BusinessMagazin

Tag: oua

  • Plus 5% pentru Agricola în primul semestru 2017

    Cifra de afaceri nu mai include şi off-urile de vânzări, potrivit legislaţiei aplicabile din 2017. Procentul de creştere a fost calculat în raport cu cifra de afaceri din primele 6 luni 2016, din care au fost scazute off-urile de vânzări, care la acea vreme se înregistrau, conform legii, la cheltuieli.

    Creşterea cifrei de afaceri este rezultatul creşterilor generate de vânzările companiilor din grup care realizează şi comercializează produse sub brandul Agricola, excepţie fiind Agricola Magazine SRL (reţeaua de magazine Agricola), cu o diminuare a cifrei de afaceri de – 8,79%.

    Agricola Internaţional SA, cea mai importantă companie a grupului, în care sunt integrate lanţul de producţie al cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a înregistrat în primele 6 luni o cifră de afaceri similară celei realizate anul trecut, ajungând în prezent la circa 194,980 mil. lei. “Cifra de afaceri se menţine la nivelul anului trecut, în special din cauza diminuării vânzarilor de furaje către terţi. Vânzările de carne de pui sunt în staţionare din punct de vedere al volumelor (21.200 tone), dar în creştere cu 5,56% din punct de vedere valoric, comparativ cu perioada similară din 2016, pe fondul obţinerii unui preţ mediu mai bun la carnea de pasăre, datorat structurii de vânzare (mai multe produse ca Pui Fericit, Pui Familist, Pui Antistres) şi a pieselor din carne de pui cu valoare adăugata mare (tranşate, dezosate, gama Usoar de Gătit, ş.a.)”, declară Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău.

    Cifra de afaceri a companiei Salbac a crescut în primele 6 luni cu 10%, ajungând la 55,661 mil. lei, în condiţiile în care vânzările la categoria salamuri crud-uscate realizate au înregistrat o creştere 7% în valoare, respectiv 5% în volum. În acelaşi timp, grupa salamurilor fiert-afumate înregistrează o creştere a volumelor de 16,5%, respectiv o creştere valorică de aproape 19%. „Menţinem tendinţa de creştere la grupa salamurilor crud-uscate, unde suntem lideri de piaţă, Salamul de Sibiu Agricola fiind în continuare lider detaşat în segment”, precizează Grigore Horoi.  

    Categoria semipreparate şi produse de tip ready-meal, obţinute la fabrica Europrod, a înregistrat în primele 6 luni o creştere a cifrei de afaceri de 18,75% (20,341 mil. lei). Vânzările acestor produse au înregistrat o creştere în volume de 7%, în special din exporturi în ţările UE.

    La ouăle proaspete, obţinute la Avicola Lumina – Constanţa, s-au înregistrat în primul semestru al anului o creştere de 0,5% a vânzărilor volumice (30,818 mil. ouă) şi o creştere valorică de 18% datorată revenirii preţului mediu al acestui produs la un nivel normal.

    Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie, care în septembrie 2017 împlineşte 25 de ani de la înfiinţare.

    Agricola deţine 16% din piaţa cărnii de pui, este lider cu 19% din piaţa de semipreparate şi produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola este lider în total segment Salam de Sibiu comercializat în România cu 50% cotă de piaţă, medie, în valoare (Nielsen)

  • De ce ouăle Gabrielei Firea erau ultima problemă a Bucureştiului

    Alteori îmi aduc aminte enervat de orele petrecute în trafic sau de faptul că a fost nevoie de un eveniment francofon ca să apară semafoarele în Piaţa Victoriei. La anul, nu am dubii, o să-mi amintesc tot cu nervi şi de ouăle de Paşte agăţate la Universitate.

    M-am născut şi am trăit toată viaţa în Bucureşti, sperând în fiecare an că ceva, oricât de mic, se va schimba în bine. M-am uitat cum s-au perindat diverşi primari la cârma oraşului, doar ca să-mi dau seama, la sfârşitul fiecărui mandat, că nu au înţeles care sunt problemele reale.

    În afară de câteva improvizaţii, aşa cum au fost pasajele de la Băneasa sau Podul Basarab, principalele minusuri ale Capitalei rămân neatinse. Ar fi nevoie de mai multe locuri de parcare. Ar fi nevoie de mai puţine gropi. Aş putea să o ţin aşa încă trei pagini, dar sunt convins că ştiţi neajunsurile la fel de bine ca şi mine.

    Bucureşti nu avea nevoie de Pasărea Măiastră; chiar crede cineva că festivalul „va avea şansa de a deveni un brand al României, comparabil cu cel al Festivalului Internaţional George Enescu”, după cum a motivat Gabriela Firea propunerea? Bucureşti avea nevoie, mai curând, să finanţeze cu spor reabilitarea blocurilor rămase pe listă.

    Bucureşti nu avea nevoie de decoraţiuni de Paşti. De fapt, cine ar avea nevoie de aşa ceva? Dacă era vorba de organizarea unui târg într-un parc sau într-o piaţă, nimeni nu s-ar fi agitat să combată ideea. Sigur, poate n-ar strica ceva mai puţin roz. Dar nu de asta are acum nevoie Bucureşti‑ul. Avem nevoie, mai curând, de investiţii în şcoli şi spitale.

    Poate doamna primar ar trebui să-şi aducă aminte că doar doi primari au câştigat un al doilea mandat în ultimii 27 de ani. Pe votanţii din Bucureşti – unii dintre ei, cel puţin – nu-i încălzesc prea tare muzica tradiţională sau ouăle agăţate de copaci.

    Problemele Bucureştiului sunt multe şi n-are rost să le detaliem, dar la kitsch şi prost gust încă stăm bine, deci nu aş începe să investesc acolo.

    Dacă o ţinem tot aşa, în curând glumele prietenilor de prin vestul ţării n-or să mă mai facă să râd, ci să plâng. O ştiţi pe-aia, doamna Firea: dacă Banatu-i fruncea, atunci Bucureştiul ce-i?

  • Tanti Firea, ia-ţi ouăle înapoi!

    Alteori îmi aduc aminte enervat de orele petrecute în trafic sau de faptul că a fost nevoie de un eveniment francofon ca să apară semafoarele în Piaţa Victoriei. La anul, nu am dubii, o să-mi amintesc tot cu nervi şi de ouăle de Paşte agăţate la Universitate.

    M-am născut şi am trăit toată viaţa în Bucureşti, sperând în fiecare an că ceva, oricât de mic, se va schimba în bine. M-am uitat cum s-au perindat diverşi primari la cârma oraşului, doar ca să-mi dau seama, la sfârşitul fiecărui mandat, că nu au înţeles care sunt problemele reale.

    În afară de câteva improvizaţii, aşa cum au fost pasajele de la Băneasa sau Podul Basarab, principalele minusuri ale Capitalei rămân neatinse. Ar fi nevoie de mai multe locuri de parcare. Ar fi nevoie de mai puţine gropi. Aş putea să o ţin aşa încă trei pagini, dar sunt convins că ştiţi neajunsurile la fel de bine ca şi mine.

    Bucureşti nu avea nevoie de Pasărea Măiastră; chiar crede cineva că festivalul „va avea şansa de a deveni un brand al României, comparabil cu cel al Festivalului Internaţional George Enescu”, după cum a motivat Gabriela Firea propunerea? Bucureşti avea nevoie, mai curând, să finanţeze cu spor reabilitarea blocurilor rămase pe listă.

    Bucureşti nu avea nevoie de decoraţiuni de Paşti. De fapt, cine ar avea nevoie de aşa ceva? Dacă era vorba de organizarea unui târg într-un parc sau într-o piaţă, nimeni nu s-ar fi agitat să combată ideea. Sigur, poate n-ar strica ceva mai puţin roz. Dar nu de asta are acum nevoie Bucureşti‑ul. Avem nevoie, mai curând, de investiţii în şcoli şi spitale.

    Poate doamna primar ar trebui să-şi aducă aminte că doar doi primari au câştigat un al doilea mandat în ultimii 27 de ani. Pe votanţii din Bucureşti – unii dintre ei, cel puţin – nu-i încălzesc prea tare muzica tradiţională sau ouăle agăţate de copaci.

    Problemele Bucureştiului sunt multe şi n-are rost să le detaliem, dar la kitsch şi prost gust încă stăm bine, deci nu aş începe să investesc acolo.

    Dacă o ţinem tot aşa, în curând glumele prietenilor de prin vestul ţării n-or să mă mai facă să râd, ci să plâng. O ştiţi pe-aia, doamna Firea: dacă Banatu-i fruncea, atunci Bucureştiul ce-i?

  • Greşelile pe care le facem majoritatea atunci când gătim ouă

    Fie că dorim să impresionăm partenerul cu un mic dejun perfect sau sigurul lucru din frigider este un carton cu ouă, este important să ştim cum să gătim perfect fiecare tip de reţetă cu ouă. Iată căteva sfaturi pentru a prepara cele mai bune ouă ochiuri, poşate sau scrob.

    Ouă fierte

    Ouăle care sunt fierte prea mult devin sfărămicioase şi emit un miros sulfuros. Pentru a evita acest lucru, ouăle ar trebui încălzite treptat într-o oală. Oala trebuie amplasată pe aragaz cu focul la un nivel ridicat.

    Vezi aici greşelile pe care le facem majoritatea atunci când gătim ouă

  • Lidl, un nou magazin în Cluj Napoca

    Lidl inaugurează un nou magazin în Cluj-Napoca, în data de 8 decembrie. Noua unitate este situată pe Str. Frunzişului, Nr. 87-89, iar, odată cu deschiderea sa, vor fi create aproximativ 20 de noi locuri de muncă. Magazinul va avea o suprafaţă de 1200 m² şi aproape 100 de locuri de parcare. Orarul de funcţionare a noii unităţi va fi următorul: între 7:30 şi 22:00, de luni până sâmbătă, iar duminică, între 8:00 şi 21:00.

    În ziua inaugurării vor fi reduceri de peste 20% la articole nealimentare, dar şi la cele alimentare, precum mezeluri, lactate, dulciuri şi altele. Totodată, în săptămâna următoare deschiderii magazinului, de joi până duminică, clienţii vor beneficia de o degustare a produselor delicioase de la Brutăria Lidl.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de ţări europene şi având peste 140 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu mai mult de 215.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial. 

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun

  • DIICOT verifică aspectele semnalate de “The Sun” privind jucăriile asamblate de copii români

    DIICOT face verificări privind aspectele semnalate de publicaţia “The Sun”, care a scris că jucăriile-surpriză din interiorul ouălor Kinder ar fi fost asamblate de membrii unor familii sărace din nordul României pe sume derizorii, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai DIICOT central.

    “DIICOT face verificări în ceea ce priveşte faptele relatate de publicaţia «The Sun». Nu e o autosesizare, nu a fost întocmit încă un dosar”, au declarat , pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai DIICOT central.

    Timea Jurj, femeia din Carei despre care tabloidul britanic “The Sun” susţinea că îşi foloseşte copiii minori pentru a asambla ouă Kinder, a negat acuzaţiile şi a declarat că nimic din ce s-a scris nu este adevărat, totul fiind o înscenare. Timea Jurj a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că ziariştii britanici i-au spus că vor să promoveze ouăle Kinder, pentru că în Anglia sunt foarte scumpe, şi vor să se vadă cum se fac acestea, de la început până la sfârşit, iar femeia a căzut în capcana lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT verifică aspectele semnalate de “The Sun” privind jucăriile asamblate de copii români

    DIICOT face verificări privind aspectele semnalate de publicaţia “The Sun”, care a scris că jucăriile-surpriză din interiorul ouălor Kinder ar fi fost asamblate de membrii unor familii sărace din nordul României pe sume derizorii, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai DIICOT central.

    “DIICOT face verificări în ceea ce priveşte faptele relatate de publicaţia «The Sun». Nu e o autosesizare, nu a fost întocmit încă un dosar”, au declarat , pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai DIICOT central.

    Timea Jurj, femeia din Carei despre care tabloidul britanic “The Sun” susţinea că îşi foloseşte copiii minori pentru a asambla ouă Kinder, a negat acuzaţiile şi a declarat că nimic din ce s-a scris nu este adevărat, totul fiind o înscenare. Timea Jurj a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că ziariştii britanici i-au spus că vor să promoveze ouăle Kinder, pentru că în Anglia sunt foarte scumpe, şi vor să se vadă cum se fac acestea, de la început până la sfârşit, iar femeia a căzut în capcana lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun

  • 8 feluri de mâncare pe care nu ar trebui să le comanzi niciodată intr-un restaurant

    Să alegi un preparat pe care să îl consumi la un restaurant poate fi o provocare, în special dacă este vorba de zeci de opţiuni care sună delicios. Câţiva chefi au dezvăluit însă o listă de preparate care ar trebui excluse din start din listă, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    1. Ouă cu sos olandez

    Chef-ul Anthony Bourdain a spus că brunchul este masa zilei în care cbefii pot să servească resturile de la cinele de vineri sau sâmbătă seara. Astfel, un preparat clasic precum ouăle Benedict sau ouăle regale – ar trebui evitate; sosurile folosite la acestea trebuie să fie la o temperatură optimă pentru a fi sigur de consumat. ”Bacteriile iubesc sosul hollandaise” a dezvăluit Bourdain în cartea sa, Kitchen Confindential.

    2. Stridiile

    Dacă nu vă aflaţi într-un restaurant specializat pe preparate din peşte, este de preferat să evitaţi stridiile. Dacă nu sunt depozitate şi gătite corespunzător, acestea pot genera boli grave.

    3. Peştele într-o zi de luni

    Majoritatea restaurantelor primesc peşte proaspăt în zilele de joi – acest lucru înseamnă că până luni, au trecut deja patru-cinci zile înainte ca acesta să ajungă în farfuria consumatorului.

    Bourdain a declarat în cartea lui: ”Nu comand niciodată peşte luni, decât dacă mănânc la un restaurant de patru stele unde ştiu că peştele este cumpărat direct de la sursă.”

    4. Bugerii din vită Wagyu şi Kobe

    Cele mai scumpe cărnuri reprezintă adevărate delicatese, datorită modului în care grăsimea este structurată marmorat în carne.

    Dacă sunt cărnuri autentice, acest tip de friptură este servită în porţii mici, majoritatea chefilor consideră că este o risipă să foloseşti acest gen de cărnuri pentru un buger, de pildă. Astfel, dacă vedeţi un burger în ale cărui ingrediente se află vită wagyu sau kobe, restaurantul respectiv ar putea să vă mintă şi să folosească aceste nume pentru e ridica preţurile, potrivit MSN.

    5. Orice preparat din pui

    Dacă urmăriţi show-urile culinare de la TV, s-ar putea să observaţi că chefii nu plasează puiul în centrul demonstraţiilor lor culinare. Preparatele pot părea deseori neinspirate şi cu un preţ prea mare pentru ceea ce este cea mai ieftină carne de pe piaţă, prin comparaţie cu vita sau mielul de calitate.

    6. Preparate din fructe de mare, dacă restaurantul respectiv nu se află în apropierea mării

    Dacă vă aflaţi într-un restaurant situat în apropiere de mare, sunt şanse mari ca preparatele cu fructe de mare să fie proaspete. În restaurantele aflate departe de o astfel de sursă, calitatea preparatului scade; acesta poate fi chiar congelat. Imediat după ce a fost prins, calitatea peştelui scade – aşa că este vine să evitaţi cumpărarea acestui preparat.

    7. Vita bine făcută

    Vita bine făcută este urâtă de chefii din întreaga lume – supragătirea acestui tip de carne reduce savoarea, iar un ingredient scump devine astfel greu de mestecat şi fără gust.

    8. Preparatele care nu se află în meniu

    O modalitate sigură prin care să supăraţi chelnerii şi chefii, este să faceţi o cerere specială sau să cereţi foarte multe înlocuiri pentru un preparat existent în meniu. Un utilizator Reddit care pretinde că este chef, spune: ”De fiecare dată cineva cere ceva care nu se află pe meniu, toată lumea devine frustrată. Chelnerul trebuie să îi roage pe cei de la bucătărie să gătească respectivul preparat, bucătarii se enervează şi, în general, durează mai mult ca preparatul respectiv să ajungă în farfuria clientului; într-un final nimeni nu este fericit.”