BusinessMagazin

Tag: papa

  • Următorul Papă trebuie să aibă stofă de CEO

    Biserica Catolică este cea mai veche şi mai de succes multinaţională din lume, scrie publicaţia Economist, cu peste un miliard de clienţi, un milion de angajaţi şi cel mai cunoscut logo din lume, la care se adaugă cea mai vastă reţea de distribuţie la nivel mondial. Viitorul Papă ar trebui, aşadar, să aibă stofă de CEO pentru a putea gestiona tot ce înseamnă Biserica Catolică.

    Conclavul întrunit mâine la Vatican pentru alegerea următorului Papă este considerat o potenţială sursă de venituri pentru economia suferindă a capitalei italiene. Numirea Papei John Paul II din 2011, de pildă, a însemnat aproximativ 235 de milioane de euro pentru economia Romei. Nenumăraţi credincioşi au venit atunci din toate colţurile lumii la Vatican, lucru care s-a văzut în încasările agenţiilor de turism, hotelurilor şi restaurantelor din zonă.

    Acum, la Vatican au venit deocamdată doar cei 115 cardinali, iar masele pe care sperau afaceriştii din zonă să-i atragă conclavul se lasă încă aşteptate. Deşi numărul de călătorii către Roma, rezervate prin intermediul site-ului american Expedia, s-au dublat faţă de perioada similară a anului precedent, aştepările sunt totuşi mai reduse comparativ cu acum doi ani.

    Cu toate acestea, autorităţile din Roma se anunţau după demisia recentă a Papei Benedict al XVI-lea că aşteaptă câteva sute de mii de vizitatori cu ocazia conclavului pentru alegerea următorului Papă. Este însă greu de spus dacă va fi sau nu aşa, având în vedere că momentan nu sunt mişcări semnificative la Vatican, cu excepţia celor aproximativ 5.000 de jurnalişti din toată lumea care au cerut acreditări pentru a acoperi evenimentul.

    Singurele afaceri care simt deja impactul conclavului sunt hotelurile din preajma Vaticanului. Potrivit Casevacanza.it, cererea pentru locuri de cazare din aceasttă săptămână a crescut cu 30%, scrie BusinessWeek.

    În ultima sută de ani, niciunul dintre cele nouă conclavuri care au avut loc pentru alegerea unui Papă nu a durat mai mult de cinci zile – în 1922, cu ocazia alegerii lui Pius al XI-lea. Cele mai scurte conclavuri au avut loc în 1939, când a fost ales Papa Pius al XII-lea, în 1978, când a fost ales Ioan Paul I, şi în 2005, cu ocazia alegerii Papei Benedict al XVI-lea. Prin urmare, comentatorii de la Vatican estimează că este posibil ca Biserica Catolică să aibă un nou Papă înainte de Paşte, care anul acesta se sărbătoreşte la 31 martie.

    Conclavul are loc în Capela Sixtină, iar votul se desfăşoară cu uşile închise şi fără prezenţa niciunei persoane străine. Cardinalii nu au voie să divulge nimănui detalii despre desfăşurarea votului şi nici folosească mijloace electronice de comunicare în acest sens. Votul începe în prima zi, iar dacă niciun candidat nu întruneşte două treimi din voturi, adică majoritatea necesară pentru alegerea Papei, atunci votul se repetă de două ori zilnic, în fiecare dimineaţă şi după-amiază. Dacă nici după a treia zi nu se întruneşte majoritatea, este permisă o zi de pauză pentru reflecţie şi rugăciune.

  • Conclavul care îl va alege pe noul papă începe la 12 martie. Cum va decurge votul

    În ultima sută de ani, niciunul dintre nouă conclavuri care au avut loc pentru alegerea unui papă nu a durat mai mult de cinci zile (în 1922, cu ocazia alegerii lui Pius al XI-lea). Cele mai scurte conclavuri au avut loc în 1939, când a fost ales Papa Pius al XII-lea, în 1978, când a fost ales Ioan Paul I, şi în 2005, cu ocazia alegerii Papei Benedict al XVI-lea. Prin urmare, comentatorii de la Vatican estimează că este posibil ca Biserica Catolică să aibă un nou papă înainte de Paşte, care anul acesta se sărbătoreşte la 31 martie.

    Peste jumătate dintre cardinali sunt europeni (60, dintre care 28 de italieni), urmaţi de latino-americani (19), nord-americani (14), africani (11), asiatici (10) şi un australian, scrie La Stampa. Vârsta medie a participanţilor la conclav este de 72 de ani, cel mai tânăr fiind indianul Baselio Cleemis Thottunkal, care împlineşte 54 de ani în iunie, iar cel mai bătrân germanul Walter Kasper, care a împlinit 80 de ani în martie. Au drept de vot în conclav cardinalii care nu au împlinit vârsta de 80 de ani înainte de data la care scaunul papal rămâne vacant (sede vacante) – în cazul de faţă, 11 februarie, data când Papa Benedict şi-a anunţat retragerea.

    Conclavul, reuniunea de alegere a papei, are loc în Capela Sixtină, iar votul se desfăşoară cu uşile închise şi fără prezenţa niciunei persoane străine, de unde şi denumirea de conclav – “con- + clavis” – “cu cheie” în latină. Cardinalii nu au voie să divulge nimănui detalii despre desfăşurarea votului şi nici folosească mijloace electronice de comunicare în acest sens. Votul începe în prima zi, iar dacă niciun candidat nu întruneşte două treimi din voturi, adică majoritatea necesară pentru alegerea papei, atunci votul se repetă de două ori zilnic, în fiecare dimineaţă şi după-amiază. Dacă nici după a treia zi nu se întruneşte majoritatea, este permisă o zi de pauză pentru reflecţie şi rugăciune.

    Deşi teoretic orice bărbat catolic necăsătorit poate fi ales papă, noul Suveran Pontif va fi selectat cel mai probabil dintre cardinalii prezenţi, având în vedere tradiţia (cel mai recent papă care nu a provenit din rândul cardinalilor a fost Urban al VI-lea, în 1379). Nu există nicio listă oficială cu candidaţi, cutuma fiind ca niciun cardinal să nu-şi promoveze candidatura în presă ori în bisericile de unde provine.

    Cardinalii care au făcut declaraţii în presă în ultima vreme au conturat însă un posibil profil generic al viitorului papă, care ar trebui să nu aibă mai mult de 70 de ani, să aibă o cultură teologică vastă, să fie carismatic, cu capacitate organizatorică şi de conducere, capabil să călătorească şi să comunice în mai multe limbi străine. Cunoaşterea limbii italiene este obligatorie, întrucât orice papă este în acelaşI timp şi episcopul Romei.

  • Conclavul pentru desemnarea viitorului papă va avea 117 membri. Când va fi ales noul papă

    În viitorul Conclav, numărul cardinalilor electori va fi de 117, ţinând cont de faptul că prelatul ucrainean Lubomir Husar va împlini 80 de ani pe 26 februarie, cu două zile înainte de anunţarea oficială a demisiei Papei Benedict al XVI-lea, şi va pierde astfel dreptul de vot.

    Dintre aceştia, 60 de cardinali sunt europeni, 28 fiind italieni. Cardinalii italieni sunt următorii: Angelo Amato, Ennio Antonelli, Giuseppe Bertello, Tarcisio Bertone, Domenico Calcagno, Francesco Coccopalmerio, Angelo Comastri, Velasio De Paolis, Raffaele Farina, Fernando Filoni, Giovanni Lajolo, Francesco Monterisi, Attilio Nicora, Mauro Piacenza, Gianfranco Ravasi, Giovanni Battista Re, Paolo Sardi, Antonio M. Vegliò, Giuseppe Versaldi, Angelo Bagnasco, Giuseppe Betori, Carlo Caffarra, Severino Poletto, Paolo Romeo, Angelo Scola, Crescenzio Sepe, Dionigi Tettamanzi şi Agostino Vallini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provocările următorului Papă: Între contestare internă şi probleme globale

    CONTESTARE ŞI REFORME: Biserica Catolică se confruntă, în special în ţări occidentale (Austria, Germania, Irlanda, Franţa, Statele Unite etc…), cu un val de contestare intern fără precedent. Numeroase organizaţii preoţeşti sau religioase solicită mai multă democraţie în interiorul Bisericii Catolice, alegerea unor oficiali, reformarea Papalităţii, căsătorii pentru preoţi sau, mai ales, hirotonisirea femeilor. Teologi, bărbaţi şi femei, adoptă poziţii foarte radicale în materie de moravuri. Se vorbeşte despre un proces de “protestantizare” şi “schisme tăcute”.

    Câteva reforme realiste – mai ales permisiunea ca persoanele divorţate şi recăsătorite să primească împărtăşanie şi deschiderea în privinţa posibilităţii preoţilor de a se căsători – vor fi solicitate cu insistenţă, inclusiv de către episcopi unui nou Papă. De asemenea, declinul vocaţiei sacerdotale determină revendicări ca parohiile să fie reorganizate, iar laicii, bărbaţi şi femei, să fie asociaţi la responsabilităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Benedict al XVI-lea, primul papă care demisionează în ultimele şase secole. Motivul: epuizarea

    “Este nevoie de forţa fizică şi psihică, forţă care în ultimele luni s-a deteriorat, ceea ce m-a făcut să recunosc că nu mai am capacitatea necesară pentru a-mi îndeplini atribuţiile. Din acest motiv, şi în cunoştinţă de cauză privind gravitatea faptei, declar liber că renunţ la postul de episcop al Romei, succesorul Sfântului Petru”, a declarat Papa Benedict al XVI-lea, citat de agenţia Thomson Reuters. Cel mai recent papă care a demisionat este Gregory al XII-lea (1406-1415), care a recurs la această soluţie pentru a pune capăt Schismei Occidentale, sau Schisma Papală, o scindare în sânul Bisericii Catolice între anii 1378 şi 1417. Suveranul Pontif în vârstă de 85 de ani nu a demisionat din cauza “unor dificultăţi în papalitate”, iar decizia sa i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai apropiaţi clerici ai săi, potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului.

    Mai multe pe zf.ro

  • Benedict al XVI-lea, primul papă care demisionează în ultimele şase secole. Motivul: epuizarea

    “Este nevoie de forţa fizică şi psihică, forţă care în ultimele luni s-a deteriorat, ceea ce m-a făcut să recunosc că nu mai am capacitatea necesară pentru a-mi îndeplini atribuţiile. Din acest motiv, şi în cunoştinţă de cauză privind gravitatea faptei, declar liber că renunţ la postul de episcop al Romei, succesorul Sfântului Petru”, a declarat Papa Benedict al XVI-lea, citat de agenţia Thomson Reuters. Cel mai recent papă care a demisionat este Gregory al XII-lea (1406-1415), care a recurs la această soluţie pentru a pune capăt Schismei Occidentale, sau Schisma Papală, o scindare în sânul Bisericii Catolice între anii 1378 şi 1417. Suveranul Pontif în vârstă de 85 de ani nu a demisionat din cauza “unor dificultăţi în papalitate”, iar decizia sa i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai apropiaţi clerici ai săi, potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului.

    Mai multe pe zf.ro

  • Viitorul Papă ar putea fi un latino-american, un african sau un asiatic. Cine are cele mai mari şanse

    Numele noului Papă nu a fost cunoscut niciodată înainte de conclav. Nimeni nu a prevăzut alegerea lui Karol Wojtyla în 1978, în schimb, în privinţa succesorului său, numeroşi book-makeri au pariat pe Joseph Ratzinger, persoana cea mai cunoscută din Curie.

    În orice caz, decizia Papei de a se retrage din cauza vârstei va avea “multă influenţă asupra alegerii noului Papă”, a apreciat expertul Marco Politi, notând că Biserica “are nevoie” de persoane mai tinere. Or, numeroşi cardinali tineri şi promiţători provin din sudul lumii.

    “Colegiul sacru”, care trebuie să găsească un succesor pentru Benedict al XVI-lea, va număra 118 cardinali electori (care au o vârstă mai mică de 80 de ani), cu puţin sub limita admisă de 120.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima demisie a unui Papă pe Twitter: „Cine au fost inteligenţii care au hotărât alegerea unui Papă de 78 de ani?”

    Deşi nu şi-a anunţat demisia pe contul oficial de Twitter, reacţiile followerilor din toată lumea, fie reprezentanţi ai presei sau oameni din alte domenii de activitate, au început să apară pe contul său @pontifex. Postările sunt în număr record, de peste 100 pe minut şi majoritatea sunt într-un ton de glumă:

    “Susţin demisia Papei. Şi eu aş demisiona. Şeful lui este absnet şi are un complex dumnezeiesc. Benedict este prea bătrân pentru a face faţă”.

    “Sunt şanse de 10/1 pentru ca Papa să fie noul manager al echipei Chelsea”.

    “Papa a primit probabil un post de conducere al unei religii mai bune”.

    “Cred că cea mai importantă întrebare este: va putea să păstreze papamobilul?”

    “Papa demisionează din cauza vârstei înaintate. Dar ca să fii ales Papă trebuie să ai cep puţin 60 de ani – succesorul lui va avea de asemenea o vârstă înaintată.”

    “Nu contează cine va fi următorul Papă. Întrebarea importantă este cine va compune tweetul perfect?”

    “Cine au fost inteligenţii care au hotărât în primul rând că este bună alegerea unui Papă în vârstă de 78 de ani?”

    “Cum scrie cineva o scrisoare de demisie adresată lui Dumnezeu?”

    “Dacă o personalitate asemenea Papei poate să demisioneze din cauza vârstei înaintate, politicienii noştri ar trebui să se inspire din acest lucru.”

    “Să sperăm că Biserica Catolică va alege de această dată pe cineva cu viziune mai modernă. Poate Fred Flintsone este disponibil”.

    Papa Benedict al XVI-lea va demisiona începând cu 28 februarie, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi. Papa a subliniat că “în lumea de astăzi, supusă unor schimbări rapide şi agitată de probleme de mare importanţă pentru viaţa credinţei, pentru a conduce barca Sfântului Petru şi a propovădui Evanghelia, forţa corpului şi a spiritului sunt la fel de necesare”.

  • BIOGRAFIE: Benedict al XVI-lea, un papă teolog proeuropean care s-a confruntat cu scandaluri şi divergenţe

    Acest eminent profesor german de teologie, care nu a suscitat pasiunea de care a beneficiat Ioan Paul al II-lea, dar care a s-a bucurat de un respct tot mai mare de-a lungul timpului, devine Papă la 19 aprilie 2005, la vârstă de 78 de ani, după ce a condus aproape un sfert de secol Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, un fost Oficiu Sfânt.

    El se va confrunta cu cea mai profundă criză a Bisericii contemporane, cea a dezvăluirilor în cascadă, în mai multe ţări din Europa şi America de Nord, a unor abuzuri sexuale comise asupra unor copiii de către membri ai clerului, agravate de “omerta” ierarhiei.

    Condamnând dur aceste “păcate” şi ordonând o toleranţă zero, Benedict al XVI-lea va cere în mod explicit “iertare” victimelor în iunie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Benedict al XVI-lea face apel la o presă cu mai puţine subiecte negative

    Suveranul de la Vatican, în vârstă de 85 de ani, se află la cea de-a opta slujbă de Anul Nou de când a fost pontificat şi a oficiat Vecernia şi liturghia “Te Deum” din Basilica Sfântul Petru, ceremonii în cadrul cărora a făcut şi un apel la moderarea şi chiar diminuarea informaţiilor negative din media, potrivit Reuters. “Răul face mai mult zgomot decât binele: o crimă cu sânge rece, violenţa răspândită pe scară largă, nedreptăţile grave, toate acestea se transformă în subiecte de ştiri; de cealaltă parte, însă, dovezile de dragoste şi de ajutor uman rămân în umbră”, a spus Papa Benedict miilor de credincioşi care au venit să asiste la ceremonia religioasă.

    Mai multe pe mediafax.ro