BusinessMagazin

Tag: parcuri

  • Judeţul din România care a devenit un magnet pentru investitori

    ”Trecem la pasul următor spre aglomerări economice care presupun relaţionare tehnologică şi specializare“, a adăugat ea.
     
    Compania a demarat un proiect estimat la 44,7 mil. lei (aproximativ 10 mil. euro) pentru dezvoltarea unui parc ştiinţific şi tehnologic pe un teren de circa 5 hectare situat în vecinătatea Uni­versităţii din Oradea.
     
    Par­cul Ştiinţific şi Tehnologic (PST) Bihor MedTech – o entitate fără personalitate juridică, bazată pe aso­cierea în participaţiune a judeţului Bihor (Consiliul Judeţean Bihor), a Univer­sităţii din Oradea şi a companiei Parcuri Indus­triale Bihor – va fi realizat într-o perioadă de doi ani  şi va crea minimum 500 de noi locuri de muncă.
     

  • Unic în România. Se construieşte unul dintre cele mai mari parcuri de distracţii din ţară

    La Braşov se construieşte unul dintre cele mai mari parcuri de distracţie destinate copiilor cu vârsta de până la 12 an. Turnuri de poveste, tuburi pentru distracţie chiar şi o pârtie de schi artificială.

    „Superland este o destinaţie diversificată. Este un centru de petrecere a timpului liber pentru întreaga familie, care combină recreerea, divertismentul şi relaxarea. Principala misiune a complexului are în vedere joaca şi consumul de energie pentru copii cu vârsta de până la 12 de ani, în timp ce părinţii lor se pot relaxa sau practica alte activităţi. Demn de meţionat este faptul că nu vom oferi jocuri cu teme violente. La Superland, aceste activităţi pentru copii sunt «împachetate» într-un mediu controlat, în condiţii de siguranţă, supravegheat, să exercite şi să se distreze în timp ce imaginaţia lor este stimulată şi ei sunt provocaţi fizic” spun administratorii.

    (Această amanajare este unică în România, la această scară. Superland va avea zone de joacă separate. Principala atracţie va ocupa o suprafata de peste 1.400 de metri pătraţi)

    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor.


    Faţadele clădirii vor fi decorate de către o companie specializată în proiectare, cu o vastă experienţă la nivel mondial.

    În principiu, intrarea va fi transformată într-un castel medieval, iar materialul folosit pentru sculpturi este polistirenul, îmbrăcat în trei straturi de răşină poliuretanică de înaltă densitate, rezistent la intemperii. Turnurile castelului vor fi vizibile de la o distanţă mare, cu ajutorul luminii arhitecturale pe timpul nopţii.

    În aer liber, pe partea de nord, este amenajată o terasă de vară cu o vedere panoramică extraordinară, care are o suprafata de peste 500 mp. Clienţii se vor bucura aici de băuturi şi produse alimentare servite de la un stand amenajat pe terasă exclusiv în sezonul cald.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Unic în România. Se construieşte unul dintre cele mai mari parcuri de distracţii din ţară

    La Braşov se construieşte unul dintre cele mai mari parcuri de distracţie destinate copiilor cu vârsta de până la 12 an. Turnuri de poveste, tuburi pentru distracţie chiar şi o pârtie de schi artificială.

    „Superland este o destinaţie diversificată. Este un centru de petrecere a timpului liber pentru întreaga familie, care combină recreerea, divertismentul şi relaxarea. Principala misiune a complexului are în vedere joaca şi consumul de energie pentru copii cu vârsta de până la 12 de ani, în timp ce părinţii lor se pot relaxa sau practica alte activităţi. Demn de meţionat este faptul că nu vom oferi jocuri cu teme violente. La Superland, aceste activităţi pentru copii sunt «împachetate» într-un mediu controlat, în condiţii de siguranţă, supravegheat, să exercite şi să se distreze în timp ce imaginaţia lor este stimulată şi ei sunt provocaţi fizic” spun administratorii.

    (Această amanajare este unică în România, la această scară. Superland va avea zone de joacă separate. Principala atracţie va ocupa o suprafata de peste 1.400 de metri pătraţi)

    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor.


    Faţadele clădirii vor fi decorate de către o companie specializată în proiectare, cu o vastă experienţă la nivel mondial.

    În principiu, intrarea va fi transformată într-un castel medieval, iar materialul folosit pentru sculpturi este polistirenul, îmbrăcat în trei straturi de răşină poliuretanică de înaltă densitate, rezistent la intemperii. Turnurile castelului vor fi vizibile de la o distanţă mare, cu ajutorul luminii arhitecturale pe timpul nopţii.

    În aer liber, pe partea de nord, este amenajată o terasă de vară cu o vedere panoramică extraordinară, care are o suprafata de peste 500 mp. Clienţii se vor bucura aici de băuturi şi produse alimentare servite de la un stand amenajat pe terasă exclusiv în sezonul cald.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Ţara care a acordat statutul de persoană unui parc naţional. Următorul pe listă, un râu

    Este posibil ca terenurile sau râurile să aibă statut de fiinţe în ochii legii? Iată că în Noua Zeelandă se poate, arată un articol pe nytimes.com.

    Unui fost parc naţional i-a fost acordat statutul de persoană, iar în curând acelaşi statut îl va primi şi un râu.  Aceste numiri neobişnuite reprezintă acorduri între Guvernul din Noua Zeelandă şi grupurile Maori, cele două părţi care susţin de ani de zile  tutela proprietăţilor naturale ale ţării.

    Chris Finlayson, avocatul general al Noii Zeelande, a declarat că divergenţa a fost rezolvată prin îndeplinirea solicitărilor grupului Maori. „În viziunea lor asupra lumii <<Eu sunt râul şi râul este parte din mine>>”, a spus el. „Regiunea lor geografică este parte integrantă a ceea ce reprezintă ei”.  Din 1954 până în 2014, Te Urewera era un parc naţional de 821 de mile pătrate pe Insula de Nord, dar atunci când decizia de mai sus a intrat în vigoare, guvernul a renunţat la dreptul de proprietate formală, iar terenul a devenit o entitate juridică cu „toate drepturile, puterile, atribuţii şi obligaţiile unei persoane juridice”.  Afirmaţiile sunt susţinute de şi de Pita Sharples, reprezentantul legal al intereselor Maori. Care afirmă că: „Aşezarea este o alternativă profundă la prezumţia umană a suveranităţii asupra lumii natural”.

    Următorul va fi râul Whanganui, al treilea cel mai mare râu din Noua Zeelandă. Tribul Maori îl consideră ca fiind „un întreg indivizibil de viaţă, care cuprinde râul şi toţi afluenţii de la munte la mare” a declarat Dl. Finlayson. Este aşteptat acordul Parlamentului,  iar implementarea legii ar trebui să aibă loc în acest an.

    Vizitatorii se pot bucura în continuare Te Urewera în acelaşi mod ca atunci când era declarat parc: „Vrem să urez bun venit oamenilor; accesul publicului este complet conservat ”, a declarat Finlayson. Dar permise pentru activităţi precum vânătoarea sunt emise acum de un consiliu care include reprezentanţi ai guvernului şi ai Maori. Un consiliu similar va fi stabilit şi pentru râu.

    Ar putea această abordare juridică să fie extinsă dincolo de Noua Zeelandă? Finlayson a spus că a discutat această idee cu Jody Wilson-Raybould, noul avocat general al Canadei.

     

  • Cum reuşeşte un oraş din România să concureze cu destinaţii de vacanţă ca Barcelona sau Viena

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari.

    Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • Probabil unul dintre cele mai bizare parcuri de distracţii din lume – GALERIE FOTO

    Această distincţie cred că o poate purta cu mândrie parcul de distracţii Haw Par Villa din Singapore.

    A fost construit de doi fraţi, Aw Boon Haw şi Aw Boon Par în în 1937, iar iniţial se numea Tiger Balm Gardens, pentru a celebra cultura chineză, dar produsul final este mult mai bizar decât se aştepta lumea. În parc se află multe statui şi diorame ciudate ce întruchipează scene din cultura, istoria şi mitologia chinezească.

    În parc se află peste 1000 de statui, iar scopul locului este acela de a educa vizitatorii. Poate şi să-i sperie puţin, zicem noi.

    Intrarea e gratis.

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • Antreprenorul care a făcut milioane punând copii la muncă

    Când era copil visa să devină preşedinte. Un vis despre care ar spune că a devenit realitate. Antreprenorul mexican Xavie Lopez Ancona este fondatorul şi preşedintele parcului de distracţii pentru copii numit Kidzania, informează BBC.

    Parcurile inspirate din lumea reală sunt mini-oraşe unde copiii sunt puşi la muncă şi mimează rolurile adulţilor. În schimb ei câştigă „Kidzos”, moneda parcurilor, pe care-i pot cheltui pe jucării sau pe diferite experienţe din parc.

    Copiii se pot „angaja” pe mai multe posturi: de la colector de gunoi până la dentist sau pompier. Parcul de distracţii al lui Ancona s-a dovedit a fi un succes, iar din 1999 când a deschis primul parc în Santa Fe afacerea s-a extins rapid. În prezent sunt 21 de parcuri de distracţie în 18 ţări, iar în 2014 peste 40 de milioane de oameni au vizitat parcurile. Compania a înregistrat venituri de 400 milioane de dolari la nivel global anul trecut.

    Lopez sper că oraşele în miniatură o să ajute copiii să se pregătească pentru lumea reală, să fie mai responsabili. 

    Oraşele din parcurile Kidzania sunt o reprezentare fidelă a oraşelor reale. Copiii pot face pizza la Dominos, pilotează avioane American Ailines şi îşi pot deschide conturi la banca HSBC. Utilizarea unor companii reale ajută la mirajul oraşului, dar în acelaşi timp Ancona a primit critici din partea unor oameni care-l acuză că forţează anumite branduri asupra copiilor. Însă aceste parteneriat cu diferite companii l-au ajutat să-şi pornească afacerea.

     

  • Decizie surpriza: IKEA vinde mai mult de jumatate din magazinele pe care le detine in Europa

     IKEA, cel mai mare distribuitor mondial de mobila, a angajat compania de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield pentru vanzarea activelor, sustin sursele citate.

    Josefin Thorell, purtator de cuvant al IKEA, a confirmat ca firma intentioneaza sa vanda in Europa 27 de parcuri de retail, dar nu a vrut sa precizeze valoarea estimata a tranzactiei.

    In Germania se gasesc 12 dintre parcurile de retail ce urmeaza sa fie vandute, restul fiind in Cehia, Polonia, Suedia, Franta, Finlanda si Elvetia, a precizat Josefin Thorell.

    Dupa finalizarea tranzactiei, IKEA va mai avea in Europa 25 de parcuri de retail. Purtatorul de cuvant al Cushman & Wakefield a refuzat sa comenteze informatia.

    Cumparatorii investesc masiv in centrele comerciale din Europa, pentru a beneficia de redresarea regiunii si majorarea valorii proprietatilor imobiliare. Anul trecut s-au vandut centre comerciale in valoare de aproximativ 69 miliarde de euro, cu 31% mai mult decat in 2014, conform datelor CBRE Group Inc.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Primele amenzi pentru fumători. Oameni prinşi că fumează în parcuri pentru copii şi gară, sancţionaţi la Timişoara

    Cinci persoane prinse că fumează în parcuri pentru copii sau în gară au fost sancţionate de poliţiştii locali din Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Poliţia Locală Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, agenţii acestei instituţii au depistat şi amendat cinci persoane care fumau în locuri publice.

    “Poliţiştii locali au aplicat, în cursul zilei de 17 martie, un număr de cinci sancţiuni persoanelor care nu au respectat prevederile Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun”, se arată în comunicat.

    Astfel, doi bărbaţi care au fost depistaţi fumând la locul de joacă pentru copii din Parcul Carmen Sylva, în apropierea echipamentelor instalate pentru micuţi, au fost sancţionaţi cu câte 100 lei, o a treia persoană fiind sancţionată după ce a fost depistată fumând în incinta Pieţei Iosefin. Un alt bărbat a fost sancţionat după ce a fost depistat fumând în Parcul Zurich, în locul destinat copiilor, iar un altul a fost depistat şi sancţionat după ce a fost surprins fumând în sala de aşteptare a Gării de Nord Timişoara.

    Conform sursei citate, amenzile pentru persoanele prinse fumând în locuri publice sunt cuprinse între 100 şi 500 de lei, iar pentru persoanele juridice amenda este de 5.000 de lei la prima abatere, iar la a doua abatere amenda poate ajunge până la 10.000 de lei şi suspendarea activităţii.