BusinessMagazin

Tag: Pakistan

  • Planurile Chinei pentru a deveni principala putere economică finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice

    China finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, conducte de gaz, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu şi de la Arctica la Antarctica.

    Toate acestea sugerează un plan bine pus la punct, dar reflectă, de asemenea, şi o frenezie comercială de neoprit. Companiile chineze se aventurează şi încheie afaceri, interesate să găsească în lume o creştere care se dovedeşte greu de manageriat acasă. Tipic pentru o putere aflată în creştere rapidă.

    Ce ar fi fost acesta, însă, fără porturile, drumurile şi căile ferate construite de-a lungul timpului, în puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguranţă, un element important al puterii britanice. Marile naţiuni au devenit conştiente de importanţa infrastructurii încă de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri şi apeducte în Europa.

    Astăzi a venit rândul chinezilor să schimbe harta economică a lumii. ”China este o mare putere şi se află într-o relaţie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de curând şi Germania, din punctul de vedere al exporturilor“, spune Mihai Ionescu, şeful Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

    Infrastructura, alături de activităţile companiilor, ar transforma rapid China în cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, însă, dispersia acestor proiecte de infrastructură. Pentru a crea un tot unitar, este necesară o viziune de ansamblu, crearea unor legături între structurile deja existente. ”Asta presupune un set de activităţi, începând cu plasamente de capital, cu investiţii în anumite ţări cheie şi terminând cu practicile comerciale, nu întotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri“,  adaugă Mihai Ionescu.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. În acel drum, el a făcut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road –  versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.

    Interesant este că de multe ori China nici nu trebuie să construiască toţi acei kilometri de căi ferate sau de facilităţi, pentru că infrastructura, în mare parte, există, iar elementele acesteia trebuie doar unite.

    Peste tot se va cere, însă, muncă multă, iar Beijingul trebuie să fie perceput la fel de generos atât în conceperea proiectelor cât şi în punerea acestora în practică. Dar există şi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercetări Trusted Sources a sugerat, într-o notă către clienţi, că aceste proiecte ar putea fi, totuşi, prea ambiţioase. China are deja o tradiţie în a anunţa şi apoi a anula proiecte, precum cel de construcţie de căi ferate în Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

    În acelaşi timp, Japonia a intrat în competiţie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor căi ferate de mare viteză, dar şi alte proiecte în Indonezia, Thailanda şi prin alte părţi.

    Beijingul pare, însă, să-şi cunoască limitele. Aşadar, şi-a propus finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii chineze, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată oarecum după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză.

  • Alpinistul Horia Colibăşanu va reprezenta România în cadrul unui proiect cultural european

    Proiectul multimedia se numeşte “Mindpower” şi include o serie de filme de scurt metraj realizate în fiecare ţara membră a Uniunii Europene. Iniţiatorii proiectului aleg câte o personalitate din fiecare ţară, din România fiind ales Horia Colibăşanu.

    Colibăşanu are 38 de ani, este medic stomatolog şi trăieşte în Timişoara. El a escaladat Muntele K2 ( Pakistan/ China, 8000 de metri) la 27 de ani, fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor.

    Horia Colibăşanu este românul cu cele mai multe vârfuri de cel puţin 8.000 de metri atinse – şapte – printre care se numără K2 (8.611), Annapurna (8.091) şi Dhaulagiri (8.167m). Cinci dintre cele şapte reuşite ale sale la altitudine extremă au fost premiere naţionale. Colibăşanu este deasemenea singurul român care a primit, în 2009, distincţia “Spirit of Mountaineering” din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume.

    Românul a interpretat rolul principal în cea mai amplă şi riscantă operaţiune de salvare din istoria Himalayei (Annapurna 2008), el fiind protagonistul unui documentar produs în Spania, “Pura Vida “. Documentarul a fost premiat la Festivalul Internaţional de Film San Sebastian.
     

  • Un jurnalist demască minciuna din jurul morţii lui Osama bin Laden

    Conform lui Hersh, Osama nu se ascundea în Pakistan, ci era prizonierul armatei pakistaneze, care îl ţinea în arest la domiciliu şi a primit fonduri din partea Arabiei Saudite pentru deţinerea sa. O confirmare a acestei ipoteze ar putea fi un articol din New York Times care preciza, anul trecut, că serviciile pakistaneze de spionaj aveau un birou special desemnat să gestioneze cazul bin Laden.

    O altă inadvertenţă este cea a interogatoriilor dure care au dus la prinderea teroristului, aşa cum apar în filmul Zero Dark Thirty; în realitate a fost vorba de un informator care voia recompensa de 25 de milioane de dolari şi care a luat legătura cu oficialii americani din Pakistan.

    Trupele SEAL nu au dus niciun fel de luptă pentru a ajunge în dormitorul lui bin Laden; mai degraba s-au strecutat în locuinţă şi l-au ucis neînarmant.

    Trupul lui Bin Laden nu a fost aruncat în mare; părţi din trupul său au fost aruncate în munţii Hindukuş de către trupele SEAL pe drumul de întoarcere în Afghanistan.

    Hersh este un laureat al premiului Pulitzer care a scris timp de decenii întregi despre armata SUA şi este un colaborator permanent al revistei New Yorker.

     “Minciuna la nivel înalt rămâne modul preferat de lucru al oficialilor americani, alături de închisorile secrete, atacurile cu drone, atacurile nocturne ale Forţelor Speciale, ignorarea ierarhiei şi eliminarea celor care ar putea spune nu”, consideră Hersh.

  • Un elicopter a fost doborât de talibani în Pakistan. Ambasadorul României în Pakistan se afla la bord

    Un elicopter A FOST DOBORÂT de talibani în Pakistan. Şase oameni, între care doi ambasadori, au murit. La bord se afla şi ambasadorul român

    Un purtător de cuvânt al Mişcării Talibanilor Pakistanezi (TTP), Muhammad Khurasani, a revendicat doborârea elicopterului în nordul Pakistanului. Într-un email transmis postului de radio Mashaal, Khurasani a precizat că atacul viza doborârea altui elicopter, în care se afla premierul pakistanez Nawaz Sharif. Elicopterul Mi-17 doborât făcea parte dintr-un grup de trei elicoptere ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului, unde urma să se întâlnească cu premierul pakistanez Nawaz Sharif. Celelalte două elicoptere au aterizat în siguranţă.

    Potrivit postului Geo TV, surse din domeniul securităţii au afirmat că din primele investigaţii reiese că prăbuşirea a fost cauzată de o defecţiune la rotorul din coada elicopterului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficiali citaţi de Wall Street Journal în ediţia electronică.

    Elicopterul de fabricaţie rusească era una dintre cele trei aeronave de tip Mi-17 ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficialii. Armata a informat că la bord se aflau 17 persoane, dintre care şase cetăţeni pakistanezi şi 11 străini. Doi piloţi şi soţiile ambasadorilor indonezian şi malaysian au murit de asemenea în urma prăbuşirii elicopterului, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al armatei, general maiorul Asim Bajwa. Celelalte persoane au fost rănite, inclusiv ambasadorii polonez şi olandez, a adăugat el.

    Armata nu a precizat cauzele prăbuşirii elicopterului. Un oficial din Ministerul pakistanez de Externe a refuzat să comenteze, precizând că ministerul încă strânge informaţii pe această temă. Potrivit BBC News Online, oficialii se deplasau în regiunea disputată Kashmir pentru a participa la inaugurarea unui proiect turistic.

    “Din informaţiile transmise de MAE pakistanez ambasadei României la Islamabad, în această dimineaţă, în nordul Pakistanului, a avut loc un accident de elicopter la bordul căruia se aflau şi cetăţeni străini, inclusiv ambasadorul României în Pakistan”, precizează MAE. Ministerul de Externe informează că a reuşit ulterior să-l contacteze telefonic pe ambasadorul român, care a confirmat că este în afara oricărui pericol.

    “La această oră, o echipă din cadrul ambasadei României la Islamabad se află la sediul MAE pakistanez pentru obţinerea de informaţii suplimentare despre acest accident”, menţionează sursa citată.

    Ambasadorul României în Pakistan este Emilian Ion.

     

  • Investiţii chineze în Pakistan: Planurile pentru autostrada de 46 de miliarde de euro – VIDEO

    Xi Jinping ar putea anunţa investiţii de 46 miliarde de euro, pentru constucţia unui coridor economic China-Pakistan, o reţea de drumuri, căi ferate şi conducte între cele două ţări, informează BBC.

    Proiectul va avea 3.000 de kilometri şi va lega oraşul Gwadar din Pakistan cu regiunea Xinjiang din China.

    După finalizare, proiectul va permite Chinei accesul direct la Oceanul Indian.

    Proiectul este parte a planurilor Chinei de a-şi impulsiona puterea economică în Asia Centrală şi de Sud.

    ”Pakistanul este de o importanţă majoră pentru China. Acest proiect trebuie să reuşească şi va reuşi”, a declarat Mushahid Hussain Sayed, purtător de cuvât din Parlamentul pakistanez.

    Pe de altă parpe, Pakistanul speră că investiţia va ajuta la creşterea economiei.

  • “Fata afgană” apărută pe coperta National Geographic, implicată într-un caz de falsificare de acte

    Sharbat Gula avea 12 ani atunci când Steve McCurry a fotografiat-o într-o tabără de refugiaţi afgani din Peshawar, în Pakistan. Fotografia a apărut pe coperta revistei National Geographic şi a făcut înconjurul lumii, relatează CNN.

    Săptămâna trecută, presa pakistaneză a dezvăluit că o femeie, despre care se crede că ar fi ea, şi doi bărbaţi, probabil fiii săi, ar fi obţinut cărţi de identitate naţionale folosind documente false.

    Un oficial pakistanez a confirmat aceste informaţii pentru CNN, afirmând că femeia, identificată drept Sharbat Bibi, a pretins că s-a născut în Peshawar.

    Documentele au fost anulate, iar patru oficiali au fost suspendaţi din funcţie în legătură cu această anchetă, a relatat cotidianul pakistanez Dawn, citând surse din cadrul agenţiei care se ocupă de eliberarea actelor de identitate. Cetăţenii afgani prezenţi în Pakistan nu pot obţine astfel de documente, afirmă cotidianul.

    Pentru moment nu este clar dacă Sharbat Gula a rămas în Peshawar sau a plecat în altă parte.

    Aproximativ 1,5 milioane de refugiaţi afgani trăiesc în Pakistan, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Peste 3,8 milioane s-au întors în Afganistan, potrivit agenţiei.

  • Un politician pakistanez promite 200.000 de dolari pentru asasinarea proprietarului Charlie Hebdo

    “Am spus deja că nu voi tolera niciun atac la adresa onoarei Profetului Mahomed”, a declarat Ghulam Ahmad Bilour, fostul ministru pakistanez al Căilor ferate, citat de site-ul publicaţiei L’Express.

    Bilour promite o recompensă de 200.000 de dolari pentru asasinarea proprietarului publicaţiei Charlie Hebdo.

    Demnitarul pakistanez le propune câte 100.000 de dolari urmaşilor fraţilor Cherif şi Said Kouachi, autorii atacului terorist comis pe 7 ianuarie la redacţia Charlie Hebdo, precum şi urmaşilor lui Amédy Coulibaly, autorul crimelor la un supermarket pentru produse evreieşti din Paris.

     

  • Pakistan: Proteste violente împotriva revistei Charlie Hebdo în faţa consulatului francez la Karachi

    Confruntările au izbucnit vineri după-amiază, după tradiţionala rugăciune de vineri. Marile partide islamiste din Pakistan au făcut apel la manifestaţii naţionale pentru a denunţa publicarea unei noi caricaturi cu profetul Mahomed pe prima pagină a revistei satirice franceze, care a fost vizată la 7 ianuarie de un atentat jihadist soldat cu 12 morţi.

    Pe prima pagină a primului său număr după atacul terorist care i-a decimat redacţia, Charlie Hebdo a publicat miercuri o caricatură cu profetul Mahomed, având lacrimi în ochi şi ţinând o pancartă pe care scria “Je suis Charlie”, sloganul preluat de milioane de manifestanţi care au defilat în Franţa şi în străinătate pentru a condamna atacurile jihadiste soldate cu 17 morţi în trei zile la Paris.

    Ca şi cele pe care le-a publicat în trecut, caricatura cu Mahomed de pe prima pagină din Charlie Hebdo a provocat numeroase reacţii şi ameninţări din partea liderilor politici şi a autorităţilor religioase din toată lumea musulmană.

  • Cel puţin 31 de insurgenţi au fost ucişi în urma unor raiduri aeriene ale armatei pakistaneze

    Raidurile, care au avut loc în Valea Tirrah, în districtul tribal Khyber, au distrus, de asemenea, patru cuiburi de insurgenţi.

    Începând din octombrie, armata pakistaneză efectuează raiduri în regiune împotriva talibanilor şi islamiştilor din cadrul mişcării Lashkar-e-islam.

    “Patru cuiburi de terorişti şi un centru pentru formare de kamikaze au fost distruse. Treizeci şi unu de terorişti, printre care şi kamikaze, au fost ucişi”, precizează comunicatul armatei.

    Armata pakistaneză şi-a intensificat atacurile în regiunile tribale după masacrarea, la 16 decembrie, a 150 de persoane, dintre care 134 de copii, într-o şcoală din Peshawar.

    În urma acestui carnagiu, pe care Pakistanul l-a calificat drept un “mini 11 septembrie”, Islamabadul a anulat, pentru cazurile de terorism, moratoriul privind pedeapsa cu moartea.

    Şapte rebeli condamnaţi au fost spâzuraţi de atunci.

  • Talibanii afgani condamnă atacul comis de talibanii pakistanezi la o şcoală din Peshawar

    Atentatul care a vizat o şcoală frecventată de copiii militarilor din Peshawar, o metropolă din nord-vestul Pakistanului, a fost revendicat de talibanii pakistanezi din mişcarea TTP, care luptă din 2007 împotriva Guvernului de la Islamabad, acuzat că susţine războiul american “împotriva terorismului” şi că “batjocoreşte islamul”.

    Acest atac, cel mai mortal din istoria Pakistanului, a generat un val de condamnări, atât în ţară, cât şi în străinătate.

    “Emiratul islamic din Afganistan (numele oficial al talibanilor afgani-n.r.) exprimă condoleanţe în urma acestui incident şi plânge alături de familiile copiilor ucişi”, a declarat purtătorul de cuvânt Zabihullah Mujahid, într-un comunicat.

    “Uciderea premeditată a unor persoane nevinovate, femei şi copii, este contrară principiilor islamului”, au adăugat talibanii afgani, aliaţi ocazionali ai talibanilor pakistanezi de-a lungul frontierei, dar care îşi concentrează atacurile asupra Afganistanului.

    Rebeliunea afgană afirmă de asemenea că a “condamnat întotdeauna uciderea copiilor şi a civililor nevinovaţi”, inclusiv atentatul soldat cu 50 de morţi luna trecută, în timpul unui meci de volei în provincia Paktika, situată la frontiera cu Pakistanul.

    Noul preşedinte afgan Ashraf Ghani, care s-a deplasat luna trecută la Islamabad pentru a ameliora relaţiile cu Pakistanul în vederea stabilizării regiunii după retragerea, la sfârşitul lunii, a majorităţii militarilor NATO, a condmanat marţi atacul de la Peshawar.