BusinessMagazin

Tag: organizare

  • În Turcia, la pas, pe patru roţi, cu barca şi cu parapanta

    Am ales traseul Bucureşti – Istanbul – Pamukkale – Ölüdeniz – Alanya – Bucureşti, pentru a reuşi să îmbinăm conceptul de city-break cu relaxarea câtorva zile de plajă.
    Fiind la a doua experienţă de road-trip în afara ţării, aveam să îmi întăresc convingerea că acest tip de concediu, oricât de bine planificat, îţi rezervă inevitabil o mulţime de surprize plăcute şi mai puţin plăcute, pe care le vei putea savura sau la care va trebui să te adaptezi din mers, pentru a nu-ţi umbri bucuria vacanţei.

    Din rândul întâmplărilor care ne-au întregit farmecul drumului îmi amintesc de mici momente precum un apus spectaculos prins pe traseu, tocmai când ajungeam într-un punct de belvedere, întâlnirea cu vreun localnic prietenos, cu care am stat la poveşti până târziu, ascultarea chemării la rugăciune din moscheile cocoţate pe colinele oraşului, ori descoperirea unui rooftop de unde puteai să savurezi o bere rece având Bosforul la picioare.

    Am avut totuşi şi experienţe care au contrabalansat atmosfera plăcută – cum ar fi, de exemplu, o rezervare la care a trebuit să renunţăm pentru că realitatea era aproape în opoziţie cu fotografiile de pe platforma Booking, fiind nevoiţi să căutăm o altă cazare în miezul nopţii, după ore întregi de condus, sau deserturi turceşti expirate, dar acestea s-au transformat într-un final în lecţii pentru viitoarele concedii.

    Cum arată însă Turcia în plină pandemie de COVID-19? Ei bine, deşi am avut aşteptări mici, prima oprire, la Istanbul, avea să-mi demonstreze că, în haoticul oraş, autorităţile, frica de îmbolnăvire ori teama de repercursiuni au reuşit să impună totuşi o ordine pe care majoritatea localnicilor o respectă. Mijloacele de transport în comun fuseseră dotate cu dozatoare umplute cu dezinfectant şi rareori vedeai pe cineva fără mască sau purtând-o necorespunzător, în ciuda temperaturilor mari şi, în anumite cazuri, a portului tradiţional, care le acoperea deja femeilor musulmane aproape în intregime chipul. Distanţarea socială este însă aproape inexistentă.

    La principalele obiective turistice, precum Moscheea Albastră sau Hagia Sophia, ambele cu intrare gratuită, era o înghesuială de nedescris, începând de la punctul de control, când ceilalţi vizitatori îţi suflau în ceafă în timp ce ţi se verifica bagajul sau, în cazul bărbaţilor, erai percheziţionat corporal, până în interior, când cu greu găseai un colţ retras din care să admiri cele două monumente în linişte. De menţionat şi că, deşi Hagia Sophia, retransformată recent în moschee, poate fi încă vizitată, aceasta nu mai poate fi străbătută în întregime, accesul fiind permis acum doar la parter. În Moscheea Albastră accesul era, de asemenea, restricţionat doar la anumite zone, cele mai frumoase elemente fiind, din păcate, ascunse de ochii publicului.

    Palatul Topkapî, fosta reşedinţă a sultanilor, a fost ceva mai aerisit. Intrarea costă 100 de lire turceşti (circa 55 de lei), iar după o lungă plimbare prin sălile acestuia te poţi relaxa la o cafea turcească pe terasa cu panoramă superbă asupra Cornului de Aur, amplasată chiar în grădinile în care, pe vremuri, se ţeseau intrigile de la curtea otomană.

    Anul acesta, preţurile din Istanbul sunt derizorii – poţi găsi o cameră dublă la un hotel de 3 stele în Fatih, centrul istoric al oraşului, din care ajungi într-o plimbare de 10 minute la majoritatea obiectivelor, cu mic dejun inclus şi aer condiţionat, la 25 de euro/noapte, iar un hotel de 4 stele cu aceleaşi facilităţi nu costă mai mult de 40-50 de euro/noapte.

    Restaurantele, avide după clienţii veniţi în număr mult mai mic, te întâmpină cu chelneri angajaţi pe post de hostess, care te invită insistent înăuntru, promiţându-ţi nenumărate gratuităţi şi reduceri. O masă de patru persoane servită sub podul Galata sau în centrul oraşului, cu aperitive, feluri principale şi băuturi incluse, la un restaurant cu preţuri medii, costă în jur de 220 de lei, iar o croazieră nocturnă de câteva ore pe Bosfor, cu cină şi spectacol de dansuri tradiţionale se poate negocia la circa 35 de euro de persoană.

    Suvenirurile şi cursele de taxi sunt alte două lucruri care nu merită niciodată plătite cu primul preţ cerut de vânzător sau de şofer, deoarece veţi obţine negreşit preţuri chiar şi de două ori mai mici.
    La final am lăsat cartierul evreiesc Balat, locul meu favorit din Istanbul şi, cu siguranţă, raiul oricărui influencer din social media. Balatul este un loc de poveste, cu străzi mărginite de case zugrăvite în culori vii, graffitiuri executate impecabil, cafenele pitoreşti amenajate contrastant, cu elemente vintage, pop sau minimaliste, cu pisici dormind pe mese şi cu preţuri atât de mici încât n-o să-ţi vină să crezi că eşti într-unul dintre cele mai vizitate oraşe din lume.

    Următoarea oprire a fost la Pamukkale, spre care serviciul de navigaţie Google Maps avea să ne îndrume în miez de noapte pe scurtături ascunse şi drumuri neasfaltate, pe care ar fi de dorit să le evitaţi dacă veţi călători cu maşina, cum am făcut-o noi. Dacă la intrare, unde am plătit 80 de lire turceşti/persoană (aprox. 45 de lei), ţi se cerea să porţi mască, în interior nimeni nu mai respecta nicio regulă, dorinţa de a imortaliza un selfie reuşit lângă celebrele terase de calcar reuşind să învingă teama de a sta umăr la umăr cu ceilalţi turişti.

    După câteva ore petrecute în soarele torid, ne-am continuat drumul spre prima staţiune de plajă, Ölüdeniz, celebră pentru apele cristaline, laguna albastră din marea cu acelaşi nume, pe cât de frumoasă, pe atât de aglomerată, şi pentru peisajele spectaculoase pe care le poţi admira cel mai bine într-un zbor în tandem de circa 30 de minute cu parapanta, cu plecare de pe muntele Babadağ, de la o altitudine de aproape 2.000 de metri, o astfel de experienţă având un cost de 45-50 de euro. În această staţiune preţurile sunt mai ridicate şi interesul patronilor de restaurante sau hoteluri ceva mai scăzut, deoarece nu duc lipsă de clienţi, majoritatea germani sau britanici, iar regulile de distanţare lasă de dorit.

    De la Ölüdeniz poţi vizita cu barca una dintre cele mai pitoreşti plaje din zonă, amplasată în Butterfly Valley, renumită atât pentru peisaj, cât şi pentru numeroasele specii de fluturi pe care le găzduieşte. În lipsa timpului, am preferat să o admirăm doar de sus, după care am făcut o oprire de jumătate de zi la Kaputaş, de departe cea mai frumoasă plajă pe care am vizitat-o în această vacanţă – izolată între stânci, la kilometri buni de orice localitate, dar care îţi oferă totuşi confortul unei plaje de staţiune, deoarece este dotată cu şezlonguri şi o terasă spaţioasă unde poţi servi prânzul şi te poţi răcori cu o băutură rece la câţiva paşi de valurile Mediteranei.

    Ultima şi cea mai mare parte a concediului ne-am petrecut-o în staţiunea Alanya, unde se găseşte una dintre cele mai frumoase plaje din Turcia, Cleopatra. Dacă nu alegi să stai la unul dintre nenumăratele resorturi din împrejurimi, poţi găsi hoteluri foarte bune chiar în centrul staţiunii. Pentru o cameră dublă la un hotel de 4 stele cu mic dejun inclus şi vedere la mare, amplasat chiar în port, am plătit 45 de euro/noapte, cu servicii ireproşabile. În staţiune vei găsi atât restaurante elegante, cu meniuri diversificate şi chelneri cu viziere şi măşti, plaje bine întreţinute la preţuri mici – 30 de lire turceşti (circa 15 lei) un set de două şezlonguri cu umbrelă, dar şi activităţi sau excursii pentru toate gusturile: rafting, safari, tururi cu barca, vizite la cetate şi câte şi mai câte. Aici, ca în toate celelalte regiuni din Turcia, regula de bază este negocierea atât la cumpărături, cât şi la achiziţionarea unei excursii.

    Anul acesta, lira turcească s-a devalorizat mult, iar în majoritatea locurilor veţi vedea că euro şi dolarul sunt puse la egalitate, aşa că cel mai indicat este să plătiţi totul în moneda locală. Vacanţa cu maşina în Turcia este foarte accesibilă – un circuit de zece zile cu toate costurile benzinei, a taxelor de autostradă, a cazărilor şi mâncării la restaurante medii şi peste medie, plus suveniruri, excursii şi intrări la obiective va avea un preţ aproximativ de 750 de euro/persoană, dar va trebui să vă asumaţi oboseala orelor de condus şi peripeţiile care pot apărea pe neaşteptate. Veţi avea însă ocazia să vedeţi peisaje de poveste şi să descoperiţi sate uitate în timp, localnici curioşi sau plaje idilice, lucruri pe care un concediu de tip all inclusive nu vi le-ar putea oferi nici contra cost.

  • Loteria bonurilor fiscale 2020: Când ar putea fi reluate extragerile din acest an

    Extragerile pentru loteria bonurilor fiscale ar putea fi reluate spre sfârşitul acestui an în condiţiile în care acestea sunt suspendate momentan, dar ar putea rămână suspendate şi 90 de zile după încetarea acesteia, conform celui mai recent proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor Publice.

    Mai exact, este vorba despre despre Proiect Ordonanţă de Urgenţă pentru instituirea unei măsuri de stimulare pentru creşterea capitalurilor proprii, precum şi pentru modificarea unor acte normative publicat în data de 13 august 2020 pe site-ul MFP.

    Confor proiectului, extragerile la Loteria bonurilor fiscale vor fi suspendate timp de 90 de zile după încetarea stării de alertă.

    Conform OUG nr. 48/2020, extragerile pentru loteria bonurilor fiscale trebuia erau suspendate pe perioada stării de urgenţă şi 90 de zile, urmând ca acestea să se reia în perioada următoare.

    “Ţinând cont de faptul că, în contextul declarării stării de alertă, o parte din operatorii economici fie emit un număr redus de bonuri fiscale întrucât se confruntă cu o scădere a cererii, fie nu emit bonuri fiscale întrucât activitatea le este restricţionată, ca măsură de combatere a raspândirii COVID-19, astfel că, în continuare, Loteria bonurilor fiscale nu mai poate produce efectele scontate”, scrie în proiectul de OUG.

    Conform legislaţiei în vigoare, loteria bonurilor fiscale constă în extragerea aleatorie de numere, în vederea acordării de premii în bani, persoanelor fizice rezidente şi nerezidente în România, deţinătoare de bonuri fiscale care atestă cumpărarea de bunuri sau servicii pe teritoriul României.

    Extragerile sunt organizate lunar, dar sunt situaţii când, pe lângă extragerile lunare, sunt organizate şi extrageri ocazionale.

    Fondul de premiere pentru extragerile Loteriei bonurilor fiscale aferente anului 2020 este de 14.000.000 lei, confrom Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 93/2020.

    Prima extragere ocazională a Loteriei bonurilor fiscale se organizează în data de 18 aprilie 2020. La extragere participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic cuprins între data de 22 ianuarie şi data de 31 martie 2020 care îndeplinesc condiţiile.

    A doua extragere ocazională a Loteriei bonurilor fiscale se organizează în data de 20 decembrie 2020. La extragerea  participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic cuprins între data de 1 aprilie şi data de 4 decembrie 2020 care îndeplinesc condiţiile.

    “Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă extragerile lunare şi ocazionale ale Loteriei bonurilor fiscale organizate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.166/2015, cu completările ulterioare”, scrie în proiectul de OUG.

    Pentru a intra în vigoare acest proiect de OUG, el trebuie aprobat de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial. 

     

  • Adjudecat prin telefon

    O audienţă globală a urmărit astfel cum Oliver Barker, licitatorul vedetă al Sotheby’s, a ascultat oferte de la colegii săi din toată lumea prin intermediul ecranelor amplasate într-o sală de licitaţii goală din Londra. După o luptă de 10 minute, opera lui Bacon, intitultă „Triptic inspirat de Orestia din Eschil” a fost cumpărată prin telefon de un licitator din New York, care a câştigat în faţa unui licitator online din China.

  • Daniela Becheru, managing partner, F64 Studio: „Ca în orice competiţie jocul are valoarea lui, nu contează doar locul ocupat”

    Cel mai recent proiect care i-a adus satisfacţii profesionale Danielei Becheru, cofondatoarea F64, cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei, a constat în finalizarea unui nou depozit, unde spune că se vor muta în primul trimestru al anului curent. Iar din rândul proiectelor pentru anul 2020 enumeră şi implementarea primului robot umanoid din zona de customer care. De-a lungul carierei sale, nu a fost tratată niciodată diferit ca urmare a faptului că este femeie, mai cu seamă în contextul în care spune că a avut în jurul ei o lume preponderent masculină, încă din perioada studiilor liceale, unde în clasă au fost patru fete şi restul băieţi. La începutul F64, echipa era formată din 10 bărbaţi şi doar două femei. „Acest lucru s-a echilibrat însă pe parcurs, în acest moment proporţia fiind de 50 de femei şi 100 de bărbaţi”, precizează Daniela Becheru. Este de părere că femeile sunt mai puternice şi mai bine organizate, însă fără domnii de lângă ele în business nu ar şti să fie la fel de relaxate în privinţa viitorului, nu ar şti ce înseamnă să fim mai permisive. „Desigur, ca în orice competiţie jocul are valoarea lui, nu contează doar locul ocupat. Îmi place să cred că ne completăm. Suntem precum o roată, unde unii sunt spiţele, iar alţii sunt janta şi doar împreună învârtim istoria.” Dincolo de organizare, alte calităţi specifice femeilor şi care ajută businessul sunt anticiparea, responsabilizarea, eficienţa şi anduranţa. Sunt doar câteva dintre calităţile pe care o femeie le aduce într-un business.
    Pe tinerii care îşi încep cariera îi sfătuieşte „să pună pasiune în tot ceea ce fac, să nu le fie frică de muncă şi de necunoscut şi să accepte că roadele vin în timp şi doar muncind din greu. De asemenea, i-aş transmite să fie suficient de flexibili în gândire, deoarece rigiditatea te poate doborî atât în plan personal, cât şi în cel profesional”.

    Profilul Danielei Becheru a apărut în anuarul Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business publicat în luna martie. 

  • AirBnb de România. Cum au reuşit trei tineri români să lanseze pe piaţa locală o platformă de rezervări care rivalizează cu site-uri cunoscute de profil

    Mihai Bârsan, fostul vicepreşedintele de marketing al producătorului de bere Ursus, s-a asociat cu Raluca şi Bogdan Jianu pentru a dezvolta pe piaţa locală proiectul Epic Visits, ce ar urma să fie lansat oficial la începutul lunii iulie. Cum le-a venit ideea? Cu ce se vor diferenţia pe piaţă? Ce parteneri caută? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care cei trei antreprenori au oferit răspuns.
    Dacă pentru Mihai Bârsan aceasta este prima încercare antreprenorială, pentru Raluca şi Bogdan este vorba de al doilea pariu.
    „Noi am lansat şi Ferestroika, un proiect muzeal ce încearcă să recreeze experienţa anilor ’80 în România comunistă”, spune Raluca Jianu. Ea şi-a construit cariera în comunicare şi marketing, iniţial lucrând în domeniul culturii. Mai exact a lucrat şapte ani pentru festivalul TIFF, ultima poziţie deţinută fiind aceea de head of communication. Apoi s-a mutat în agenţie, iar ulterior la Impact Hub, unde s-a ocupat de lansarea proiectului Startarium. „Aşa am prins de fapt gustul antreprenoriatului, iar în 2019 am lansat Ferestroika.” Raluca şi Bogdan Jianu au plecat de la ideea de a organiza o cină comunistă, însă au ajuns la un proiect muzeal unde se pot organiza tururi ghidate, cine, dar unde se poate şi înnopta.
    „Ne-am gândit mult unde să facem acest lucru şi am ales apartamentul bunicilor mei, unde eu am şi copilărit.” În timp au adunat obiecte evocatoare precum sifoane sau hârtie igienică din anii ’70 şi au reuşit să contureze spaţiul.
    „Acest proiect ne-a învăţat însă că pe platformele de rezervări nu eşti vizibil şi greu te faci remarcat, mai ales dacă eşti la început şi ai un proiect diferit. Experienţa noastră în marketing şi comunicare ne-a ajutat, organizând o campanie online, cu resurse proprii. Astfel, sub 10% din rezervări vin de pe platformele tradiţionale, majoritatea vizitatorilor contactându-ne direct”, povesteşte Bogdan Jianu. El lucrează de peste 15 ani în marketing şi publicitate, primii şapte ani fiind în agenţie. Apoi a trecut la Pernod Ricard, unde a fost timp de patru ani brand manager al unor băuturi spirtoase. Iar de patru ani şi jumătate se ocupă de o serie de mărci din portofoliul producătorului de bere Ursus. Acolo l-a cunoscut şi pe Mihai Bârsan. „Eu am pornit în antreprenoriat de la deviza «Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume».”Am văzut că mulţi dintre turiştii care vin în România văd doar centrul vechi şi nu înţeleg mare lucru din istoria noastră. Aşa ne-am dat seama că există o zonă nevalorificată în piaţă, cea a cazărilor memorabile, unde primează experienţa, nu preţul.”
    În august 2019 au început să contureze Epic Visits, o platformă pentru proprietarii de spaţii valoroase. Ba mai mult, au participat la un program de preaccelerare – StepFWD – organizat de Codette şi TechHub Bucharest în parteneriat cu Google for Startups şi susţinut de Ambasada Statelor Unite în România. După program, Raluca şi Bogdan au început să cocheteze cu gândul de a atrage un al treilea antreprenor, pe cineva cu experienţă în business development.
    „Discutam cu Mihai şi-i mai ceream sfaturi. Nu am mers către el să-i propun proiectul, însă asocierea s-a făcut natural.”
    Mihai Bârsan a plecat de la Ursus în ianuarie 2019, după 13 ani. A plecat, spune el, pentru că perspectivele de creştere erau internaţionale, nu locale, iar el voia să rămână în România. De altfel a fost plecat anterior şi s-a întors.
    „Aici îmi bate inima. Aveam de ales: să mă pensionez de la Ursus sau să fac altceva. Din ianuarie 2019 am luat-o de la zero, nu aveam un business în minte, am fost corporatist convins. M-au găsit proiectele pe mine însă, am făcut consultanţă pentru branduri româneşti precum Therme, Untold, Neversea sau Zarea.” În această perioadă, spune el, a cunoscut modele noi de business şi a văzut cum poţi face lucruri fără bugete impresionante.
    Apoi, a ales să se implice în proiectul Epic Visits din trei motive. „E o nevoie neadresată în piaţă – cu potenţial atât local, cât şi global -, există o reţetă financiară viabilă şi există oameni care sunt implicaţi şi energici. E un business care are potenţial să devină unul dintre unicornii României”, explică el făcând referire la companiile evaluate la peste 1 miliard de euro.
    Platforma Epic Visits urmează să fie lansată pe 1 iulie cu o primă listă de spaţii de cazare care corespund criteriilor legate de design, poveste, temă. Acum cei trei sunt în etapa în care discută cu proprietarii de case de oaspeţi, întâi pe mail sau la telefon, unde le povestesc despre proiect. Urmează vizita pentru a se convinge că spaţiile corespund. Etapa următoare este cea de listare şi parteneriat.
    Modelul de business presupune o taxă la fiecare rezervare, plus un abonament lunar ce începe de la 10 euro şi presupune o serie de servicii. „În funcţie de nevoi, oferim servicii foto, video sau de comunicare.”
    Din cercetarea realizată de cei trei antreprenori, există între 1.000 şi 1.200 de locuri memorabile în România, echivalentul a 5% din toate spaţiile listate pe platforma Booking.com.
    „Nu vrem să ne extindem mai mult. Am început discuţiile, iar feedbackul iniţial e pozitiv. Contextul actual e dificil pentru turism, astfel că această platformă poate fi o oportunitate de dezvoltare pentru micii antreprenori”, spune Raluca Jianu.
    Dintre cazările care ar fi potrivite ea menţionează castelul de lut Valea Zânelor, Ferestroika sau proprietăţile de tip glamping. Astfel, trebuie să existe o idee centrală, o temă a spaţiului, regăsită în design. E nevoie de un proiect autentic, care are o poveste, şi este nevoie de factorul epic, fie că e vorba de privelişte sau de un obiect de design.
    Site-ul va porni iniţial cu 20-30 de proprietăţi pentru a creşte la 1.000 până la finalul anului sau în prima parte din 2021. „Curatorierea durează. Vrem să construim Epic Visits ca o platformă inspiraţională, unde oamenii vor putea căuta în funcţie de tematica experienţei, de geografie, de preţ. Iniţial ne adresăm românilor şi vrem să lansăm vara aceasta proiectul pentru a susţine turismul local. Pandemia a dat oamenilor noi motive pentru a descoperi România. Ne gândim să ne extindem, dar pentru moment ne concentrăm pe România”, spun cei trei fondatori.
    Proiectul se adresează acelor turişti exploratori, oameni care călătoresc independent, care sunt educaţi, au venituri peste medie şi caută să se îmbogăţească din punct de vedere cultural. „Există un segment global de astfel de clienţi care e prezent şi în România, mai ales în urban. Turismul-experienţă era în tendinţe şi înainte de criză şi va continua să fie. Noi vrem ca una din trei rezervări făcute la proprietăţile din segmentul nostru să se facă prin noi”, conchid cei trei fondatori.

  • Preşedintele Iohannis a făcut a anunţul asteptat de toată lumea. Când se vor redeschide terasele şi plajele

    Preşedintele Iohannis a anunţat, joi, că se vor redeschide terasele începând cu data de 1 iunie, odată cu plajele, în cadrul unei noi serii de măsuri de relaxare a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea virusului.

    „Începând din 1 iunie, câteva activităţi care până acum au fost interzise vor redeveni posibile. De la 1 iunie se redeschid terasele. Este clar că e nevoie de unele măsuri foarte speciale şi acestea vor fi comunicate. Mesele vor fi la cel puţin 2 metri, vor putea sta maxim 4 persoane la o masă şi în acest fel lucrurile vor fi sub control”, a spus preşedintele Iohannis.

    În ceea ce priveşte plajele, acestea vor fi deschise de la data de 1 iunie, dar cu păstrarea măsurilor de distanţare socială.

    Ce a mai spus Iohannis:

    De la 1 iunie se va putea merge la plajă dar e nevoie de păstrarea distanţei. Tot de la 1 iunie va fi reluat transportul internaţional rutier şi feroviar în condiţii de siguranţă

    Vor deveni posibile spectacolele în aer liber cu maxim 500 de spectatori însă vor fi aşezaţi pe scaune la distanţa impusă de regulile de distanţar ecu un control strict la intrae şi respectare tuturor normelor de igienă.

    Vor fi permise deplasările în afara localităţii.

    Se vor putea relua competiţiile sportive de la 1 iunie, dar atenţie eptnru sporturile care se practică în aer liber şi mai puţin sporturi de contact.

  • Aşa s-a ascuns alcoolul

    Aşa s-a gândit şi casa de licitaţii Sotheby’s, care a organizat săptămâna trecută o vânzare de articole de pe vremea sau din preajma acestui moment al istoriei, menite servirii şi consumului de băuturi alcoolice, printre care şi unele gândite să ascundă faptul că utilizatorul lor s-ar fi atins de băutură. Printre obiectele scoase la licitaţie s-au aflat un shaker  în formă de pinguin din 1936, un shaker în formă de far, un binoclu care e, de fapt, format din două sticluţe metalice pentru alcool ori nişte sticle speciale denumite „stingătoare de sete”, scrie CNN. 

  • Nu se dau bătuţi

    Cum tornadele se manifestă în special între aprilie şi iunie, nu toţi americanii vor sta acasă. Unii nu vor mai merge în grup şi vor pleca la vânătoare doar pe plan local, dotaţi cu ceea ce le trebuie ca să evite apropierea de alţi oameni. Alţii vor călători ceva mai departe pentru câteva zile, dar singuri ori în grupuri mici. Mai dificilă  este situaţia pentru firmele care organizează excursii de grup pe urmele furtunilor, care deja au fost nevoite să anuleze unele dintre excursii din cauza măsurilor impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, acestea sperând că vor putea să ducă totuşi turişti la tornade, chiar dacă ceva mai târziu ca de obicei.

  • Orban, despre redeschiderea bisericilor: Cel mai probabil, slujbele se vor putea organiza afară

    Premierul Ludovic Orban a spus, joi, referitor la posibilitatea redeschiderii bisericilor, odată cu relaxarea restricţiilor, după 15 mai, că cel mai probabil oficierea slujbelor se va face în aer liber, cu respectarea măsurile sanitare, respectiv cu necesitatea purtării măştilor.

    „Cel mai probabil, când va fi permisă, oficierea slujbelor nu se va putea face în spaţii închise, ci în afara bisericilor. Vine vara şi se vor putea organiza în bune condiţii afară, cu respectarea măsurilor sanitare, cu portul măştii”, a spus, joi, Ludovic Orban.

    În data de 15 mai, România va ieşi din starea de urgenţă şi va intra în starea de alertă, din cauza epidemiei de COVID-19.

     

  • Unde şi cum vor munci corporatiştii din România după perioada de izolare: acasă, la birou sau altundeva?

    După o lungă perioadă de muncă la domiciliu, angajaţii din România vor avea parte de mai multă muncă remote, din orice alt loc în afara biroului, nu neapărat de acasă, cred reprezentanţii unei mese rotunde organizate recent pe tema segmentului office al imobiliarelor, cum altfel decât în mediul virtual. Care sunt câştigătorii acestei flexibilităţi şi cum va evolua piaţa de birouri în continuare?

    „Am avut multe apeluri video şi nu a existat o delimitare clară între viaţa de la birou şi cea personală – sentimentul general este că toată lumea aşteaptă să se întoarcă la birou într-un fel sau altul. Munca de acasă este grozavă, dar trebuie să fie limitată la 1-2 zile pe săptămână, ai copii, ai alte aspecte ale vieţii personale care vin peste tine, este totul în ceaţă când vine vorba despre trasarea limitelor între viaţa de la birou şi spaţiul personal”, descrie Aurelia Luca, executive vice president operations România la Skanska Commercial Development Europe, cele câteva săptămâni de telemuncă.

    Toţi angajaţii din birourile Skanska au lucrat de acasă zilele acestea, excepţie de la această regulă fac cei care trebuie să fie prezenţi pe siturile de construcţie, pe şantierele care nu şi-au oprit activitatea în această perioadă. De altfel, potrivit Aureliei Luca şi celorlalţi participanţi la o masă rotundă organizată în mediul virtual pe tema segmentului de birouri al pieţei imobiliare, toate proiectele începute continuă încă; întârzierile ar putea veni pentru noile proiecte de pe segmentul office.

    Şi o mare parte dintre angajaţii Globalworth au lucrat în regim de telemuncă, iar Mihai Zaharia, director de investiţii şi pieţe de capital al dezvoltatorului, se aşteaptă ca revenirea să se facă de acum gradual, ca mai multe companii să implementeze programe de muncă flexibile şi să permită angajaţilor să îşi înceapă programul la intervale de timp diferite: „Nu avem o statistică exactă, dar estimez că mai mult de jumătate din companiile care sunt chiriaşe în portofoliul nostru au implementat aceste programe flexibile prin care permit echipelor să îşi desfăşoare activitatea la intervale de timp diferite”.

    Mike Hapoianu, general manager al Mindspace, spune că discută constant cu reprezentanţii firmelor care sunt membri ai spaţiului de coworking pe care îl conduce şi observă că starea generală a tuturor este de aşteptare pentru a se întoarce la birou. Perry Zizzi, managing partner la Dentons, chiar dacă se numără printre cei care merg în continuare la birou, observă că criza accelerează trenduri pe care le aşteptau: „La finalul anului trecut vorbeam despre muncă flexibilă, acum suntem forţaţi să facem asta. Cred că 20% dintre companii erau pregătite pentru acest regim de muncă, iar restul au fost forţaţi să facă acest lucru”.

    „Ne aşteptăm la termene de închiriere mai scurte. Deja în vest acestea au scăzut. Ne îndreptăm către o perioadă cu mai multe clauze de întrerupere a contractului, cu mai multă flexibilitate şi termene mai scurte”, crede Tim Wilkinson, partener capital markets în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, Aurelia Luca spune că cei care şi-au suspendat contractele de închiriere sunt restaurantele aflate la baza clădirilor Skanska: „Cu siguranţă pentru o perioadă vor fi nişte schimbări legate de mixul de servicii de la parter – restaurantele de la parter vor funcţiona în online”.

    „Serviciile oferite de unităţile de la parterul clădirilor de birouri au venit ca un beneficiu pentru angajaţii chiriaşilor acestei clădiri – pe măsură ce se vor adapta vieţii după pandemie, spaţiile de la parter se vor adapta şi ele pentru a răspunde acestor nevoi. Cât despre restaurante, se va pune mai mult accent pe norme de igienă şi siguranţă alimentară – măsurile de distanţare socială vor duce la mai puţine mese, la o fragmentare a spaţiului de servire, chiar modul de servire va fi diferit, poate vesela va fi altfel, vor fi puse la dispoziţia clienţilor mai multe moduri de igienizare. Mă aştept ca din ce în ce mai multe restaurante să ofere soluţii de livrare a produselor”, crede Mihai Zaharia. Fără să ofere prea multe detalii, atât reprezentantul Globalworth, cât şi Skanska spun că au primit solicitări de amânare a plăţilor, de reduceri pentru o anumită perioadă, solicitările variind în funcţie de specificul activităţii.

    Mai mult coworking, dar fără happy hours

    „Nu cred că WFH va fi continuată, ci mai degrabă acest remote work care se poate întâmpla în spaţiile de birouri flexibile; cred că majoritatea companiilor vor funcţiona cu un sediu permanent, dar vor avea o parte din angajaţi în aceste spaţii flexibile”, spune Aurelia Luca.

    De altfel, spaţiile de birouri de tip coworking s-ar putea număra printre câştigătorii din noua normalitate a segmentului office al pieţei imobiliarelor. Mike Hapoianu spune că în ultimul an şi jumătate de când Mindspace există în piaţă, şi-au petrecut majoritatea timpului în educarea pieţei, or acum crede că odată cu această perioadă oamenii au înţeles mai bine conceptul de coworking şi pe termen lung aceste spaţii vor fi văzute mult mai favorabil. 

    „Ultimele şase săptămâni au reprezentat o perioadă în care companiile au înţeles mult mai bine ce înseamnă flexibilitatea, să creşti sau să scazi numărul de oameni din echipă, de ce e bine să ai un plan de contingenţă, să nu pui toţi oamenii într-un singur loc. Eu cred că reducerea riscului şi mărirea flexibilităţii vor fi ceva la care foarte multe companii se vor gândi – şi mari şi mici”, spune general managerul de la Mindspace.

    El observă că oamenii voiau să lucreze de acasă şi înainte, dar nu neapărat fiindcă voiau să fie acasă, ci fiindcă nu voiau să fie la birou. Flexibilitatea pe care o ai în spaţiile de coworking ar putea face ca mai multe companii să îşi îndrepte atenţia asupra acestor spaţii. Totuşi, şi acestea va trebui să se adapteze la noua piaţă: „Acum încercăm să vedem ce se cere, ce ar vrea să aibă clienţii în spaţiu şi ce nu – cred că mulţi vor fi learning by doing, având în vedere că mindpsace este în 7 ţări, există şi diferenţe culturale, ne uităm la alte pieţe care sunt acolo.

    Clar este nevoie de ajustare, dar se va pune accent pe curăţenie, igienă, vizavi de spaţiul în sine, noi avem birouri private pentru reprezentanţii companiilor, spaţiul este oricum delimitat, zona de lounge este folosită pt meetinguri”. Vor renunţa însă la activităţi precum „happy hour”, când între 10 şi 150 de persoane se adunau pentru networking în spaţiul comun: „Probabil că vom începe cu happy hours puţin diferite – lumea nu va fi confortabilă să socializeze cu alte zeci de persoane după prima săptămână – întrebarea este cât timp va rămâne situaţia aşa?”. 

    Dincolo de comportamentul clienţilor-companii şi orientarea mai mare înspre munca în regim remote, spaţiile de birouri vor cunoaşte transformări majore, atât în ceea ce priveşte construcţia spaţiului în sine, cât şi în ceea ce priveşte planificarea biroului, dar şi a oamenilor şi a echipelor. „Când vine vorba despre layout, acesta depinde de fiecare companie în parte”, crede Aurelia Luca.

    Chiar dacă crede că este încă prea devreme să stabilim cum vor arăta noile spaţii de birouri, Mihai Zaharia este de părere că măsurile de distanţare socială vor influenţa modul în care vor arăta viitoarele spaţii de birouri. „Mă aştept la un spaţiu mai fragmentat, dar este devreme să spunem că au companiile acum noua reţetă pentru cum vor opera birourile. Încă se fac analize, vom vedea cum va impacta această pandemie”.

    Când îşi va reveni piaţa?
    „Aşteptările noastre pentru o revenire a pieţei sunt la începutul anului viitor sau spre finalul acestuia, dar chiar dacă se va reveni la birou, cu siguranţă multe companii îşi vor regândi planurile pentru următoarele luni. Vor fi cu siguranţă ca activitate mult mai multe extinderi, apetitul pentru relocări va fi mai scăzut, în ceea ce priveşte stocul în general, şi aici vom asista la modificări, probabil unele proiecte care nu au început se vor regândi puţin şi în funcţie de cererile care vor exista, chiriaşii dacă vor dori o relocare se vor uita la clădiri în stadiul avansat, preînchirierile nu vor fi populare,  cel puţin  anul acesta, este greu de făcut predicţii fiindcă încă suntem pe o pantă ascendentă, nu am ajuns la vârful epidemic”, descrie Aurelia Luca perspectivele de dezvoltare a pieţei în perioada următoare. Aurelia Luca observă că proiectele de birouri aflate în dezvoltare pe piaţă nu s-au oprit, iar dezvoltatorii fac eforturi să livreze. Situaţia este diferită însă în ceea ce priveşte proiectele viitoare. „Va exista o diferenţă între cei care au equity şi restul, cred că se vor face scenarii referitoare la viitor, iar aşteptările mele sunt că vor apărea efecte în proiecte care vor apărea anul viitor, cred că vor fi împinse cel puţin un trimestru, sunt limitări pe materiale, pe disponibilitatea forţei de muncă, o dezvoltare implică mult mai multe lucruri decât ce vedem la final, o clădire frumoasă.” „Pe termen mediu mă aştept să văd relocări din clădiri clasa B sau C în clădiri clasa A – asta am văzut în trecut şi cred că acest trend va fi accentuat în viitor”, crede Mihai Zaharia. El este de părere că încetinirea va fi una pe termen scurt: „Pe termen mediu cred că va fi o relocare în spaţii moderne, multe servicii care deserveau piaţa globală se vor întoarce pe continent, iar România ar putea beneficia de asta, cât timp vom dispune de infrstructură şi de oameni”. Iar când vine vorba despre lecţiile acestei experienţe, Zaharia conchide: „Trebuie să fim mereu pregătiţi de schimbări, în detrimentul unor reţete de business care au dat rezultate în trecut. Managerii ar trebui să se concentreze pe termen scurt asupra factorilor pe care îi pot controla, fără pariuri uriaşe despre cum va arăta viitorul – acum sunt multe de învăţat şi învăţăm în continuare”.