Cum tornadele se manifestă în special între aprilie şi iunie, nu toţi americanii vor sta acasă. Unii nu vor mai merge în grup şi vor pleca la vânătoare doar pe plan local, dotaţi cu ceea ce le trebuie ca să evite apropierea de alţi oameni. Alţii vor călători ceva mai departe pentru câteva zile, dar singuri ori în grupuri mici. Mai dificilă este situaţia pentru firmele care organizează excursii de grup pe urmele furtunilor, care deja au fost nevoite să anuleze unele dintre excursii din cauza măsurilor impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, acestea sperând că vor putea să ducă totuşi turişti la tornade, chiar dacă ceva mai târziu ca de obicei.
Tag: organizare
-
Orban, despre redeschiderea bisericilor: Cel mai probabil, slujbele se vor putea organiza afară
Premierul Ludovic Orban a spus, joi, referitor la posibilitatea redeschiderii bisericilor, odată cu relaxarea restricţiilor, după 15 mai, că cel mai probabil oficierea slujbelor se va face în aer liber, cu respectarea măsurile sanitare, respectiv cu necesitatea purtării măştilor.
„Cel mai probabil, când va fi permisă, oficierea slujbelor nu se va putea face în spaţii închise, ci în afara bisericilor. Vine vara şi se vor putea organiza în bune condiţii afară, cu respectarea măsurilor sanitare, cu portul măştii”, a spus, joi, Ludovic Orban.
În data de 15 mai, România va ieşi din starea de urgenţă şi va intra în starea de alertă, din cauza epidemiei de COVID-19.
-
Unde şi cum vor munci corporatiştii din România după perioada de izolare: acasă, la birou sau altundeva?
După o lungă perioadă de muncă la domiciliu, angajaţii din România vor avea parte de mai multă muncă remote, din orice alt loc în afara biroului, nu neapărat de acasă, cred reprezentanţii unei mese rotunde organizate recent pe tema segmentului office al imobiliarelor, cum altfel decât în mediul virtual. Care sunt câştigătorii acestei flexibilităţi şi cum va evolua piaţa de birouri în continuare?
„Am avut multe apeluri video şi nu a existat o delimitare clară între viaţa de la birou şi cea personală – sentimentul general este că toată lumea aşteaptă să se întoarcă la birou într-un fel sau altul. Munca de acasă este grozavă, dar trebuie să fie limitată la 1-2 zile pe săptămână, ai copii, ai alte aspecte ale vieţii personale care vin peste tine, este totul în ceaţă când vine vorba despre trasarea limitelor între viaţa de la birou şi spaţiul personal”, descrie Aurelia Luca, executive vice president operations România la Skanska Commercial Development Europe, cele câteva săptămâni de telemuncă.
Toţi angajaţii din birourile Skanska au lucrat de acasă zilele acestea, excepţie de la această regulă fac cei care trebuie să fie prezenţi pe siturile de construcţie, pe şantierele care nu şi-au oprit activitatea în această perioadă. De altfel, potrivit Aureliei Luca şi celorlalţi participanţi la o masă rotundă organizată în mediul virtual pe tema segmentului de birouri al pieţei imobiliare, toate proiectele începute continuă încă; întârzierile ar putea veni pentru noile proiecte de pe segmentul office.
Şi o mare parte dintre angajaţii Globalworth au lucrat în regim de telemuncă, iar Mihai Zaharia, director de investiţii şi pieţe de capital al dezvoltatorului, se aşteaptă ca revenirea să se facă de acum gradual, ca mai multe companii să implementeze programe de muncă flexibile şi să permită angajaţilor să îşi înceapă programul la intervale de timp diferite: „Nu avem o statistică exactă, dar estimez că mai mult de jumătate din companiile care sunt chiriaşe în portofoliul nostru au implementat aceste programe flexibile prin care permit echipelor să îşi desfăşoare activitatea la intervale de timp diferite”.
Mike Hapoianu, general manager al Mindspace, spune că discută constant cu reprezentanţii firmelor care sunt membri ai spaţiului de coworking pe care îl conduce şi observă că starea generală a tuturor este de aşteptare pentru a se întoarce la birou. Perry Zizzi, managing partner la Dentons, chiar dacă se numără printre cei care merg în continuare la birou, observă că criza accelerează trenduri pe care le aşteptau: „La finalul anului trecut vorbeam despre muncă flexibilă, acum suntem forţaţi să facem asta. Cred că 20% dintre companii erau pregătite pentru acest regim de muncă, iar restul au fost forţaţi să facă acest lucru”.
„Ne aşteptăm la termene de închiriere mai scurte. Deja în vest acestea au scăzut. Ne îndreptăm către o perioadă cu mai multe clauze de întrerupere a contractului, cu mai multă flexibilitate şi termene mai scurte”, crede Tim Wilkinson, partener capital markets în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, Aurelia Luca spune că cei care şi-au suspendat contractele de închiriere sunt restaurantele aflate la baza clădirilor Skanska: „Cu siguranţă pentru o perioadă vor fi nişte schimbări legate de mixul de servicii de la parter – restaurantele de la parter vor funcţiona în online”.„Serviciile oferite de unităţile de la parterul clădirilor de birouri au venit ca un beneficiu pentru angajaţii chiriaşilor acestei clădiri – pe măsură ce se vor adapta vieţii după pandemie, spaţiile de la parter se vor adapta şi ele pentru a răspunde acestor nevoi. Cât despre restaurante, se va pune mai mult accent pe norme de igienă şi siguranţă alimentară – măsurile de distanţare socială vor duce la mai puţine mese, la o fragmentare a spaţiului de servire, chiar modul de servire va fi diferit, poate vesela va fi altfel, vor fi puse la dispoziţia clienţilor mai multe moduri de igienizare. Mă aştept ca din ce în ce mai multe restaurante să ofere soluţii de livrare a produselor”, crede Mihai Zaharia. Fără să ofere prea multe detalii, atât reprezentantul Globalworth, cât şi Skanska spun că au primit solicitări de amânare a plăţilor, de reduceri pentru o anumită perioadă, solicitările variind în funcţie de specificul activităţii.
Mai mult coworking, dar fără happy hours
„Nu cred că WFH va fi continuată, ci mai degrabă acest remote work care se poate întâmpla în spaţiile de birouri flexibile; cred că majoritatea companiilor vor funcţiona cu un sediu permanent, dar vor avea o parte din angajaţi în aceste spaţii flexibile”, spune Aurelia Luca.
De altfel, spaţiile de birouri de tip coworking s-ar putea număra printre câştigătorii din noua normalitate a segmentului office al pieţei imobiliarelor. Mike Hapoianu spune că în ultimul an şi jumătate de când Mindspace există în piaţă, şi-au petrecut majoritatea timpului în educarea pieţei, or acum crede că odată cu această perioadă oamenii au înţeles mai bine conceptul de coworking şi pe termen lung aceste spaţii vor fi văzute mult mai favorabil.
„Ultimele şase săptămâni au reprezentat o perioadă în care companiile au înţeles mult mai bine ce înseamnă flexibilitatea, să creşti sau să scazi numărul de oameni din echipă, de ce e bine să ai un plan de contingenţă, să nu pui toţi oamenii într-un singur loc. Eu cred că reducerea riscului şi mărirea flexibilităţii vor fi ceva la care foarte multe companii se vor gândi – şi mari şi mici”, spune general managerul de la Mindspace.
El observă că oamenii voiau să lucreze de acasă şi înainte, dar nu neapărat fiindcă voiau să fie acasă, ci fiindcă nu voiau să fie la birou. Flexibilitatea pe care o ai în spaţiile de coworking ar putea face ca mai multe companii să îşi îndrepte atenţia asupra acestor spaţii. Totuşi, şi acestea va trebui să se adapteze la noua piaţă: „Acum încercăm să vedem ce se cere, ce ar vrea să aibă clienţii în spaţiu şi ce nu – cred că mulţi vor fi learning by doing, având în vedere că mindpsace este în 7 ţări, există şi diferenţe culturale, ne uităm la alte pieţe care sunt acolo.
Clar este nevoie de ajustare, dar se va pune accent pe curăţenie, igienă, vizavi de spaţiul în sine, noi avem birouri private pentru reprezentanţii companiilor, spaţiul este oricum delimitat, zona de lounge este folosită pt meetinguri”. Vor renunţa însă la activităţi precum „happy hour”, când între 10 şi 150 de persoane se adunau pentru networking în spaţiul comun: „Probabil că vom începe cu happy hours puţin diferite – lumea nu va fi confortabilă să socializeze cu alte zeci de persoane după prima săptămână – întrebarea este cât timp va rămâne situaţia aşa?”.
Dincolo de comportamentul clienţilor-companii şi orientarea mai mare înspre munca în regim remote, spaţiile de birouri vor cunoaşte transformări majore, atât în ceea ce priveşte construcţia spaţiului în sine, cât şi în ceea ce priveşte planificarea biroului, dar şi a oamenilor şi a echipelor. „Când vine vorba despre layout, acesta depinde de fiecare companie în parte”, crede Aurelia Luca.
Chiar dacă crede că este încă prea devreme să stabilim cum vor arăta noile spaţii de birouri, Mihai Zaharia este de părere că măsurile de distanţare socială vor influenţa modul în care vor arăta viitoarele spaţii de birouri. „Mă aştept la un spaţiu mai fragmentat, dar este devreme să spunem că au companiile acum noua reţetă pentru cum vor opera birourile. Încă se fac analize, vom vedea cum va impacta această pandemie”.
Când îşi va reveni piaţa?
„Aşteptările noastre pentru o revenire a pieţei sunt la începutul anului viitor sau spre finalul acestuia, dar chiar dacă se va reveni la birou, cu siguranţă multe companii îşi vor regândi planurile pentru următoarele luni. Vor fi cu siguranţă ca activitate mult mai multe extinderi, apetitul pentru relocări va fi mai scăzut, în ceea ce priveşte stocul în general, şi aici vom asista la modificări, probabil unele proiecte care nu au început se vor regândi puţin şi în funcţie de cererile care vor exista, chiriaşii dacă vor dori o relocare se vor uita la clădiri în stadiul avansat, preînchirierile nu vor fi populare, cel puţin anul acesta, este greu de făcut predicţii fiindcă încă suntem pe o pantă ascendentă, nu am ajuns la vârful epidemic”, descrie Aurelia Luca perspectivele de dezvoltare a pieţei în perioada următoare. Aurelia Luca observă că proiectele de birouri aflate în dezvoltare pe piaţă nu s-au oprit, iar dezvoltatorii fac eforturi să livreze. Situaţia este diferită însă în ceea ce priveşte proiectele viitoare. „Va exista o diferenţă între cei care au equity şi restul, cred că se vor face scenarii referitoare la viitor, iar aşteptările mele sunt că vor apărea efecte în proiecte care vor apărea anul viitor, cred că vor fi împinse cel puţin un trimestru, sunt limitări pe materiale, pe disponibilitatea forţei de muncă, o dezvoltare implică mult mai multe lucruri decât ce vedem la final, o clădire frumoasă.” „Pe termen mediu mă aştept să văd relocări din clădiri clasa B sau C în clădiri clasa A – asta am văzut în trecut şi cred că acest trend va fi accentuat în viitor”, crede Mihai Zaharia. El este de părere că încetinirea va fi una pe termen scurt: „Pe termen mediu cred că va fi o relocare în spaţii moderne, multe servicii care deserveau piaţa globală se vor întoarce pe continent, iar România ar putea beneficia de asta, cât timp vom dispune de infrstructură şi de oameni”. Iar când vine vorba despre lecţiile acestei experienţe, Zaharia conchide: „Trebuie să fim mereu pregătiţi de schimbări, în detrimentul unor reţete de business care au dat rezultate în trecut. Managerii ar trebui să se concentreze pe termen scurt asupra factorilor pe care îi pot controla, fără pariuri uriaşe despre cum va arăta viitorul – acum sunt multe de învăţat şi învăţăm în continuare”. -
Micile bucurii din micile detalii
„Am început cu o cutie de lemn confecţionată manual, din dorinţa mea de a preda materialele video de la evenimente într-un mod original. Momentul-cheie a fost în anul 2017, când m-am hotărât să schimb direcţia profesională cu o ramură care să-mi permită să-mi pun în aplicare ideile creative”, spune Daniel Parascan, de profesie grafician, ceea ce a înlesnit crearea tuturor produselor dezvoltate ulterior sub brandul Vintage Box.
Pornind de aici, el şi soţia lui – Lili Parascan – au amenajat un atelier în Bacău şi au dezvoltat o afacere cu albume foto, agende, cutii din lemn şi alte accesorii pentru evenimente, în care au investit 44.000 de euro, bani atraşi prin programul Start-Up Nation, şi alţi 15.000 de euro din surse proprii.
„Cifra de afaceri în 2019 a fost de 83.000 de lei (aproape 18.000 de euro – n. red.), iar de la începutul anului până acum, în 2020, am făcut peste 26.000 de lei (aproape 6.000 de euro – n. red.). Simţim o creştere substanţială din momentul în care am abordat piaţa online”, spune Daniel Parascan.
Cutiile din lemn, agendele, invitaţiile sunt vândute fie companiilor, fie persoanelor fizice care vor obiecte personalizate. Pentru 2020, ţinta este ca portofoliul de clienţi să crească.
„Suntem în discuţii cu un colaborator, pentru ca Vintage Box să producă suveniruri pentru turiştii străini. Deja am realizat o serie de produse ca mostră. Acesta ar fi un obiectiv pentru anul în curs, să ajungem în ţări diferite.”
Preţurile produselor Vintage Box sunt cuprinse între 25 şi 600 de lei (un ceas din lemn conceput la cererea clientului, livrat într-o cutie de lemn). Produsele mai ieftine, precum invitaţii, etichete cu nume pentru evenimente, brelocuri, se vând în volume mai mari.
Cutiile din lemn, agendele, invitaţiile sunt vândute fie către companii, fie către persoane fizice care vor obiecte personalizate.
Preţurile produselor Vintage Box sunt cuprinse între 25 şi 600 de lei (un ceas din lemn conceput la cererea clientului, livrat într-o cutie de lemn).Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Front Row Events – organizare de turnee naţionale şi internaţionale (Timişoara)
Fondatori: Victor Balaniuc şi Darius Tapalagă
Cifră de afaceri în primii trei ani de activitate: peste 1 mil. euro
Prezenţă: în România şi în străinătate

Lunet Eyewear – brand românesc de ochelari (Bucureşti)
Fondatori: Ştefan şi Alexandru Gugurel
Investiţie iniţială: 80.000 de euro
Prezenţă: online

GoLED – soluţii de iluminat personalizate (Bucureşti)
Fondator: Paul Schintee
Investiţie iniţială: 80.000-100.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 180.000 de euro
Prezenţă: online, Bucureşti

Panamea – producţie de biciclete (Bucureşti)
Fondatori: Daniel Moisă şi Cătălin Stanciu
Investiţie iniţială: sub 50.000 de euro
Cifră de afaceri în primul an de activitate: 20.000 de euro
Prezenţă: în România şi în străinătate

Couture de Marie – brand de haine (Bucureşti)
Fondatoare: Claudia Ioniţă
Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
Prezenţă: un showroom pe bdul. Dacia din Bucureşti
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
-
Peste 450 de persoane au înfiinţat la Cluj-Napoca un grup de solidaritate civică şi comunitară al cărui scop este să organizeze voluntari care să ajute oameni care nevoi
Peste 450 de persoane au înfiinţat la Cluj-Napoca un grup de solidaritate civică şi comunitară al cărui scop este să organizeze voluntari care să ajute oameni în vârstă, persoane bolnave ori familii cu copii care nu trebuie sau nu pot să iasă din locuinţe pentru cumpărături sau medicamente.
Potrivit unui comunicat al grupului „Vă ajutăm din Cluj!” transmis, luni, va fi organizat un program de livrări la domiciliu, care să respecte aceste nevoi speciale şi care să menţină siguranţa atât a voluntarilor implicaţi, cât şi a beneficiarilor.
„În vremuri de criză e nevoie de implicare şi solidaritate! Odată cu trecerea ţării la scenariul 3 al crizei coronavirus s-a format în municipiul Cluj-Napoca grupul de solidaritate comunitară <<Vă ajutăm din Cluj!>>. Grupul are în prezent 450 de membri şi reuneşte mai mulţi cetăţeni activi, sub coordonarea a trei organizaţii implicate civic din Cluj: Vedem Just, Civic Suport şi Clujul Sustenabil. Principalul obiectiv este să organizeze eficient voluntari care să poată ajuta oameni în vârstă, persoane cu afecţiuni specifice ori familii cu copii care nu trebuie sau nu pot să iasă din locuinţe pentru cumpărături sau medicamente. Va fi organizat un program de livrări la domiciliu, care să respecte aceste nevoi speciale şi care să menţină siguranţa atât a voluntarilor implicaţi, cât şi a beneficiarilor”, se arată în comunicat.
Pentru a evita propagarea virusului, grupul se organizează pe reţelele de socializare şi exclusiv online.
„Cumpărăturile vor fi plătite de solicitanţi şi se vor face în mare parte prin colaborarea cu câţiva furnizori din lanţul retail”, a explicat Cami Gui, voluntar care asigură contactul cu retailerii din partea organizaţiei Clujul Sustenabil.
De asemenea, Ligia Măhălean, iniţitoare a grupului, a afirmat că pe lângă activitatea de aprovizionare, se aşteaptă să apară în timp şi alte tipuri de nevoi, pentru care au început, deja, pregătirile.
-
Vestuţe pentru muzeu
Un muzeu din Minneapolis însă, Minneapolis Institute of Art, a decis să expună lucrări pe coloanele de la intrare, scrie CNN. Acesta a acoperit coloanele cu o instalaţie de artă semnată de artistul de origine chineză Ai Weiwei şi formată din 2.400 de veste de salvare purtate de refugiaţii care veneau din Turcia în Grecia şi care i-au fost donate de către autorităţile din Lesbos. Intitulată „Safe Passage”, instalaţia de artă doreşte să sublinieze pericolele călătoriei migranţilor înspre Europa şi a mai fost expusă şi pe acest continent, fiind adusă în metropola americană deoarece statul în care se află aceasta, Minnesota, este statul american cu cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor.
-
Care e de fapt ideea cu izolarea la domiciliu şi care sunt efectele acesteia
De ce este important să ne autoizolăm la domiciliu poate fi observat prin studierea istoriei: dintr-un articol publicat de jurnaliştii publicaţiei internaţionale Quartz reiese cât de important este să ascultăm sfaturile autorităţilor din domeniu pe durata epidemiei.
În 1918, oraşul Philadelphia a organizat o paradă care a ucis mii de oameni. Ignorând avertizările, oamenii au organizat un marş pentru a susţine eforturile din războiul ce se terminase.
Trei zile mai târziu, fiecare pat din cele 31 de spitale din Philadelphia era umplut cu pacienţi grav bolnav, infectaţi de gripa spaniolă. Până la finalul săptămânii, mai mult de 4.500 de persoane au murit ca urmare a epidemiei care a afectat 100 de milioane de persoane din toată lumea.
Până la vremea în care politicienii au închis oraşul, era prea târziu.
În St. Louis lucrurile au stat total diferit, deşi oraşul nu se afla la o distanţă foarte mare de Philadelphia. La două zile de la detectarea primelor cazuri în rândul civililor, oraşul a închis şcolile, locurile de joacă, bibliotecile, sălile de judecată şi chiar şi bisericile. Adunările publice de mai mult de 20 de persoane au fost interzise.
Măsurile extreme – cunoscute acum drept „distanţarea socială” – au redus la mai mult decât jumătate faţă de Philadelphia numărul de decese înregistrate din cauza gripei spaniole.
Conceptul de „aplatizare a curbei” este esenţial pentru sănătatea publică atunci când vine vorba despre răspunsul la epidemii, inclusiv la epidemia cauzată de Covid-19. Odată ce un virus nu mai poate fi oprit, scopul principal este oprirea răspândirii acestuia.
Cu cât sunt mai puţini oameni infectaţi simultan, serviciile de sănătate nu sunt copleşite şi numărul deceselor scade. Astfel creşte şi timpul pe care îl au la dispoziţie medicii şi cercetătorii pentru a descoperi modalităţi de tratare a virusului.
-
Care este soluţia inedită la care recurg bucatării care nu vor să îşi deschidă propriul restaurant
La o fermă din Bucks County, Pennsylvania, bucătarul Omar Tate organizează periodic cine la restaurantul său temporar Honeysuckle, unde le prezintă participanţilor detalii despre viaţa de sclavi a strămoşilor săi şi obiecte găsite pe plantaţia unde au muncit aceştia, fiecare fel de mâncare având poveştile lui. Locul unde funcţionează Honeysuckle nu a fost ales întâmplător, de aici fiind de origine proprietarul care i-a ţinut strămoşii în sclavie.
La scară ceva mai mică activează Leigh-Ann Martin din New Jersey, care organizează cine în sufrageria sa pentru doar patru persoane, denumindu-şi proiectul A Table for Four. Ideea i-a venit după o călătorie în Caraibe, inclusiv la rudele sale din Trinidad, iar în prezent organizează mese cu preparate din această ţară, plănuind meniul cu luni înainte de servire.
Chef de meserie, Stephanie Bonnin, de origine columbiană, primeşte clienţi interesaţi de mâncarea columbiană în sufrageria sa în fiecare duminică. Majoritatea celor care iau masa în acest loc ajung s-o facă pe baza recomandărilor prietenilor.