Tag: Pariu

  • Un tânăr a pornit un business în Bucureşti, care azi are afaceri de 700.000 de euro, după ce şi-a adus aminte de reţetele bunicii – VIDEO

    Aşa a apărut Patiseria Tineretului, o afacere de circa 700.000 de euro, pe care fondatorul o vede extinsă la nivel naţional în următorii cinci ani. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate. Sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu.

    De asemenea, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro. Pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro. Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală.

    Chiţu vrea să deschidă puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara

  • Un nou mall se deschide mâine în România. Pariul de 40 mil. euro al gigantului imobiliar NEPI Rockcastle

    La evenimentul de inaugurare de mâine vor participa reprezentanţi ai NEPI Rockcastle, Carrefour – chiriaşul ancoră al centrului comercial, şi autorităţi locale din Vâlcea.
     
    Investiţia în centrul comercial este de 40 de milioane de euro. Shopping City Râmnicu Vâlcea are o suprafaţă închiriabilă de 27.900 de metri pătraţi, din care 14.000 mp pentru branduri de fashion, 10.000 mp pentru hipermarket şi servicii şi 3.000 mp pentru zona de restaurante şi divertisment, potrivit unor date transmise de companie vara aceasta, când mallul era încă în construcţie. Centrul Comercial are şi un cinematograf multiplex cu şase săli.
     
    Shopping City Râmnicu Vâlcea este construit pe un teren de aproximativ 12 hectare, unde se află şi o parcare de 900 de locuri, dispusă pe un nivel.
     
  • Un pariu curajos sau sinucigaş: Statul a numit la conducerea Tarom un fost şef din cadrul BMW, Werner Wolf, al patrulea director general în mai puţin de trei luni

    Werner Wolff a fost director executiv al Ba­nat Car, dealerul BMW din Timi­şoara şi Arad, care face parte din grupul Auto­mobile Bava­ria.
     
    Directorul general interimar al Tarom, Daniela Dragne, a demisionat joi, 16 noiembrie, din motive personale. Mandatul acesteia fusese prelungit până la finalul anului de Consiliul de Administraţie al companiei, după ce a expirat la începutul lunii noiembrie. Daniela Dragne, fosta directoare a agenţiei Tarom-Tel Aviv, a fost aleasă de Consiliul de Administraţiei al Tarom în funcţia de director general interimar al companiei pe 4 octombrie, pentru un mandat de o lună.
     
    Florin Susanu, fost director interimar al companiei Tarom, anunţa în luna septembrie că renunţă la acest mandat şi se întoarce în cabina de pilotaj.
     
    Susanu a fost numit după ce Eugen Davidoiu şi-a dat demisia, la finalul lunii august.
     
  • Pariul de 400 de milioane de dolari al Google

    Google a investit foarte mulţi bani în dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, iar descoperirile şi avansul făcut de companie în domeniu încep să-şi arate roadele.

    Alphabet, compania-mamă a Google, a lansat de curând noi produse hardware: două noi telefoane, un laptop, dar şi o pereche de căşti wireless. Produsele ar putea demonstra lumii că achiziţionarea companiei DeepMind de către Google ar putea genera şi profit, nu doar studii ştiinţifice.

    Alphabet a cumpărat DeepMind în anul 2014 pentru o sumă de 400 milioane de dolari, conform estimărilor de la momentul respectiv. De atunci, firma a scos mai multe studii şi lucrări ştiinţifice în domeniul machine learning: de la a învăţa un software să joace jocul Go mai bine decât un om până la a crea un sistem de inteligenţă artificială care mimează abilitatea creierului uman de a visa şi a plănui. Majoritatea acestor dezvăluiri au avut loc în mediul academic, fără potenţial comercial decât peste ani sau decenii. Aşadar, în primul an de când se află sub umbrela Alphabet, DeepMind a avut venituri zero.

    Asta s-ar putea schimba odată cu lansarea comercială a noilor produse Google. Noul asistent digital, prezent în telefoane, laptop şi dispozitivele Google Home, are o voce mai naturală, mai umană. Când asistentul a vorbit în engleză şi japoneză a fost un fenomen datorat faptului că DeepMind a dezvoltat anul trecut un algoritm care a trecut de la stadiul de cercetare la aplicare comercială în doar un an.

    Asistentul este disponibil în mai multe limbi acum, pe dispozitivele Google Home, inclusiv engleză, franceză, germană şi japoneză. Pe când asistentul de pe telefon, pe lângă limbile menţionate mai sus, mai înţelege şi portugheză, coreeană, iar curând şi italiană, spaniolă şi ”engleză singaporeză“. Asistentul are un buton dedicat atât pe telefon cât şi pe noul laptop, Google Pixelbook, şi poate răspunde întrebărilor utilizatorilor vocal sau în scris.

    De acum, asistentul poate recunoaşte vocea unui membru al familiei şi poate avea setări personalizate pentru acesta. De exemplu, dacă tatăl îl întreabă: ”Ce am în calendar?“, asistentul îi poate spune ce întâlniri are; dar dacă fiul pune aceeaşi întrebare, îi poate spune ce teme are de făcut.

    Căştile wireless sunt legate între ele cu un fir, costă 159 de dolari (în SUA) şi vor fi disponibile începând cu luna noiembrie. în plus, vor putea traduce în timp real în 40 de limbi. La evenimentul de lansare, pe scenă a fost organizată o demonstraţie, o conversaţie din engleză în suedeză, care a mers fără greşeală. ”E ca şi cum ai avea propriul tău translator“, se lăuda prezentatorul pe scenă. Vom vedea dacă chiar aşa va fi, însă sigur este un pas în faţă.

    Un alt exemplu în acest sens este o cască numită Pilot, produsă de Waverly Labs. Casca se conectează prin Bluetooth la o aplicaţie şi fiecare poate vorbi în limba lui, informaţia fiind tradusă în timp real. Iniţial, dispozitivul va putea fi folosit pentru a traduce conversaţii în engleză, spaniolă, franceză şi italiană. Reprezentanţii Waverly Labs spun că alte limbi vor fi disponibile în curând, printre care hindi, arabă şi limbile slave. Până acum, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, s-au înregistrat precomenzi în valoare 5 milioane de dolari, iar 25.000 de unităţi au fost livrate deja.

    în 2016, DeepMind a publicat un studiu numit WaveNet, o nouă metodă prin care software-ul poate genera vocea; conform acestuia, noua tehnologie dezvoltată de DeepMind face vocea asistentului cu 50% mai umană decât cea a asistenţilor existenţi pe piaţă la momentul respectiv. Totuşi, această nouă metodă de generare a vocii necesită prea multă putere computaţională. ”Nu este ceva ce putem replica în lumea reală“, au spus cercetătorii de la DeepMind la vremea respectivă. într-un an, compania a găsit o modalitate de a face algoritmul WaveNet de 1.000 de ori mai rapid în timp ce au crescut calitatea sunetului. Asta înseamnă că vocea produsă de un computer este greu de diferenţiat de o voce umană.

    Drept urmare, DeepMind a început să producă bani. Firma rămâne independentă faţă de compania-mamă (Alphabet), iar primele venituri, pe 2016, sunt estimate la 30,3 milioane de dolari datorită produselor şi serviciilor furnizate altor companii din cadrul Alphabet, conform unor informaţii făcute publice în registrul de afaceri din Marea Britanie. DeepMind este o companie londoneză.

    în urmă cu trei luni, DeepMind a anunţat lansarea primului laborator în afara Marii Britanii, în Edmonton, Canada. Recent, compania a anunţat şi deschiderea unui birou în Montreal, în colaborare cu Universitatea McGill. Acesta va fi condus de către românca Doina Precup, profesor în cadrul School of Computer Science la universitatea McGill.

    Expertiza Doinei Precup este în domeniul numit ”reinforcement learning“, element foarte important pentru dezvoltarea raţionamentului unui computer şi abilitatea acestuia de a planifica. ”Misiunea DeepMind este perfect aliniată cu munca şi obiectivele mele de cercetare. Sunt încântată să mă alături echipei DeepMind şi să ajut la construirea noii echipe de la Montreal“, a declarat Precup.

    DeepMind a ajutat Google cu algoritmi pentru a eficientiza funcţionarea data center-urilor Google şi pentru a îmbunătăţi serviciul de publicitate al companiei americane.

    Bineînţeles, DeepMind este la început şi încă are pierderi, deoarece costurile cu resursa umană au fost de 104 milioane de lire sterline în 2016, iar pierderile nete ale companiei pe anul trecut sunt de 94 de milioane de lire sterline, dublu faţă de ceea ce a raportat pentru 2015.

    Chiar şi aşa, pariul de 400 de milioane de dolari al Google ar putea fi unul de succes.

  • Pariu pe medicii ardeleni

    Reţeaua de sănătate Regina Maria este prezentă în Cluj din ianuarie 2008, astfel că, odată cu inaugurarea spitalului, care ar urma să aibă loc în primul trimestru din 2018, reţeaua de sănătate va sărbători şi 10 ani de prezenţă pe piaţa locală. ”Pentru noi, Clujul devine al doilea oraş ca importanţă strategică, după Bucureşti“, spune Fady Chreih.

    Unitatea reprezintă cea mai mare investiţie a reţelei Regina Maria din afara Bucureştiului, fiind un proiect comun de dezvoltare, realizat în parteneriat cu omul de afaceri Horia Ciorcilă. Acesta construieşte spitalul, iar Regina Maria va închiria clădirea, pentru a o folosi ca spaţiu medical. ”Toate proiectele noastre sunt închiriate. întotdeauna am căutat parteneri strategici, care să ne fie alături în proiecte ample. Noi nu deţinem nicio clinică, suntem un foarte bun chiriaş“, adaugă Chreih. Spitalul, care se va întinde pe şapte niveluri, va avea o suprafaţă de 7.000 de mp şi va dispune, printre altele, de maternitate, cameră de gardă 24/7 pentru adulţi şi copii, ambulatoriu multidisciplinar şi de o serie de specialităţi medicale şi chirurgicale pentru adulţi şi copii.

    În prezent, Regina Maria are la Cluj două policlinici, două laboratoare, un punct de recoltare, un centru de medicina muncii şi un centru de expertiză în diabet, nutriţie şi boli metabolice. La nivel local, furnizorul medical are peste 300 de angajaţi, dintre care peste 150 sunt medici, ce acoperă 32 de specialităţi medicale. în 2016, 150.000 de pacienţi au trecut pragul policlinicilor din oraş şi tot anul trecut, medicii de la Regina Maria Cluj au acordat peste 210.000 consultaţii şi au efectuat peste 420.000 de analize. ”Cifrele demonstrează că nu intrăm ca nou-veniţi în Cluj, fiindcă suntem deja de nouă ani aici. Expertiza medicală e în Cluj. Ceea ce aducem noi, din Bucureşti, sunt acreditările internaţionale şi standardul internaţional al spitalului, de la fluxuri medicale la modul de îngrijire a pacientului, modul în care definim bucătăria internă“, declară Chreih despre decizia de a construi spitalul.

    Reţeaua de sănătate are în plan, odată cu deschiderea noii unităţi, dublarea numărului de angajaţi din Cluj. ”Avem primii trei angajaţi, dar foarte importanţi. Atunci când începi construcţia unei echipe, începi cu cei care vor gestiona echipele. Ne aşteptăm ca angajaţii să fie din Cluj sau importaţi de clujeni – din Baia Mare, Satu Mare etc., cei care au făcut facultatea şi au rămas aici. în principiu, vom recruta, desigur, din spitalele de stat. Am început discuţiile şi avem deja primii 10 chirurgi confirmaţi“, povesteşte CEO-ul reţelei. Cât despre proporţia noii echipe, precizează că vor fi atât angajaţi exclusiv ai Regina Maria, cât şi colaboratori. Ca proporţie, 60% dintre medici vor fi angajaţi full-time şi 40% colaboratori, iar în ceea ce ţine de personalul sanitar mediu, proporţia va fi de 90% angajaţi exclusivi şi 10% colaboratori.

    Un alt motiv pentru care compania a investit în Cluj este numărul mare de abonamente, circa 30.000 de oameni, fără a pune la socoteală şi conturile multinaţionalelor, care sunt gestionate de la Bucureşti. Per total, CEO-ul estimează un număr de peste 40.000 de abonamente la Regina Maria doar în Cluj, fără judeţele limitrofe. ”Sunt foarte încântat că abonamentele sunt deductibile fiscal, la fel ca asigurările. Am fost un propovăduitor al acestui lucru. Consider că era o decizie necesară într-un sistem medical ce are atâta nevoie de finanţare medicală, cu o piaţă de peste 1 milion de abonamente medicale“, adaugă Fady Chreih.

    Conform spuselor sale, atât abonamentele medicale, cât şi asigurările de sănătate trebuie să crească foarte mult, ele fiind complementare. în contextul în care sănătatea este din ce în ce mai scumpă, orice sursă de finanţare la bugetul sănătăţii este binevenită, adaugă acesta. ”Se creează o egalitate ce trebuia implementată de mult. Din acest moment, cred că se va aşeza relaţia sistemului de finanţare pe valori mult mai corecte, în care asigurările de sănătate vor face cu adevărat asigurarea problemelor şi a riscurilor medicale, iar aboanamentele vor face ceea ce trebuie să facă: prevenţie medicală“, declară CEO-ul Regina Maria, care oferă şi o statistică internă pe acest subiect.

    Un abonat merge anual la medic, pentru prevenţie, de 2,5 ori mai mult pe an decât un om fără abonament, ceea ce înseamnă că abonamentul este util în prevenţie. ”în România, piramida e inversă de cum ar trebui să fie. Se cheltuie enorm de mulţi bani în spitale, oamenii vin când e prea târziu şi foarte puţini bani se cheltuiesc pentru prevenţie. Piramida trebuie, aşadar, inversată. Cum se face asta? Abonamentul e una dintre soluţii şi mă bucur că avem această recunoaştere guvernamentală din septembrie“, explică Chreih.

    În pregătirea deschiderii primului spital din Cluj, Regina Maria a cooptat serviciul privat de medicină de urgenţă Prompt URG, care asigură transport medical asistat, ambulanţă privată, consultaţii şi îngrijiri la domiciliu. Prompt URG dispune de o flotă de 12 ambulanţe şi de o echipă formată din şase medici, şase asistenţi medicali şi 21 de ambulanţieri. Compania a achiziţionat recent şi Laboratorul Santomar OncoDiagnostic, liderul pieţei locale pe zona de anatomie patologică şi citologie. Santomar OncoDiagnostic are o experienţă de aproape 10 ani în Cluj-Napoca şi reuneşte 18 medici specialişti.

    În prezent, Regina Maria Cluj reprezintă circa 12% din totalul cifrei de afaceri a reţelei, acesta fiind unul dintre motivele pentru care compania a investit local. ”Nu am fi luat decizia dacă nu eram deloc aici. E foarte greu să capacitezi un spital de 7.000 mp din punct de vedere financiar şi mai ales din punct de vedere medical. Aici este un centru universitar medical extrem de puternic, unde există competenţă, sunt medici extraordinari, asistente etc. Câteodată trebuie doar să le dai aripi şi infrastructura medicală în care să-şi dezvolte cariera profesională ca în străinătate“, spune Chreih. De aceea, strategia companiei se concentrează pe zonele în care există deja unităţi ale Regina Maria, unde vor să îşi consilideze poziţia, iar oraşele noi sunt scoase din schemă, momentan. ”Sunt mai sceptic decât colegii din management. Eu cred că vom fi mai puţin prezenţi în noi oraşe, ei sunt mai optimişti decât mine. Ceea ce înseamnă că trebuie să mă convingă să fim în noi oraşe“, precizează acesta. Conform spuselor sale, anul acesta este unul foarte bun pentru compania pe care o conduce şi estimează o cifră de afaceri de circa 120 de milioane de euro, faţă de 91 de milioane de euro în 2016.

    Regina Maria se plasează pe locul al doilea în topul jucătorilor din piaţa de servicii medicale private, după MedLife, care a înregistrat venituri de 450 de milioane de lei anul trecut. Acţiunile MedLife au intrat la tranzacţionare pe piaţa de capital de la Bucureşti în decembrie 2016, la un preţ de 26 lei per unitate. ”Mi se pare foarte bine ce au făcut, mă bucur pentru ei că le merge bine. Mă bucur când competitorilor le merge bine pentru că e vorba de un sistem, de o piaţă şi de o reţea“, spune Chreih despre decizia competitorului de a se lista la bursă.

    Întrebat dacă aceasta ar fi o opţiune şi pentru Regina Maria, CEO-ul răspunde afirmativ. ”Da, listarea poate să fie o opţiune şi pentru noi. Un fond de investiţii are trei opţiuni în momentul în care vinde şi iese din companie. Ori vinde unui alt fond de investiţii, cum s-a întâmplat în 2015, ori vinde unui investitor strategic, unui furnizor de servicii medicale din străinătate care vrea să intre în România, sau al treilea exemplu, listarea la bursă“, conchide Chreih. Topul jucătorilor de pe piaţa de servicii medicale private este completat de Medicover, pe locul al treilea, care a înregistrat afaceri de 257 de milioane de lei anul trecut. în piaţă mai activează şi jucători precum Sanador, Gral sau Affidea.
     

  • Pariu pe export

    Opt fermieri, cu vârsta de până în 45 de ani, au mizat pe cartea antreprenoriatului şi au renunţat la statutul de angajaţi la Bucureşti şi Iaşi; ulterior, s-a mai alăturat un alt fermier, astfel încât numărul lor a ajuns la nouă. S-au asociat anul trecut şi cultivă acum nouă plantaţii de cătină certificate ecologic sau în proces de obţinere a acestui certificat. Plantaţiile sunt răspândite în mai multe judeţe din România, localizate în zone neinundabile şi fertile. Împreună, acestea alcătuiesc cea mai mare cultură de cătină ecologică din România, totalizând o suprafaţă de peste 80 de hectare. „Nu ne-a fost uşor să înfiinţăm această cooperativă, pentru că legea cooperaţiei nu este foarte cunoscută şi este dificil să găseşti expertiză în piaţă pentru întocmirea întregii documentaţii. În plus, sunt câteva legi cu completări ulterioare în legislaţie apărute pe parcursul mai multor ani. Am studiat toată legislaţia şi, cu ajutorul unor avocaţi, după şase luni de dezbatere, am reuşit să finalizăm actele de înfiinţare”, a declarat Mădălina Giurescu, membru fondator al Cooperativei Agricole Bio Cătina.

    Suprafeţele deţinute de Cooperativă se găsesc în Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Suceava, Arad şi Călăraşi; conform fondatoarei, Cooperativa Bio Cătina deţine cea mai mare suprafaţă de cătină ecologică din România, în timp ce restul pieţei este fărâmiţată în suprafeţe de la 5 la 30 ha. Cooperativa primeşte din ce în ce mai multe cereri de aderare, iar în acest ritm, Giurescu estimează că până la finele lui 2018 suprafeţele cultivate vor însuma 200 ha, dublu faţă de anul acesta. „Este important să creştem, pentru că astfel obţinem o putere de negociere mult mai mare cu marii procesatori şi, deci, condiţii comerciale mult mai avantajoase. Una este să negociezi vânzarea unui TIR cu marfă şi alta este să negociezi 10-20 TIR-uri. Volumul şi constanţa în calitate atrag cu totul alte condiţii comerciale”, explică reprezentanta asociaţiei.

    În ceea ce ţine de estimările financiare, fondatoarea ţine să precizeze că recoltarea nu s-a încheiat încă, iar cantitatea de cătină obţinută diferă de la o fermă la alta în funcţie de anul plantaţiei. Mai mult, anul acesta a fost unul dificil pentru fructe, iar cătina din diferite zone geografice ale ţării a fost afectată de îngheţul din luna martie. În plus, o parte dintre membrii cooperatori nu au recoltat anul acesta, ei urmând să între pe producţie în septembrie 2018. Recolta de anul acesta va fi valorificată fie în toamna aceasta, fie în primăvara lui 2018, când preţul cătinei va înregistra o creştere importantă. „Condiţia este să ai capabilităţi de păstrare în condiţii adecvate, iar pentru cătină asta înseamnă camere frigorifice la -20 grade sau uscătoare de mari dimensiuni pentru deshidratare”, adaugă fondatoarea asociaţiei.

    În acest an, întreaga producţie a cooperativei pleacă mai cu seamă spre ţări scandinave; urmează negocierile cu clienţi interesaţi din piaţa asiatică, dar şi din Germania, Ungaria, şi alte ţări. „Piaţa din Europa este importantă şi ea, însă presiunea pe preţ este un impediment important”, spune Giurescu, care argumentează că preţul pe piaţa europeană este de aproximativ 2.000 de euro pe tona de cătină. „Scopul nostru este să dezvoltăm pieţe noi. Ne gândim ca în viitor să ne dezvoltăm şi în zona de procesare, eventual prin atragerea de fonduri europene, completate de investiţii proprii. Astfel, vom putea aduce o valoare adăugată mai mare membrilor asociaţiei, prin preluarea întregii lor producţii de cătină la un preţ mai mare, care să le ofere o profitabilitate mai bună”, detaliază Mădălina Giurescu planurile de viitor ale cooperativei.

    Investiţia totală în cultura de cătină, la nivelul tuturor membrilor fondatori, depăşeşte 800.000 de euro, iar fermierii speră să-şi amortizeze investiţia după cea de-a treia recoltă, în 2020. În legătură cu acest aspect, Giurescu ţine să precizeze: „Aş dori să dărâm mitul profitabilităţii uriaşe şi peste noapte din culturile de cătină. Sunt multe speculaţii pe internet în privinţa profitabilităţii mari în astfel de culturi, însă vă pot spune că lucrurile nu stau chiar aşa.” În primul rând, explică ea, este nevoie de investiţii foarte mari, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de euro, pentru a asigura facilităţile de condiţionare, sortare şi păstrare a fructelor, sisteme de irigaţii, utilaje şi echipamente etc., fără de care investiţia în cultura propriu-zisă nu are rost. „Investiţia mare aici este şi nu în înfiinţarea unui hectar de cătină, care are într-adevăr un cost investiţional relativ mic, de aproximativ 5.000 euro pe hectar”, spune fondatoarea. În plus, puţini ştiu că recoltarea cătinei se face prin separarea ramurilor de fruct, metoda congelării rapide; astfel, prin tăierea ramurilor se obţine o recoltă o dată la doi ani ori se poate recolta jumătate într-un an şi cealaltă jumătate în anul următor, decalând culturile. Aşadar, fie se înregistrează venituri din doi în doi ani, fie jumătate din totalul productiv anual. „Calculele de rentabilitate trebuie să ţină cont de aceste realităţi. Deci, iată că lucrurile nu stau chiar aşa cum citim pe internet, ci au o cu totul şi cu totul altă dinamică”, adaugă Giurescu.

  • Smart Business: cel mai nou pariu al lui Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care a înfiinţat business-ul Bilka la 26 de ani şi anul acesta se îndreapta spre afaceri de 90 milioane de euro

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren pe care se află Bilka, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birourile întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, au devenit neîncăpătoare pentru nevoile de dezvoltare a companiei.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Cel mai nou pariu al lui Ţiriac. Se anunţă o revoluţie. ” Avem nevoie de încă 150-200 de milioane de euro”

    „În jurul patinoarului avem peste 30 de hectare de teren unde vom face o universitate sportivă aşa cum sunt în Statele Unite. Lângă patinoar va fi un bazin olimpic, o pistă de atletism, o sală cu 3.000 – 3.500 de locuri, poligon de tir, 10 terenuri de baschet, 12 de volei, 30 de tenis. Sportul este o industrie de miliarde, dar ai nevoie de pasiune”, a spus Ion Ţiriac.

    El spune că o astfel de bază este interconectată, iar lângă un pationar întotdeauna există un bazin, deoarece căldura degajată de aparatele de răcire utilizate la pationar pot încălzi apa dintr-un bazin.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cel mai nou pariu al lui Ţiriac. Se anunţă o revoluţie. ” Avem nevoie de încă 150-200 de milioane de euro”

    „În jurul patinoarului avem peste 30 de hectare de teren unde vom face o universitate sportivă aşa cum sunt în Statele Unite. Lângă patinoar va fi un bazin olimpic, o pistă de atletism, o sală cu 3.000 – 3.500 de locuri, poligon de tir, 10 terenuri de baschet, 12 de volei, 30 de tenis. Sportul este o industrie de miliarde, dar ai nevoie de pasiune”, a spus Ion Ţiriac.

    El spune că o astfel de bază este interconectată, iar lângă un pationar întotdeauna există un bazin, deoarece căldura degajată de aparatele de răcire utilizate la pationar pot încălzi apa dintr-un bazin.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro