unui minor cu scopul participării sale la spectacole pornografice, obţinerea de foloase de pe urma unui astfel de spectacol la care participă minori sau exploatarea unui minor în orice alt fel pentru realizarea de spectacole pornografice”.

    CSM propune şi reformularea definiţiei materialelor pornografice cu minori din Codul penal, astfel încât să acopere ipoteza persoanei majore care simulează că este minoră.

    Propunerile au fost avizate de CSM şi au fost trimise Ministerului Justiţiei, cu solicitarea de modificare a Codului penal.

  • DIICOT cere pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice

    În continuare, vineri, vor fi ascultaţi ultimii trei avocaţi, iar inculpaţii vor susţine ultimul cuvânt, după care instanţa va rămâne în pronunţare.

    Magistraţii unui complet de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dezbat apelurile din dosarul privatizărilor strategice, făcute atât de DIICOT, cât şi de inculpaţi împotriva deciziei unui complet de trei judecători de la aceeaşi instanţă.

    Procurorul DIICOT a cerut luni, la instanţa supremă, pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

    În 8 decembrie, instanţa supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în ţară şi nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia.

    Gabor Kerekes este reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa sa.

    La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • China intenţionează să reducă numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa capitală

    Potrivit unui proiect de lege prezentat în comisia permanentă a Adunării Naţionale Populare (ANP, Parlamentul de la Beijing), pedeapsa capitală nu se va mai aplica pentru nouă infracţiuni, printre care traficul de arme sau de materiale nucleare, falsificarea de bani, forţarea unei persoane de a practica prostituţia, sau strângerea de fonduri prin escrocherie.

    Pedeapsa maximă pentru astfel de infracţiuni va fi închisoarea pe viaţă, a precizat agenţia Xinhua.

    China, ţara cu cel mai mare număr de execuţii, dispune în prezent de o listă cu 55 de infracţiuni pasibile de pedeapsa capitală, dintre care multe nu implică violenţa fizică.

    De la promulgarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în 1979, China a redus o singură dată, în 2011, această listă.

    Beijingul a eliminat din această listă în special anumite infracţiuni economice, reducând de la 68 la 55 numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea. Din 2007, înaintea oricărei execuţii este necesară aprobarea Curţii Supreme.

    Însă numărul persoanelor executate în China nu a fost niciodată dezvăluit de autorităţile de la Beijing. O organizaţie neguvernamentală cu sediul în Statele Unite a anunţat săptămâna trecută că 2.400 de persoane ar fi fost executate în cursul anului 2013.

    Aceste cifre arată o scădere cu 20% faţă de 2012 şi o diminuare considerabilă în raport cu cele 12.000 de execuţii înregistrate în 2002, a subliniat Fundaţia Dui Hua.

    Potrivit organizaţiei, tendinţa de scădere a numărului execuţiilor în China riscă să fie pusă sub semnul întrebării de campania de reprimare declanşată de autorităţile chineze în regiunea musulmană Xinjiang, cuprinsă de tensiuni şi revoltele unei părţi a populaţiei, care contestă autoritatea Beijingului.

  • Adrian Năstase află astăzi dacă pedeapsa de 4 ani de închisoare va fi MAJORATĂ

     În timpul judecării cererii de contopire a pedepselor, avocaţii au depus la instanţă CV-ul lui Adrian Năstase, pentru a demonstra faptul că fostul premier nu are nevoie de un spor de pedeapsă pentru a fi reeducat.

    Apărătorii fostului premier au punctat faptul că în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, condamnările au fost orientate către minimum de pedepasă pentru faptele de care Adrian Năstase a fost acuzat de procurori.

    Avocaţii lui Năstase au vorbit în faţa instanţei şi despre profilul socio-moral al fostului premier, arătând că el a executat deja 266 de zile din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”, astfel că scopul pedepsei a fost îndeplinit.

    Avocaţii lui Năstase au introdus, în 23 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, cererea de contopire a pedepselor primite de clientul lor în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, de doi ani şi, respectiv, patru ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Năstase, Fenechiu şi Becali, între foştii demnitari care vor petrece Paştele în penitenciar

     Foşti deputaţi şi senatori, foşti membri ai Guvernului, dar şi oameni de fotbal, unii dintre ei încarceraţi în acest an, vor spune “Hristos a Înviat” în spatele gratiilor.

    Chiar dacă este pentru a doua oară încarcerat, acestea sunt primele sărbători pascale pe care fostul premier Adrian Năstase le petrece în spatele gratiilor. El este încarcerat la Penitenciarul Jilava, acolo unde execută pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare, la care a fost condamnat în 6 ianuarie, pentru şantaj şi luare de mită, în dosarul cunoscut ca “Zambaccian” .

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSARUL “Transformatorul” – DNA: Inculpaţii au vândut fier vechi la preţul unor componente noi

     În faţa completului de cinci magistraţi care judecă recursurile din dosarul “Transformatorul”, procurorul DNA prezent la dezbaterile finale a arătat că pedepsele aplicate în iulie 2013 de un complet de trei judecători de la instanţa supremă sunt mici, “orientate spre minimum”, deşi probele de la dosar dovedesc o situaţie gravă, fapte grave, comise în complicitate, de către toţi cei inculpaţii în acest dosar.

    Magistratul DNA a arătat că nu era posibilă aplicarea unei pedepse de cinci ani de închisoare în cazul unor fapte de complicitate, aşa cum este cazul lui Relu Fenechiu, şi pedepse de şase ani de închisoare pentru fapta directă, în contextul în care toţi inculpaţii au dat dovadă de perseverenţă infracţională, faptele având un grad sporit de periculozitate.

    “Se impune majorarea pedepselor, pentru că probele dovedesc că exercitarea abuzivă şi atitudinea abuzivă a celor trei directori din perioada 2002-2005 de la SISEE Moldova a făcut ca firmele fraţilor Fenechiu să aibă o piaţă continuă de desfacere prin furnizarea de «fier vechi la preţ de componentă nouă»”, a arătat procurorul DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre membrele grupului rus Pussy Riot a fost eliberată

     “Ea a fost pusă în libertate astăzi, în jurul orei 09.00”, a declarat Elena Nikişova, purtătoarea de cuvânt a serviciului de aplicare a pedepselor (FSIN) din regiunea Nijni-Novgorod (Volga).

    “Nu ştiu care sunt proiectele ei pentru perioada următoare”, a adăugat ea.

    Una dintre avocatele tinerei, Irina Hrunova, a afirmat pentru AFP că Maria Alehina a fost eliberată şi că a fost dusă direct cu maşina penitenciarului la gară, în absenţa avocatului, “fără îndoială pentru a evita agitaţia mediatică”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro