BusinessMagazin

Tag: oras?

  • Istoria Londrei, vazuta cu camera ascunsa

    Lucrarile expuse au fost realizate de saptezeci de fotografi si
    prezinta evolutia strazilor orasului, de la primele instantanee
    alb-negru de dupa 1860 pana la cele color din 2010. Expozitia de la
    Museum of London este deschisa pana la 4
    septembrie.

  • Orasul subteran din mina de diamante (GALERIE FOTO)

    Orasul – ecologic, asa cum il arata si numele – va fi acoperit
    de o mare cupola de sticla, care va proteja pilele fotovoltaice
    folosite pentru obtinerea de energie si ii va apara pe locuitori de
    clima imposibila din zona, unde temperaturile ajung iarna la -40 si
    vara la +40. Ekogorod va ocupa o suprafata de 2 milioane mp si se
    va intinde pana la o adancime de 550 mp, pe trei niveluri pe care
    vor exista paduri, locuinte zone de recreare si o ferma, urmand sa
    gazduiasca o populatie de pana la 100.000 de oameni. Proiectul a
    fost realizat de firma de arhitectura AB Elis din Moscova.

    Vezi aici cum arata pe planseta orasul subteran
    Eco-City din Siberia.

    Mina Mir din Siberia (mai exact, Republica Saha din Iakutia),
    aleasa pentru constructia noii asezari, in jurul careia s-a
    dezvoltat incepand din anii ’50 orasul Mirnyi, situat la peste
    800 km de capitala regiunii, Iakutsk, este a doua vale produsa prin
    excavatie ca marime de pe suprafata planetei. In ciuda vremii
    foarte aspre din zona, exista sperante pentru atragerea de turisti
    in viitor, daca proiectul va gasi finantare si se va
    materializa.

    Dupa anuntarea proiectului Eco-City 2020 au existat si voci care
    sa sustina ca acesta nu se va materializa niciodata, insa ideea
    unui oras subpamantean nu este deloc nerealista. O astfel de
    asezare ar fi ferita de fenomenele meteo de la suprafata, cum ar fi
    temperaturile extreme, uraganele si tornadele, avand, in acelasi
    timp, si un consum de energie cu pana la 80 la suta mai mic, pe
    langa avantajul intimitatii de care s-ar bucura locuitorii sai.

  • Reportaj: Koln, orasul care miroase frumos (GALERIE FOTO)

    Religie si nonconformism la un loc? Da, la Köln.

    Nu prea credeam ca se poate asa ceva. Cand am vazut pentru prima
    data orasul din S-Bahn, in drumul dinspre aeroport catre centrul
    metropolei, am constatat ca am ajuns intr-un oras tipic german, cu
    rigiditatile si arhitectura specifice. Cand am iesit insa din gara
    principala, tranzitata in fiecare zi de aproximativ 1.000 de
    trenuri, am realizat de fapt ca ajunsesem pe un taram al
    sobrietatii, dar in acelasi timp si al nonconformismului dus la
    extreme.

    Cu o istorie ce se intinde inca din perioada romana, Köln este
    unul dintre cele mai vechi orase din Germania si in acelasi timp
    unul dintre cele mai cosmopolite. Timp de 2.000 de ani, Colonia
    Claudia Ara Agrippinensium, asa cum a fost denumit orasul de catre
    romani, a reusit sa treaca de razboaie si de inundatii si sa se
    dezvolte, iar acum este al patrulea cel mai mare oras din Germania
    din perspectiva populatiei si unul dintre polii economici ai tarii.
    Dar si turistici. Conform statisticilor, Catedrala din Köln este
    atractia turistica numarul unu din Germania, cu peste sase milioane
    de vizitatori anual. Construita in stil gotic si desemnata
    patrimoniu cultural UNESCO, Catedrala este un important loc de
    pelerinaj la nivel european. In plus, in Köln exista peste 40 de
    muzee (numar dublu fata de Bucuresti, unde sunt 20, conform
    RomanianTourism.com). Kölnul obtine numai din turism venituri de
    5,4 miliarde de euro anual, iar cei mai multi vizitatori provin din
    Statele Unite si Marea Britanie. Si la capitolul fiscalitate din
    turism orasul sta bine, in conditiile in care impozitele din
    aceasta industrie genereaza 120 de milioane de euro pentru
    autoritatile locale.

    “In 2009, Köln a inregistrat un numar de 4,6 milioane de sosiri,
    in contextul in care unitatile de cazare au primit 2,3 milioane de
    turisti. Chiar daca anul trecut a adus o scadere de 5% a numarului
    de turisti, anul acesta am inregistrat deja un avans de 4%”, spune
    Josef Sommer, managing director al Biroului de Turism din Köln.
    Ponderea romanilor in randul acestora este inca destul de mica,
    astfel ca, anul trecut, doar 2.000 de romani au vizitat orasul
    aflat in vestul Germaniei: 50% in interes de afaceri, 50% in
    scopuri turistice, potrivit lui Sommer. La Köln este insa si o
    comunitate de romani; conform unei statistici din 2009, in orasul
    german locuiesc si lucreaza peste 1.500 de romani, explica si
    Claudia Neumann, director de relatii publice si internet in cadrul
    Biroului de Turism.

    Conexiunile aeriene intre Bucuresti si Köln nu au fost niciodata
    variate, dat fiind ca cele mai multe companii care opereaza zboruri
    pe Germania sunt axate in special pe Frankfurt si München
    (principalele hub-uri ale tarii). Vorbim in special de zboruri
    directe, asigurate de operatorul german Lufthansa, dar si de TAROM
    sau Carpatair. Cu escale in marile capitale europene se ajunge la
    Köln, insa un zbor direct a fost inaugurat de Germanwings, divizia
    low-cost a Lufthansa, care a inceput operarea in Romania in urma cu
    trei ani. Andreas Engel, director de comunicare al Germanwings,
    spune ca ” situatia este stabila in Romania” si ca anul acesta
    gradul de incarcare al avioanelor Germanwings a fost de 80%.
    Germanwings zboara acum din Bucuresti direct catre Berlin,
    Stuttgart si K¨öln, orase catre care nu mai sunt alte curse directe
    din Romania. In aceste orase si-a pus baze Germanwings, iar
    compania-mama Lufthansa acopera, asadar, cele mai importante puncte
    din Germania prin conexiuni din aceste orase cu toata Europa.
    Asta pentru ca, pe langa romani, exista multe alte comunitati in
    Köln. Se poate spune despre oras ca este un adevarat mozaic
    cultural, in conditiile in care aici s-au “aclimatizat” oameni din
    peste 181 de tari. Mai mult, orasul este cel mai mare centru
    universitar din Germania, primind in prezent 70.000 de studenti. Si
    comunitatea homosexuala este extrem de bine reprezentata, Köln
    fiind considerat unul dintre cele mai tolerante orase din Europa.
    Un fel de San Francisco al Batranului Continent.

  • Moda bijuteriilor romanesti

    In viziunea lui Walt Disney, “Alice in tara minunilor” apare ca povestea unui univers idilic, a unei lumi cu personaje fantastice. Regizorul Tim Burton, in productia ce va fi lansata in 2010, a intors aventurile scrise de Lewis Carroll spre o perspectiva gotica si a creat o fantezie pentru oameni mari, cu o Alice matura, care revine pe taramul descoperit in copilarie. La noi, o vizita intr-unul dintre magazinele creatorilor romani de bijuterii aspira sa-i satisfaca si pe adeptii povestii clasice, si pe ai celei pentru oameni mari.

    Creatiile designerilor romani de bijuterii sunt varianta locala a bijuteriilor “cu mesaj” (“statement”), unul dintre segmentele care au castigat teren in randul amatorilor de moda urbana din toata lumea. Daca marile case de giuvaergerie isi transmit mesajul prin creatii pretioase, realizate din materiale rare si pietre stralucitoare, creatorii de bijuterii urbane prefera materiale simple (textile, piatra) sau neobisnuite (portelan) si isi acorda libertatea de a inventa forme ori de a explora universul vegetal, animalier si lumea basmelor dupa propria imaginatie. Carla Szabo este unul dintre cei mai cunoscuti designeri de bijuterii urbane de pe piata si isi imagineaza ca produsele sale vor face din Bucuresti un oras mai putin gri, in care toata lumea poarta o culoare si o forma care reprezinta ceva. A lansat pana acum 13 colectii, in total peste 200 de modele diferite si a inventat personaje care au colorat universul a cateva mii de oameni.

    Designerul spune ca inceputurile pe aceasta piata se leaga de colaborarile cu designerii vestimentari. “Datorita expunerii in media si prin magazinul propriu Zebra Society, ele au devenit treptat tot mai vizibile si mai placute. Cererea mai mare a adus dupa sine, in mod natural, o productie mai mare. Intre timp am largit paleta si spre design de produs: covoare, obiecte decorative”, declara Carla Szabo. Designerul spune ca, din cauza crizei economice, a inceput sa se axeze pe creatii la comanda. “Intr-o perioada de criza financiara bazata pe lipsa de incredere, cand comertul stradal a avut de suferit in mod special, ma orientez spre un design pe baza de comanda, pentru companiile interesate de produse de promovare a brandurilor lor.” Szabo a mizat si pe potentialul mediului de afaceri online si pregateste un site, www.carlaszabo. com, de unde vor putea fi cumparate creatiile ei. Deocamdata, produsele se gasesc la Work & Shop Rahova, Raionul 6, OllieGangShop, Ummagumma, Festes (Cluj), iar designerul spune ca a creat bijuterii la comanda si pentru clienti ca L’Oréal, Pantene, Peroni, Vichy sau Coca- Cola.

    “Evolutia afacerii a fost organica, cumpatata, fara a forta niciun pic prin investitii riscante sau cu obiective de dezvoltare rapida. Este o afacere cu mare potential care doreste sa isi traiasca viata in normalitate, traversand toate etapele.” Cea mai noua colectie Carla Szabo este Endless Story – conceputa, la fel ca si precedentele, in jurul unor personaje inventate de designer. Colectia include cateva piese de baza, ca Hermann The Hermanoid, un colier realizat din ceramica alba (o masina umanoida, hermafrodita), colierul inceputului lumii (o gaina si un ou din ceramica alba care au intre ele semnul infinitului din lemn), coliere si cercei in forma de inima sau de stomac, acoperite cu petale de trandafiri si cu o caligrafie pe margele de os. Segmentul bijuteriilor “cu mesaj” i-a atras si pe altii. Ana si Irina Wagner, proprietarele magazinului Wagner – Arte Frumoase si Povesti, unde se vand obiecte de portelan pictate manual, au investit 10.000 de euro intr-o colectie proprie de bijuterii. Colectia B by Wagner include bratari, inele, brose si pandantive unicat, din portelan, pictate cu personajele preferate de Wagner – pisici calatoare, printese exotice, case zburatoare.

    Proprietarele atelierului, Ana si Irina Wagner, afirma ca au fost inspirate chiar de reactia clientilor atunci cand au creat colectia B by Wagner. “Unii dintre ei stau o ora, doua si analizeaza modelul fiecarei cesti sau bomboniere. Asa ne-am gandit ca vor fi , poate, fascinati sa descopere portelanul ca obiect de podoaba”, spune Ana Wagner, mintea artistica a afacerii. “In acelasi timp, colectia de bijuterii corespunde unei noi linii de business. Pentru ca daca ceainicul din portelan sau setul de cesti se cumpara pentru a fi facute cadou, acum vedem deja cliente de toate varstele cumparand bijuteriile pentru ele insele”, sustine Irina, cea care se ocupa de partea de business a atelierului.

     

  • Plaja din centrul orasului

    De anul trecut, cand criza nici macar nu isi aratase coltii pe de-a intregul, vocabularul de turist a fost imbogatit cu un nou termen – “staycation”, adica moda descoperirii orasului de bastina cu ochi de turist. Odata ce ideea ca este “cool” sa iti descoperi orasul natal in aceasta perioada de recesiune a inceput sa fie promovata pe toate canalele media, varianta vacantei cu plimbari pe langa casa a fost aleasa de multi dintre cei afectati de criza.

    Pentru ca majoritatea asociaza vacanta de vara cu o evadare pe o plaja, printre cei mai castigati au fost operatorii de plaje urbane din marile capitale ale Europei, care raporteaza cresteri semnificative ale numarului de localnici ce apeleaza la serviciile lor. Plajele din orase precum Viena, Paris, Berlin sau Bruxelles, care nu au fost binecuvantate cu iesire la mare, mizeaza in acest an pe un avantaj la care un (fost) turist cu bugetul limitat nu poate rezista – reduceri de pret si uneori chiar gratuitate. La aceasta se adauga nisipul fin adus de pe litoral, vedere la apa, sporturi de vara, ore de fitness sau bronz urban, adica aproape orice gasesti intr-o statiune de pe Coasta de Azur sau Costa del Sol – mai putin marea.

    Astfel de plaje se gasesc aproape in fiecare mare oras al Europei. Praga si Budapesta au propriile plaje construite artificial de-a lungul fluviilor ce le traverseaza, iar Amsterdamul isi incurajeaza localnicii care nu isi permit o excursie la mare sa se bronzeze pe acoperisul muzeului de stiinta (NEMO). Berlinul se lauda, la randul sau, cu oaze de nisip urbane, iar orase mai mici, precum Köln, Rotterdam, Utrecht, Toulouse sau Bordeaux, au preluat din mers tendinta. Viena si Parisul au dezvoltat insa o adevarata industrie in jurul conceptului de plaja urbana. “In fiecare weekend de vara, aproximativ 300.000 de oameni isi petrec timpul pe Donauinsel (Insula Dunarii, situata in centrul Vienei si care desparte fluviul propriu-zis de canalul Neue Donau, fiind gandita initial pentru a proteja orasul de inundatii, n.red.), foarte multi fiind localnici. Un turist petrece in Viena in medie 2 zile jumatate si este in general atras de obiectivele din centru, asa ca localnicii predomina aici”, explica pentru BUSINESS Magazin Gabriele Lenger, director pentru Romania in cadrul Oficiului National de Turism al Austriei. Amatorii de plaja in mijlocul capitalei austriece au de ales intre Insula Dunarii sau amplasamentele mai noi construite de-a lungul canalului fluvial. “Insula Dunarii, o fasie lunga de 21 de kilometri si lata de maxim 210 metri, atrage in fiecare an inotatori, pasionati de navigatie, windsurferi.

    Exista aici nenumarate gradini, pajisti, terase sau promenade cu baruri si restaurante chiar pe malul Dunarii”, spune Lenger. Tot aici se organizeaza si cea mai mare petrecere in aer liber din Europa, Festivalul Danube Island, care a atras anul acesta, la finalul lunii iunie, trei milioane de vizitatori pe durata a trei zile. Desi insula este deschisa tot anul, sezonul propriu-zis incepe din mai si se termina in octombrie. Iar accesul este gratuit. Un fenomen despre care Lenger spune ca a inceput in urma cu zece ani in Viena este cel al plajelor construite de-a lungul canalului Dunarii, unde, desi nu se poate inota, exista nisip si terase teleportate parca de pe litoral.

    Cei care au introdus moda plajelor in Viena au fost investitorii de la Summerstage, care au mizat pe delicatese locale, concerte, volei pe plaja sau trambuline. S-a deschis apoi Badeschiff, un complex construit pe un fost vas container transformat in centru de divertisment, in apropiere de Schwedenplatz (una dintre cele mai populare zone de divertisment din Viena). In timpul anului, aici functioneaza un restaurant cu bar si club, dar vara totul se transforma intr-o scena pentru o petrecere urbana pe plaja, unde pe deasupra se poate inota intr-o piscina construita chiar pe canal.

  • Cel mai frumos oras din Romania

    Nu stiu daca a fost vreodata, dar eu nu o mai spun de cand niste constanteni si-au facut o formatie de muzica usoara si au scos un hit greu ce spunea cam asa: haide vino la Constanta, sa te simti la fel ca-n Franta; haide vino la Constanta, toti baiatii au Leganza.

    Leganza era masina aceea mai scumpa decat un Cielo si mai scumpa chiar si decat un Nubira, toate trei fiind produse de constructorul sud-corean Daewoo Motors, la Craiova. Nu stiu daca in vremea respectiva aveau sau nu aveau toti baietii din Constanta cate un Daewoo Leganza, dar numiti va rog o alta masina care sa rimeze cu “Constanta” si cu “Franta”. Eu n-am gasit. Insa vreau sa gasesc motive pentru care cineva s-ar mai duce azi la Constanta.

    Stiu de ce m-am dus eu, dar ma-ntreb cum ar suna azi melodia, mai ales ca am vazut de curand acel spot publicitar facut pentru turismul romanesc, cel cu “Romania, the land of choice”. “Ia dati-va voi jos bre! Hai, hai, jos! Ia uite ba la ele…” Ele – doua femei, pesemne bunicile cuiva. Nu sunt deloc speriate sau impresionate de urletele soferului de maxi-taxi care ne ducea de la Constanta la Mamaia, si-i replica acestuia si mai zgomotos: ia da-ne banii-napoi. Ia da-ne banii! Si ce numar are masina?! Nerusinatule… In masina erau si doi francezi. Nu stiu daca se simteau ca-n Franta, dar sunt sigur ca nu pentru asta au venit pe litoralul nostru. La inceput radeau timid si apoi au tacut. Daca ma gandesc la un oras de la noi care nu are nicio legatura cu niciun oras din Hexagon, primul care-mi vine in minte e Constanta. Urmeaza restul oraselor, dar primul e Constanta. Poate gresesc, dar mie asta-mi vine in minte. Ele si soferul de maxi-taxi se cearta pentru ca soferul le-a taxat cu un leu in plus pe fiecare.

    Ele asta spun, si o fac vehement. De ani de zile alti soferi le cereau un singur leu pentru o persoana (sau zece mii) pe cursa respectiva, iar soferul asta le-a cerut patru lei pentru doua persoane. Si le-a rupt si bilet pentru contravaloarea asta. Acum, daca este sa ne comparam cu francezii, care militeaza pentru drepturile lor ori de cate ori cred ei ca acestea le-au fost incalcate, are importanta si cine avea dreptate in maxi-taxi. Soferul avea. Ceilalti soferi pana la acesta, cei care le-au cerut tot mereu cate un leu, probabil ca nu le-au rupt bilet si le-au facut astfel un pret “promotional”. Si daca soferul avea dreptate, si el stia foarte bine ca are, normal ca a tras brusc pe dreapta, imediat la intrarea in statiune. Doar trebuia sa le-azvarle pe Ele jos din maxi-taxi-ul lui. L-a sunat si pe patron, i-a povestit razand ce vroiau Ele si ce le-a spus el, a uitat sa-i lase pe francezi la hotelul lor, dar le-a explicat in romaneste pana unde trebuie sa mearga inapoi.

    Plaja H2O este chiar in capatul Mamaiei, mai departe de unde-au coborat francezii, chiar inainte de barierele de la iesirea dinspre statiune spre Navodari. “Spot de kite”, asa e cunoscuta plaja asta, iar spot de kite inseamna ca acolo este un loc (spot) pentru zmee (kite). Pe plaja aceasta se face kitesurfing, iar asta inseamna ca cineva face surfing folosindu-se de un zmeu pe care il pune in vant. Ca sa fie de nadejde, vantul trebuie sa sufle cu minimum 10 noduri si cu maximum 20 de noduri. Altminteri, vantul e fie prea slab, fie prea puternic si doar cativa sportivi pot sa-l foloseasca, tocmai pentru ca acesta este de fapt si de drept un sport. Unii ii spun extrem, altii nu. Unii si-au rupt membre, si-au julit pielea de la glezne la pometi, altii n-au facut-o, si de aici si diferenta de opinie. Dar kitesurfing-ul, sau kiteboarding-ul e sport extrem. Si la noi, mai ales pe litoral, extremele astea prind foarte bine. Constanta si Mamaia chiar amplifica termenul de sport extrem, si nu pentru ca el se intampla undeva la extremitatea statiunii, ci pentru ca mie mi se pare ca toata comunitatea asta de pasionati se afla intr-un contrast puternic cu litoralul nostru. Sunt personaje diferite de restul oamenilor pe care ii vezi si ii auzi in jurul tau pentru ca sunt multi si vehementi.

  • Vom avea un nou oras pe Dunare!

    Investitorii spanioli s-au prezentat la primaria Giurgiu cu cinci proiecte care se pot intinde pe sapte kilometri de-a lungul Dunarii.

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • Se va ieftini cel mai scump oras?

    Pretul caselor de lux din Londra, cel mai scump oras din lume la momentul actual, se va confrunta cu o incetinire a ritmului de crestere anul acesta. Un numar din ce in ce mai mare de proprietati sunt introduse pe o piata cu un numar tot mai mic de cumparatori.
    Estimarile privind rata de crestere a preturilor anul acesta se ridica la doar 20%, fata de o majorare cu 29% in 2006. Totusi, daca numarul de cumparatori de lux s-a micsorat cu 30% fata de luna martie, preturile caselor au continuat sa creasca, inregistrand un avans-record de 33% fata de anul precedent, primul de acest fel de dupa 1979.
    Previziunile de incetinire a cresterii vin pe fondul unei cresteri a preturilor de 18 luni cauzate de majorarea veniturilor brokerilor, executivilor si investitorilor bancari. Cererea a crescut atunci si pe seama influxului mare de oameni cu venituri mari de peste ocean, atrasi de renumele bun al pietei de real estate londoneze. Pretul mediu platit pentru o locuinta de lux in Londra se ridica la 9,85 milioane de dolari, iar pentru un apartament la 2,5 milioane de dolari. Costurile depasesc cu 5% pe cele din al doilea cel mai scump loc din lume, Monaco, cu 50% pe cele din New York si cu peste 100% pe cele din Tokio.