Tag: pacienti

  • Ai mers la medicul de familie şi ai primit bilet de trimitere la specialist. Unde te duci ca să nu plăteşti consultaţia de 200 de lei la privat? Ministrul sănătăţii: Pacienţii sunt chemaţi dimineaţa în spitalele publice şi ajung să aştepte la coadă patru-cinci ore. Nu este normal

    Pacienţii sunt nevoiţi să meargă la clinicile private pentru că la ambulatoriile integrate din spitalele publice sunt disponibili doar câţiva  medici, ce oferă consultaţii în program limitat.

    Între timp, la privat, tariful unei consultaţii a ajuns la 180-200 de lei, în creştere cu peste 20%, actualizarea preţurilor a venit la puţin timp după aplicarea noii legi a salarizării, prin care salariile medicilor de la stat au crescut.

    „Îi îndrumăm pe pacienţii care au nevoie de o consultaţie de specialitate spre cabinetele medicale individuale care au contract cu Casa sau ambulatoriul integrat de stat, doar dacă este o urgenţă îi trimitem la Camera de gardă. Este adevărat că am avut pacienţi cărora le-a expirat biletul de trimitere (valabil 30 de zile) pentru că nu au reuşit să găsească o programare la un anumit medic, dar am refăcut biletul de trimitere. Dacă nu este o urgenţă, pacientul poate să aştepte şi o săptămână, două, avem puţini medici, în Anglia se aşteaptă o lună – două pentru o consultaţie de specialitate în ambulatoriu. Este loc de îmbunătăţire prin buna practică a medicilor, dar şi a paci­en­ţilor”, spune medicul de familie Rodica Tănăsescu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

    Clinica medicală privată Wiener Privatklinik (WPK), cu sediul în capitala Austriei, Viena, a înregistrat în primul trimestru din 2018 un număr de pacienţi români cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Nu este un caz izolat, ci în ultimii ani numărul pacienţilor români care aleg să se trateze în străinătate este într-o continuă creştere. Care sunt însă motivele care îi determină pe aceştia să se orienteze spre centre internaţionale de tratament?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

  • De ce îşi caută românii sănătatea în străinătate?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Anual, numărul total al pacienţilor spitalului este de circa 7.000 de persoane, din care un procent de 45% (aproximativ 3.000) e reprezentat de pacienţii internaţionali. Dintre aceştia, în jur de 20% sunt români. „În procent de 50%, pacienţii sunt constanţi, vin anual sau o dată la doi ani”, afirmă Peter Sloup. El adaugă că piaţa din Austria este una stabilă şi că investiţiile în medicină sunt rentabile, deoarece numărul pacienţilor străini este într-o continuă creştere. În prezent, rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.

    Ca pondere, românii sunt a doua naţionalitate, după pacienţii ruşi. În 2017, numărul românilor care s-au adresat spitalului vienez a fost de 630 de persoane, dublu faţă de anul precedent. Dintre aceştia, 60% au solicitat tratamente oncologice, 10% au venit pentru servicii de second opinion şi check-up, iar restul au optat pentru servicii de ortopedie, traumatologie şi medicină sportivă, tratamente pentru afecţiuni cardiovasculare şi ORL.

    În 2017, cifra de afaceri înregistrată de grupul medical vienez a fost de 80 de milioane de euro, iar pentru anul acesta, aşteptările vizează o creştere de 3-4%. „Creşterea nu poate fi prea mare, deoarece din octombrie până în martie clinica este, de obicei, plină”, afirmă Peter Sloup, directorul financiar al WPK.

    La nivel de investiţii, Sloup spune că acestea sunt stabile şi se ridică anual la 2-2,5 milioane de euro, fiind direcţionate în principal către achiziţionarea echipamentului medical şi renovări. În ceea ce priveşte salariile, reprezentantul clinicii spune că diferenţa dintre piaţa din România şi ţările vestice este uriaşă. El exemplifică cu salariile mediciilor austrieci aflaţi la începutul carierei, care pornesc de la 4.000 de euro, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Cu toate acestea, el spune că şi sistemul medical din Austria se confruntă cu migrarea cadrelor medicale spre alte ţări, şi că de obicei aceştia aleg Elveţia, iar de acolo pleacă spre Germania. Anual, bugetul alocat salariilor angajaţilor WPC este de 13-14 milioane de euro.

    Echipa clinicii WPK numără circa 500 de angajaţi, dintre care jumătate sunt medici  angajaţi ai spitalului în mod direct sau colaboratori. „Avem în jur de 80-100 de doctori care vin zilnic. Medicii din spitalul de stat pot veni să lucreze la noi. Statul nu plăteşte foarte mult, dar au doctori buni, care lucrează acolo 40 de ore şi apoi vin aici, să facă mai mulţi bani”, povesteşte Robert Winkler. Din echipa de asistente, trei sunt românce, cu o vechime de 3-5 ani în cadrul spitalului.

    Clinica WPK dispune de 145 de paturi şi un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală la standarde internaţionale. Winkler spune că grupul medical pe care îl conduce deţine, de asemenea, cinci farmacii în Praga, o casă de bătrâni în afara Vienei, un birou în Bucureşti şi o companie care cumpără şi vinde medicamente.

    Sloup spune că, la nivel european, principalele ţări în care se găsesc clinici de top sunt Franţa, Germania şi Elveţia, însă adaugă că serviciile medicale din Elveţia sunt mult mai scumpe decât în Austria.

    Wiener Privatklinik este unul dintre puţinele centre medicale private din Europa care oferă cele mai moderne terapii împotriva cancerului – imunoterapia şi terapia personalizată ţintită. În ceea ce priveşte serviciile de second opinion şi check-up, avantajele oferite de clinica vieneză sunt legate în primul rând de rapiditate, deoarece investigaţiile, analizele şi consultaţiile pentru evaluarea completă a stării de sănătate sunt soluţionate într-o singură zi. Costurile pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi ajung la aproape 5.500 de euro pentru un pachet de check-up de lux.

    Pentru a facilita accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi pentru cazare şi transport. „Datorită numărului crescut al pacienţilor români care s-au adresat spitalului nostru în primul trimestru al anului, am decis înfiinţarea, în cadrul WPK Viena, a unui serviciu special care să le asigure acestora suport pe întreaga perioadă a internării. Astfel, toţi pacienţii români care se tratează la Wiener Privatklinik beneficiază de asistenţă permanentă în limba română, oferită de către personalul nostru, atât la Viena, cât şi la reprezentaţa din Bucureşti”, susţine Walter Ebm, CEO al Wiener Privatklinik. Reprezentanţa WPK în România a fost înfiinţată în 2016. Conducătorul clinicii adaugă că personalul însărcinat cu asistenţa pacienţilor români transmite dosarul echipei medicale, obţine o propunere iniţială pe care o comunică pacienţilor, le oferă acestora suport pentru deplasarea şi cazare la Viena şi, de asemenea, îi însoţeşte în spital. Cele mai frecvente patologii oncologice întâlnite în rândul pacienţilor care ajung la Wiener Privatklinik sunt, în cazul pacienţilor de sex feminin, cancerul la sân şi cancerul pulmonar, cel din urmă având o incidenţă în creştere în rândul populaţiei generale.

    „Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează tratamentelor inovatoare pe care spitalul nostru le oferă pacienţilor, precum imunoterapia şi terapia personalizată ţintită, şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie”, afirmă prof. univ. dr. Christoph Zielinski, coordonatorul Centrului de Excelenţă în Oncologie al Wiener Privatklinik. Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center) are capacitatea de a aborda multidisciplinar şi individualizat toate tipurile de cancer în diferite stadii. Diagnosticul final este emis de către o comisie interdisciplinară de experţi în oncologie, genetică şi biologie moleculară (Tumor Board), care analizează caracteristicile moleculare şi individuale ale mutaţiilor ADN-ului celulelor tumorale şi ale celulelor sănătoase.

    Dr. Walter Ebm spune că, adesea, se confruntă cu diverse cazuri în care pacienţii au nevoie de o mobilizare specială din partea reprezentanţilor clinicii. Printre astfel de cazuri, se numără cel al unui pacient din Qatar care cântărea 450 de kilograme şi a apelat la serviciile spitalului pentru o operaţie de obezitate. Din pricina greutăţii, au fost necesare folosirea unui avion militar pentru transportul acestuia, precum şi montarea unui mecanism special cu care îl puteau ridica şi evacua în caz de incendiu. CEO-ul povesteşte că respectivul pacient a plecat acasă cu 250 de kilograme mai puţin. El este optimist şi în privinţa tratamentelor oncologice, mai ales că, spre deosebire de acum câţiva ani, când diagnosticul de cancer de piele era echivalent cu o condamnare la moarte, astăzi pot fi trataţi în jur de 70% din pacienţi. El speră ca, pe viitor, aceste tratamente noi, în prezent foarte scumpe, să devină mai accesibile.

  • Sorina Pintea: Nu am rezolvat problema şpăgii din spitale. Cred că ne-a intrat în sânge

    „Nu am rezolvat problema şpăgii. Chiar astăzi citeam nişte elemente legate de faptul că există spitale unde se mai dă şpagă. Cred că ne-a intrat în sânge să mergem la medic şi să dăm plicul”, a spus, miercuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Pintea precizează că, deşi în unele spitale există chestionare prin care pacienţii pot evalua în mod anonim calitatea serviciilor prestate, nu toţi pacienţii au încredere în acestea.

    „Chestionarele (n.r. – de feedback) au fost introduse în 2016 şi, dacă vă uitaţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, publicăm rapoarte trimestriale. Acestea funcţionează, dar, din păcate, oamenii nu au încredere în anonimatul respectivului chestionate, deşi el este sigur”, a subliniat Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a menţionat că managerul spitalului este responsabil pentru verificarea chestionarelor care conţin feedback-ul pacienţilor privind calitatea serviciilor din spitale.

    Săptămâna trecută, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a făcut public un raport privind corupţia din sistemul de sănătate, preciznd că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei din acest sistem: achiziţii publice,servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

    “În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci şi persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achiziţiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigaţii chiar şi măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administraţiei publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupţie, creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie pot duce la diminuarea corupţiei în România”, spune procurorul şef DNA.

    Kovesi a explicat că acest fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri şi introducerea unor mecanisme de control.

    “Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul şef al DNA.

  • Medicii de familie au pichetat sediul CNAS. Ei acuză blocajul sistemului informatic

    Medicii se plâng că, de mai bine de o săptămână, se confruntă cu probleme în sistemul informatic, care duc la imposibilitatea de a consulta pacienţii şi de a le elibera reţete, din motiv că nu pot să verifice dacă persoana este sau nu asigurată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

    „Am venit în primul rând pentru pacienţii mei, pentru că nu mai suport, pentru că vreau să-mi tratez pacienţii, nu să îmi fac probleme pentru un sistem informatic care nu funcţionează. Nu se mai poate aşa, am ajuns la disperare. De 11 zile noi luptăm ca să ajutăm oamenii”, a spus Mihaela Udrescu, medic de familie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pintea: Contractul pentru imunoglobulină e semnat, avem deja banii pregătiţi

    “Deja avem o comandă fermă. Avem deja contractul semnat, avem deja banii pregătiţi. Noi avem banii de la Unifarm. Din fondul de rezervă (al Guvernului – n.r.) se va completa săptămâna viitoare, deci suplimentarea nu este pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de azi. Dar problema este rezolvată. N-aş putea să vă spun exact (când va ajunge tratamentul la pacienţi – n.r.), dar cât de curând. Adică nu peste o lună”, a afirmat Ministrul Sănătăţii, după negocierile cu liderii Federaţiei Solidaritatea Sanitară pe marginea plafonării sporurilor angajaţilor din sănătate la 30%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pintea: În maximum două săptămâni vor intra în ţară 10.000 de doze de imunoglobulina din Austria

    “Parţial s-a rezolvat (n.r. problema imunoglobulinei). Ceea ce ne-a fost oferit şi am cerut a rezolvat problema pentru două, trei luni de zile. Au răspuns Austria, Italia şi SUA. Prima ofertă este de la austrieci. Ne vor intra în ţară 10.000 de doze de imunoglobulina îndată ce vor fi terminate formalităţile, maximum două săptămâni. (..) Diferenţa până la 150 kg va venit din Italia şi SUA. 50 kg vor ajunge în prima faza. Nu e nevoie de aprobare specială pentru România, deja există pe piaţa din Europa. Prima tranşă din Austria este un medicament care a existat pe piaţa din România”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Întrebată ce se întâmplă cu pacienţii care au nevoie de imunoglobulină până când vor sosi primele doze, Pitea a spus: “Mi-e foarte greu să vă răspund”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 500 de medici au protestat măririle salariale deoarece cred că sunt plătiţi prea mult

    Nu, nu este vorba de medicii din România, ci din Canada. “Noi, doctorii din Quebec credem în sistemul public de sănătate şi ne opunem măririle salariale recente care au fost negociate de asociaţia de care aparţine”, se arată în scrisoarea deschisă, potrivit CNBC.

    Ei au declarat că se opun măririlor salarile, în timp ce asistente medicale şi pacienţii se chinuie. Ei au declarat că aceste măriri sunt şocante deoarece asistenţii medicali şi alţi profesionişti care lucrează în sistemul medical în condiţii mai puţin decât ideale.

    Cei 213 medici generalişti, 184 de specialişti, 149 de rezidenţi medicali şi 162 de studenţi la medicină vor ca banii să se întoarcă în sistem. “Credem că există o modalitate de redistribuire a resurselor sistemului de sănătate din Quebec pentru a promova bunăstarea populaţiei şi pentru a răspunde nevoilor pacienţilor fără a pedepsii muncitorii”, spune ei.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • De ce un pacient cu abonament aşteaptă şi două săptămâni pentru o consultaţie la un anumit medic, în timp ce un client neabonat dar care plăteşte pe loc este programat imediat?

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.