Tag: Papa Benedict

  • Papa Francisc a recunoscut că teoria evoluţionistă şi Big Bang-ul sunt reale şi că Dumnezeu nu este „un magician cu o baghetă magică”

    Adresându-se Academiei Pontificale de Ştiinţe, papa Francisc a făcut o serie de declaraţii care pun punct „pseudo-teoriilor” creaţionismului şi creaţiei inteligente, care ar fi fost încurajate de predecesorul său, Benedict XVI.

    Francisc a explicat că teoriile ştiinţifice nu sunt incompatibile cu existenţa unui creator – argumentând că sunt chiar necesare: “Când citim despre Creaţie Geneză, riscăm să ne închipuim că Dumnezeu a fost un magician cu o baghetă magică care putea face totul. Nu este aşa”, a spus Papa.

    “Big Band-ul, despre care astăzim credem că stă la baza originii lumii, nu contrazice intervenţia creatorului divin, ci mai degrabă o impune. Evoluţia în natură nu este în răspăr cu noţiunea creaşiei, pentru că evoluţia necesită crearea fiinţelor care evoluează.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce mâncau de fapt Iisus şi apostolii săi la CINA CEA DE TAINĂ. Detaliile, ascunse până acum, au ieşit la iveală

    Au existat mai multe teorii cu privire la meniul Cinei cea de Tană. Leonardo Da Vinci ilustrează în celebra sa pictură că grupul mânca ţipar (peşte).

    Papa Benedict al XV-lea a afirmat în 2007 că la masă nu s-a mâncat miel, pentru că Cina cea de Taină s-a desfăşurat înaintea sezonului de tăiat miei.

    Alţii au sugerat că cina era Pesah, o sărbătoare religioasă evreiască.

    Vezi aici ce mâncau de fapt Iisus şi apostolii săi la CINA CEA DE TAINĂ. Detaliile, ascunse până acum, au ieşit la iveală

  • Pata RUŞINOASĂ de pe obrazul Papei Francisc. Practica odioasă a Bisericii Catolice pe care încearcă să o ţină ascunsă

    În cei patru ani, Papa Francisc a emis o sumedenie de vorbe cel puţin interesante. Papa Francisc a atins multe subiecte sensibile ale societăţii curente. 

    Papa a declarat evoluţia reală, a asigurat ateii că nu trebuie să creadă în Dumnezeu pentru a ajunge în rai şi de asemenea a vorbit împotriva populismului din vest. În ciuda reputaţiei create, Papa Francisc continuă să favorizeze o practică odioasă a Bisericii Catolice.

    Vezi aici pata RUŞINOASĂ de pe obrazul Papei Francisc. Practica odioasă a Bisericii Catolice pe care încearcă să o ţină ascunsă

  • Papa Francisc vrea menţinerea practicii CELIBATULUI preoţilor, dar este favorabil unor EXCEPŢII

    Lipsa preoţilor este o problemă în multe ţări, a declarat şeful Bisericii Catolice într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Zeit.

    “Criza vocaţiei preoţiei este o problemă, una enormă, iar Biserica trebuie să o rezolve. În context, se discută mereu despre celibatul la alegere al preoţilor, mai ales pe fondul lipsei clericilor. Dar celibatul voluntar nu este o soluţie”, a afirmat Papa Francisc.

    Problema lipsei vocaţiei preoţeşti nu se rezolvă prin căsătorie, a subliniat Papa Francisc. “Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm. Acesta este lucrul care lipseşte, rugăciunea. Lipsesc şi activităţile prin care tinerii sunt îndrumaţi. Avem o muncă dificilă, dar necesară, pentru că tinerii au nevoie de ea”, a subliniat Papa Francisc, potrivit publicaţiilor Die Zeit şi La Stampa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Francisc: “Ce-ar fi dacă am trata Biblia, precum telefonul mobil? Ne-am întoarce?..”

    “Vă rog, nu uitaţi, nu uitaţi, ce-ar fi dacă am considera Biblia ca şi telefonul nostru mobil şi am purta-o mereu cu noi”, a spus papa la încheierea tradiţionale rugăciuni Angelus de duminică în faţa celor reuniţi în Piaţa Sf. Petru.

    Suveranul Pontif a făcut această comparaţie amintind că în cele 40 de zile de post de dinaintea Paştelui, care a început la 1 martie şi se va încheia la 13 aprilie, creştinii trebuie “să participe la combaterea spirituală împotriva Celui Rău cu forţa Cuvântului lui Dumnezeu”. “De aceea trebuie să avem încredere în Biblie, să o citim mai des, să medităm şi să o asimilăm”, a spus el.

    “Ce-ar fi dacă am trata Biblia ca pe un celular?”, s-a întrebat papa.

    “Am purta-o cu noi, ne-am întoarce când am uitat-o, am deschide-o de mai multe ori pe zi (…) Sigur comparaţia este paradoxală, dar invită la reflecţie”, a precizat Sfântul părinte. După amiază, papa Francisc va pleca cu autobuzul de la Vatican la ora locală 16:00 (15.00 GMT) cu destinaţia Ariccia, la circa 30 de kilometri sud-est de Roma, pentru a realiza exerciţii spirituale pe tema Reînvierii lui Iisus după Matei.

    Ariccia este o mică localitate situată între lacurile Albano şi Nemi, cu aproximativ 18.000 de locuitori, aflată departe de zgomotul capitalei, este un loc potrivit pentru meditaţie. Vineri 10 martie, papa Francisc se va întoarce la Vatican, precizează EFE.

     

  • Papa Francisc: Mai bine să fii ateu decât un catolic ipocrit. ”Este scandalos”

    „Este scandalos să spui un lucru şi să faci altul. Este o viaţă dublă. Sunt cei care spun ‘Sunt un catolic practicant foarte bun, întotdeauna merg la slujbă, fac parte din mai multe asociaţii’ şi mai sunt şi aceia care spun ‘Viaţa mea nu este una creştinească. Nu le plătesc angajaţilor mei salariile potrivite, exploatez oamenii, fac afaceri necurate, spăl bani. Duc o viaţă dublă’”, a spus liderul Bisericii Catolice, potrivit unei transcrieri Vatican Radio, citate de The Guardian.

    Suveranul Pontif a explicat că există mulţi catolici care au un astfel de comportament şi, din această cauză, apar multe scandaluri. „De câte ori nu am auzit cu toţii oameni care spun ‘dacă acesta este un catolic, atunci e mai bine să fii ateu’”, s-a întrebat Papa.

    Încă de la alegerea sa, în 2013, liderul Bisericii Catolice a spus deseori atât preoţilor, cât şi credincioşilor, că cel mai important lucru este să şi practice religia pe care o predică. În predicile sale acesta a condamnat pedofilia, abuzurile sexuale săvârşite de preoţi asupra copiilor ca fiind parte dintr-un „ritual satanic” şi le-a atras atenţia propriilor cardinali să nu se comporte „de parcă ar fi de viţă nobilă”. Mai mult, chiar la două luni de la alegerea sa, Papa le-a transmis creştinilor că ar trebui să-i privească pe atei ca pe nişte oameni buni, dacă aceştia din urmă fac bine la rândul lor.
     

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Papa Francisc anunţă un posibil dezastru. “A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”

    În timpul acestei vizite, Papa Francisc a respins toate formele de antisemitism şi a făcut apel la “prudenţă maximă” şi intervenţie rapidă pentru a preveni un alt Holocaust, relatează Associated Press în pagina online.

    “Violenţa omului împotriva omului este în contradicţie cu fiecare religie care este demnă de numele său, în special cu cele trei religii monoteiste”, a spus Papa Francisc, referindu-se la creştinism, iudaism şi islam.

    Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.

  • Cea mai influentă familie din întreaga lume. Inclusiv Papa şi Vaticanul depind de ea. Ascunde însă un SECRET terifiant

    Una dintre cele mai puternice şi influente familii din istorie a strâns o avere considerabilă, iar cu ajutorul acesteia a ajutat la progresul ştiinţific, însă a făcut şi foarte multe lucruri rele.

    Mai mult, a dat naştere unei dinastii politice care a influenţat întreaga lume, inclusiv pe Papa şi Vaticanul.

    Totodată, banca pe care deţineau a devenit cea mai puternică din Europa.

    Vezi aici cea mai influentă familie din întreaga lume. Inclusiv Papa şi Vaticanul depind de ea. Ascunde însă un SECRET terifiant