BusinessMagazin

Tag: parlamentari

  • ”Închisoarea de weekend” şi la domiciliu pentru deţinuţi, aprobată în Comisia Juridică a Camerei

    Proiectul va intra la votul final miercuri, Camera Deputaţilor fiind decizională. Legea ar urma să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, iar ministerul Justiţiei are 30 de zile la dispoziţie pentru a aproba normele metodologice.

    “Măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către MAI cu sau fără brăţară electronică,” prevede proiectul..
    PNL a protestat: proiectul, total schimbat

    Săptămâna trecută, liberalii au protestat faţă de amendamentele PSD, menţionând că acestea schimbă fundamental propunerea făcută de ei

    Potrivit amendamentelor depuse de PSD şi aprobate de comisie, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei conform Legii 254/2013, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar.

    Judecătorul de supraveghere a executării pedepsei va dispune aceste măsuri pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie. Măsurile alternative nu pot fi dispuse în cazul deţinuţilor care au săvârşit abateri disciplinare, mai prevede textul adoptat, la propunerea PSD.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Iohannis atacă la CCR legea ce protejează aleşii de conflictul de interese

    “Deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsuri nu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii – precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii. Aşa cum arată şi Curtea Constituţională Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială”, se arată în sesizarea preşedintelui.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Personalităţi publice, politicieni pro-UE au lansat o campanie pentru un vot popular privind Brexit

    Parlamentari anti-Brexit, inclusiv din partea Partidului Conservator, condus de premierul Theresa May, au participat la manifestaţia de la Londra, în cadrul căreia a fost lansată campania Votul Poporului (People’s Vote).

    Actorul Patrick Stewart s-a numărat printre personalităţile publice care au participat la eveniment. Stewart a declarat că scopul campaniei nu este de a cere un al doilea referendum, ci de a avea “o altă şansă de a vedea care vor fi termenii acestui divorţ”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După publicarea protocolului Parchet – SRI, deputatul AKM cere rejudecarea tuturor dosarelor de după 2009

    “O să fac propunerea în Parlament. O să discut cu colegii mei şi vom vedea dacă putem face acest lucru prin proiect de lege. O să vorbesc şi cu ministrul Justiţiei despre acest subiect. Se poate face un proiect de lege in urma descoperirilor şi a faptului că judecătorii spun că e un lucru extrem de grav, ca să existe tabara de vară cu judecatori şi SRI, atunci există această mare, mare suspiciune şi nu numai, există suspiciuni suficiente ca să se ceară prin lege rejudecarea tuturor dosarelor din 2009. Eu personal mă gândesc că nu este suficient că noi am descoperit lucrurile astea. Lumea aşteaptă de la noi să vadă şi ce facem. Cei care au făcut poliţie politică şi cei care au facut aceste chestiuni să fie incrimaţi penal. Asta e poziţia mea ca parlamentar pe care o voi discuta cu colegii mei”, a afirmat Rădulescu pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

    Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, pe 30 martie, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, documentul având 18 pagini. În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre Parchetul general şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior, şi prim-adjunctul Florian Coldea.

    Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General are 18 pagini, prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un amendament care modifică Legea ANI care prevede că faptele comise de persoanele aflate în funcţii şi demnităţi publice care duc la conflict de interese sau incompatibilitate se prescriu după trei ani de la săvârşirea acestora. Amendamentul a fost propus de către deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi semnată de mai mulţi parlamentari din arcul Puterii. Această propune introduce astfe referirea la prevederea din Codul civil privind prescripţia, potrivit căreia termenul prescripţiei este de trei ani, dacă legea nu menţionează un alt termen.

  • Noi motive de ”frezoane” pentru asistaţii social. Sunt la un pas să rămână fără banii de la stat

    Potrivit unui proiect de lege, care a trecut marţi de Senat, persoanele în cauză trebuie să lucreze în folosul comunităţii ori să urmeze cursuri de calificare profesională. Dacă refuză, vor pierde ajutorul financiar pe o perioadă de 6 luni.

     
    Iniţiatorii proiectului spun că în acest moment legea actuală nu face decât să-i stimuleze pe cei care primesc ajutor social să nu lucreze. Legea prevede pierderea ajutorului în cazul în care asistatul refuză de 3 ori un serviciu sau să facă munca în folosul comunităţi. În unele cazuri, aceştia fac rost de adeverinţe medicale care-i scutesc de efort. Printre cei care astă iarna au rămas acasă în loc să cureţe zăpadă, de pildă, se numără şi o femeie, de 54 de ani.
     
    A susţinut că suferă de mai multe afecţiuni şi frisoane, care îi tăie cheful de muncă.
     
    La momentul acela, Mioara, asistat social a spus: “Nu m-am dus niciodată, dacă muncesc mă ia căldurile, temperaturile, nu pot să muncesc! Mă ia capul, mă ia frezoane”.Reporter: “Aşa, cu o scutire mai scăpaţi”

    Mioara: “Păi, mai scăpăm şi eu dacă nu fac treaba, sunt şi bătrână, am 54 de ani.”

    Reporter: “Aţi dus scutiri de la medic?”

    Mioara: “Da, da, direct de la spital am dus!”

    Potrivit statisticilor prezentate de parlamentari, 20 la sută dintre cei care primesc ajutor de la stat muncesc la negru, dar încasează şi banii de la buget. De-acum înainte, dacă vor refuza un serviciu, ori munca în folosul comunităţii, sau vor fi prinşi că lucrează fără forme legale vor rămâne fără sprijin financiar de la stat,scrie stirileprotv.ro

  • Pensiile speciale rămân: senatorii au respins propunerea legislativă iniţiată de parlamentarii USR

    Propunerea a fost respinsă cu 81 de voturi „pentru”, 36 de voturi „împotrivă” şi o abţinere.

    Potrivit expunerii de motive a proiectului, numărul celor care beneficiază de pensii de serviciu instituite prin legi speciale este de 184.000 de persoane, iar bugetul total pentru aceste pensii speciale a fost de 6.6 miliarde de lei în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii nu au culoare politică: Revin pensiile speciale pentru aleşii locali. Parlamentarii PSD, UDMR, PNL şi PMP vor ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ să primească pensii speciale

    “Începând cu 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu legea au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie specială pentru limită de vârstă, dacă sunt realeşi pentru un nou mandat”, potrivit unui proiect care modifică Legea 393/2004 privind Statul aleşilor locali.
     
    Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene ar urma să beneficieze de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului.
     
    „Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie şi cu orice alte venituri realizate. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate complete şi se calculează ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează salariul de bază minim brut garantat în plată”, potrivit sursei citate.
     
    Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetele locale a unităţilor administrativ teritoriale şi se plăteşte de către acestea, se arată în proiectul de lege.
     

  • Ţara unde parlamentarii NU au nici un privilegiu. Oare la noi ar fi posibil aşa ceva?

    Probabil dacă parlamentarii români s-ar trezi peste noapte în Suedia, de exemplu, probabil ar considera că trăiesc un adevărat coşmar. Ţara nordică nu oferă bani suplimentari pentru chirie, asistenţi personali sau maşină cu şofer, iar deputaţii de acolo nu beneficiază nici de imunitate. În schimb, ei trebuie să îşi declare toate cheltuielile, iar informaţiile pot fi accesate de orice cetăţean. 

    O poveste de la mijlocul anilor ’80 exemplifică cel mai bine cum funcţionează modelul suedez. După moartea premierului ţării, văduva acestuia s-a prezentat la birouri cu o cutie plină cu pixuri marcate cu cuvintele “Proprietatea Trezoreriei”. Pentru că acestea nu mai aveau cum să fie folosite de soţul ei, femeia a considerat corect să le restituie.

    Venind spre vremurile actuale, aflăm că sistemul nu s-a schimbat deloc. Corupţia şi folosirea incorectă a fondurilor publice sunt extrem de rare, iar privilegiile politicienilor, puţine.

    Miniştrii folosesc şoferul şi secretara instituţiei pe care o reprezintă, nu au personal alocat lor în mod special. Doar premierul suedez are dreptul la o locuinţă de serviciu. Parlamentarii care locuiesc la peste 50 de kilometri pot închiria o proprietate a statului de până în 40 de metri pătraţi şi care costă până la 900 de euro. Ei nu primesc bani pentru secretare sau consilieri şi nici sume suplimentare pentru deplasări. Beneficiază doar de transport public gratuit.

    “Eu îi plătesc pe politicieni. Nu văd niciun motiv ca banii contribuabililor să fie folosiţi pentru a le asigura o viaţă de lux”, spune un plătitor de taxe suedez.

    În total, un parlamentar suedez costă contribuabilii doar o sumă de două ori mai mare decât salariul mediu pe economie. În România, sumele totale cheltuite pentru un ales al poporului se ridică la 19 salarii medii pe economie.

    Contribuabilii suedezi pot supraveghea personal activităţile şi cheltuielile aleşilor. Centrul documentelor oficiale ale guvernului pune la dispoziţia oricărui cetăţean mailuri oficiale, declaraţiile de avere şi chiar informaţii despre licitaţiile publice. Detaliile merg până acolo încât se poate găsi chitanţa de la masa de prânz a premierului cu preşedintele Băncii Centrale, document care arată ce au mâncat sau au băut cei doi, scrie realitatea.net

  • Celentano din „Las Fierbinţi”, mesaj pentu ministrul Justiţiei: “Cred ca studenţii lu’ Tudorel se distrează rău la cursuri!:)) Noapte băi băiatule”

    Celentano are un mesaj şi pentru ministrul Justiţiei.
     
    Celentano din „Las Fierbinţi” este revoltat de ceea ce se întâmplă în anul centenar şi de deciziile luate de politicieni, potrivit Libertatea.
     
    “Am intrat în anul centenar. Şi? Am intrat cu un parlament care functioneaza ilegal. În 2009 a avut loc un referendum perfect valabil care a avut un rezultat simplu: 300 de parlamentari si parlament unicameral. Buna, rea,aceasta a fost vointa poporului. Aşa trebuia să se facă. Ca la Brexit,bun,rău, dracu să-l ia şi pe ala…sa se faca daca asa a vrut poporul.
     
    Desteptii astia de politicieni o tot scaldă că poporul sa nu iasa in strada,sa se manifeste la vot,ca asa e democratia….pai s-a votat intr-un fel si voi tot nu executati bai … care sunteti deputati şi senatori! De ce?
     
    Ca vă „place” privilegiile „care le aveti,nu?” S-a votat intr-un fel si e altfel, se iese în stradă şi degeaba,tot fac ce vor. Eu nu pot sa consider acest parlament ilegal? Ca votul de la referendum are putere juridica mare. Sa mai vorbim de UDMR care nu e partid politic si e în Parlament? 100 de ani de Romania,nu-mi dau seama daca e prea mult sau prea putin!?”, a scris Adrian Văncică pe blogul personal.
     
    “Cred ca studentii lu’ Tudorel se distreaza rau la cursuri!:)) Noapte bai baiatule”, a scris Celentano din „Las Fierbinţi”, pe contul de socializare, după discursul Ministrului Justiţiei în care a cerut revocarea Laurei Codruţei Koveşi.

  • Remuz Borza: „9.000 de lei reprezintă o indemnizaţie decentă. Vreţi să venim desculţi?”

    „Şi alaltăieri, când am discutat pe moţiunea simplă pe muncă am vorbit despre ipocrizia şi populismul unor colegi. Ce ipocrizie e mai mare decât să votezi împotriva propriilor indemnizaţii şi să te calci pe picioare la casierie ca să le încasezi? Nu am văzut niciun semnatar din cei 52 pe moţiunea simplă că s-au legat cu lanţuri ca o formă de protest împotriva acestor indemnizaţii sau că au refuzat să le încaseze, după cum nici la USR nu am văzut niciun coleg care să dea o declaraţie la casierie prin Secretariatul general, că refuză încasarea indemnizaţiei”, a declarat deputatul neafiliat Remus Borza, criticand discursul opoziţiei cu privire la majorarea indemnizaţiilor pe care le primesc parlamentarii.

    Remus Borza a susţint că „un demnitar prost plătit este vulnerabil la prostie şi la corupţie” şi le-a cerut colegilor săi „să pună la adăpost demnitarii acestei ţări de astfel de tentaţii”.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info